Luni, 29 ianuarie 2024, comunitatea evreiască din Sighet a marcat Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

27 ianuarie este data la care, în 1945, cel mai mare lagăr nazist de exterminare de la Auschwitz-Birkenau (astăzi în Polonia) a fost eliberat de armata sovietică.

Foto&Video, dr. Sorin MARKUS

Prin Rezoluţia privind comemorarea Holocaustului a Adunării Generale a ONU (Organizaţia Naţiunilor Unite), din anul 2005, s-a decis ca data de 27 ianuarie să fie fixată în calendarul global ca Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Decizia s-a luat pentru a imprima în memoria colectivă conexiunea cu 27 ianuarie 1945, zi simbolică, în care forţele aliate au eliberat lagărul de concentrare – exterminare Auschwitz-Birkenau.
Cu ocazia Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului sunt organizate, în fiecare an, diverse manifestări şi la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite (New York) dar şi la birourile ONU din întreaga lume.

„Memory, Dignity and Justice”, este tema care ghidează comemorarea şi educaţia despre Holocaust în anul 2022.
La Sighet, la comemorarea inițiată de Federația Comunităților Evreiești din România – filiala Sighet, a participat și primarul Sighetului, av. Vasile Moldovan, care a depus o coroană de flori din partea administrației publice locale.
Mai jos vă oferim înregistrarea video a evenimentului desfășurat la Monumentul Victimelor Holocaustului:

Salut, Sighet!

Video: dr. Sorin Markus

În anul 1746 în Dragomirești trăia o singură familie de evrei. Aceasta se ocupa cu fiertul țuicii. Cu timpul numărul evreilor din Dragomirești a crescut constant. În 1880 trăiau 325 de evrei aici, iar în anul 1941 s-au declarat evrei  684 de persoane.

La sfârșitul secolului XVIII comunitatea și-a construit o sinagogă, casă de rugăciuni și o baie rituală. Localitatea avea și heider și ieșiva.

Primul rabin a fost ales în anul 1880 în persoana lui Mose Stern. Rabini ai comunității au mai fost Menachem Mendel Sapira și Moșe Israel Feldman. Acesta din urmă a fost ucis în Auschwitz. Majoritatea evreilor din Dragomirești se ocupau cu agricultura, silvicultura, mici afaceri locale și mai multe distilerii de alcool.

În anul 1944 începe sfârșitul acestei comunități. În data de 15 aprilie în localitate se înființează un ghetou. Aici sunt adunați circa 2000 de evrei din ocolul Dragomirești. Condițiile au fost crunte. Evreii au fost bătuți de jandarmi, cât și de localnici. Fiecare dintre aceștia căutând aurul ascuns.

În 19 mai toți evreii din ghetou au fost trimiși la Vișeu de Sus. Unii cu căruțe, alții pe jos peste munți. Cei care nu putea ține pasul au fost împușcați pe loc și înhumați în pădure.

În ziua în care au ajuns în Vișeu de Sus au fost urcați în tren și au fost trimiși spre moarte sigură în Auschwitz. Majoritatea evreilor din Dragomirești a fost ucisă în camerele de gazare imediat după ce au ajuns în lagărul de exterminare.

După război s-au mai întors aproximativ 50 de supraviețuitori, dar în decurs de câțiva ani au emigrat cu toții. Astăzi în Dragomirești nu mai trăiesc evrei.

Asociația Maramureș Heritage

Data de 27 ianuarie a fiecărui an marchează Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului (1). Genocidului nazist i-au căzut victimă milioane de oameni din cauza rasei, naționalității sau a ideologiei politice. Puțini însă cunosc că printre victime s-au numărat și mii de Martori ai lui Iehova care au suferit pentru credința lor creștină.
Cunoscuți pe atunci ca Studenți în Biblie, Martorii lui Iehova au fost „singura grupare din timpul celui de-al Treilea Reich persecutată exclusiv pe criterii religioase”. (2) Potrivit istoricului Christine King, naziștii i-au catalogat pe Martorii lui Iehova „dușmani [ai Statului], din cauza refuzului [categoric] de a accepta chiar și lucruri minore ale național-socialismului, care contraveneau credinței lor”. (3)
Datorită conștiinței lor religioase, Martorii erau neutri din punct de vedere politic și refuzau să folosească salutul „Heil Hitler”, să se implice în acțiuni rasiste și violente sau să se înroleze în armata germană. În plus, doamna King a adăugat: „În publicațiile lor, ei făceau cunoscute pe scară largă nelegiuirile acelui regim, inclusiv atrocitățile comise împotriva evreilor”. (4)
Martorii lui Iehova au fost printre primii deținuți trimiși în lagăre de concentrare. Aici erau obligați să poarte pe uniforma de deținut un semn de identificare simbolic, un triunghi violet. Dintre cei aproximativ 35 000 de Martori din țările europene ocupate de naziști, peste o treime au fost persecutați direct. Majoritatea au fost arestați și închiși. Sute de copii au fost plasați în case ale naziștilor sau în centre de reeducare. Aproximativ 4 200 de Martori au fost trimiși în lagăre de concentrare. Prof. Detlef Garbe a scris: „Scopul era exterminarea acestui grup religios: trebuia să nu mai existe niciun Martor în Germania”.(5)  Aproximativ 1 600 de Martori au murit, dintre care 370 au fost executați. (6)
Obsedați de ideea știrbirii integrității ferme a Martorilor, naziștii au intensificat atacul psihologic și le-au făcut o ofertă „extraordinară”: fiecare Martor putea să-și cumpere libertatea. Prețul era semnarea renunțării la credință. Declarația-standard (Erklärung), introdusă în 1938, prevedea ca persoana să renunțe la credința sa, să-i denunțe pe ceilalți Martori, să recunoască guvernul nazist drept cea mai mare autoritate și să-și apere Patria cu arma în mână. Comandanții închisorilor sau ai lagărelor se foloseau deseori de tortură sau de privațiuni pentru a-i face pe Martori să semneze. Potrivit Prof. Garbe „foarte puțini au semnat” dezicerea de la credința lor. (7)
Doamna Geneviève de Gaulle, nepoată a generalului Charles de Gaulle și membră a Rezistenței France, a spus următoarele despre prizonierele Martore închise în lagărul de la Ravensbrück: „Ceea ce am admirat mult la ele a fost faptul că ar fi putut să plece oricând, fiind suficient să semneze renunțarea la credință. … De fapt, aceste femei, care păreau atât de slăbite și de epuizate, au fost mai puternice decât SS-iștii, care aveau de partea lor puterea și toate mijloacele. Martorele aveau forță proprie, iar tăria voinței lor nu putea fi învinsă de nimeni”.
Martorii lui Iehova nu au făcut niciun compromis în fața intimidărilor naziștilor. Iar aceasta este într-un contrast izbitor cu conformismul majorității oamenilor la ideologia nazistă, înainte și după Holocaust. Poziția fermă de respingere a rasismului, a naționalismului extrem și a violenței – iată câteva idei la care societatea contemporană poate reflecta cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Prin amabilitatea Organizației Religioase „Martorii lui Iehova” din România.

Puteți găsi mai multe informații cu privire la Martorii lui Iehova și la poziția lor în timpul Holocaustului la adresele de mai jos:
https://www.jw.org/ro/martorii-lui-iehova/intrebari-frecvente/jw-holocaust-date-lagare-concentrare/
https://www.jw.org/ro/invataturi-biblice/intrebari/holocaustul-de-ce/
https://www.jw.org/ro/stiri/stiri-pentru-jurnalisti/regionale/germania/amintire-eliberare-brandenburg/https://www.jw.org/ro/stiri/jw/pe-zone/italia/lagar-concentrare-risiera-di-san-sabba-trieste/https://www.jw.org/ro/stiri/stiri-pentru-jurnalisti/regionale/polonia/eliberare-lagare-concentrare-auschwitz/
https://www.jw.org/ro/stiri/stiri-pentru-jurnalisti/regionale/ungaria/centru-memorial-holocaust-in-onoarea-martorilor/

Comunicat de presă

Pentru informații suplimentare:
Ioan Tăut – purtător de cuvânt al Martorilor lui Iehova în Sighetu Marmației
[email protected]

Note:
(1)https://www.ushmm.org/remember/international-holocaust-remembrance-day
(2)Prof. Robert Gerwarth [Hitler’sHangman: The Life of Heydrich, pag. 105.]
(3)Martorii lui Iehova rezistă ferm atacului nazist – pe DVD, © 2008 Watch TowerBibleandTract Society of Pennsylvania
(4)ResponsesOutsidetheMainstreamCatholicand Protestant Traditions (yadvashem.org), referință electronica accesată la 3 ianuarie 2022.
(5)[DetlefGarbe (2008). BetweenResistanceandMartyrdom: Jehovah’sWitnesses in the Third Reich. Madison, Wisconsin: University of Wisconsin Press, pag. 521. ISBN 978-0-299-20794-6.
(6)„Numărul Martorilor lui Iehova persecutați în Germania național-socialistă și în țările ocupate” (Arhiva Biroului de informații publice al Martorilor lui Iehova de la sediuldin Europa Centrală).
(7)Garbe, pag. 287-288.

Miercuri, 27 ianuarie 2021, comunitatea evreiască din Sighet a marcat, în cadru restrâns din cauza pandemiei, Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

27 ianuarie este data la care, în 1945, cel mai mare lagăr nazist de exterminare de la Auschwitz-Birkenau (astăzi în Polonia) a fost eliberat de armata sovietică.

Video, dr. Sorin MARKUS

Foto: Cristian Pavel (stânga)/captură video (dreapta)

Sub genericul ”Auschwitz – Învățămintele istoriei”, Primăria Sighet, Muzeul Maramureșean și Comunitatea Evreilor Sighet a organizat marți, 29 ianuarie 2019, Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Manifestarea a avut loc la Muzeul Culturii Evreiești din Maramureș – Casa Muzeu Elie Wiesel (str. Tudor Vladimirescu, nr. 1), de la orele 13.00.

Autor (Foto & Video), Sorin MARKUS

Duminică, 27 ianuarie 2018 – Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului – secția de teatru a Centrului Cultural Sighet a prezentat spectacolul cu piesa “Scrisorile mamei“, o dramă după o poveste adevărată care a început la Sighetu-Marmației în cel de-al Doilea Război Mondial.

Dramatizarea și regia artistică: Ioan Dorel Todea
text: Oscar K. Speace
traducere din limba engleză: Ioan J. Popescu.

Autor (foto & video), Sorin MARKUS

Sub genericul ”Auschwitz – Învățămintele istoriei”, Primăria Sighet, Muzeul Maramureșean și Comunitatea Evreilor Sighet organizează marți, 29 ianuarie 2019, Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Manifestarea va avea loc la Muzeul Culturii Evreiești din Maramureș – Casa muzeu Elie Wiesel (str. Tudor Vladimirescu, nr. 1), de la orele 13.00.

Salut, Sighet!

„Pentru cei morți şi pentru cei vii, noi să depunem mărturie” (Elie Wiesel) este și genericul simpozionului desfășurat azi, 27 ianuarie, la Casa Memorială Elie Wiesel din Sighetu-Marmației (Muzeul Culturii Evreiești din Maramureș), unde sighetenii au comemorat dispariția a peste zece mii dintre concetățenii lor.

În urma unei rezoluţii adoptate de Organizaţia Naţiunilor Unite, 27 ianuarie este Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Au prezentat: David Liebermann (președintele Comunității Evreilor din Sighet), Gheorghe Todinca (directorul Muzeului Maramureșean), Alin Pralea (muzeograf), Alina Marincean (muzeograf). Evenimentul a fost organizat de către Muzeul Maramureșean în colaborare cu Comunitatea Evreilor din Sighet.

Filmare: dr. Sorin Markus