Turismul sighetean, sub pământ, la fel ca Centrul de Informare Turistică? (Horia Picu)

Lumea vrea să vadă locuri nemaivăzute, să ajungă unde n-a mai fost, să adune de fiecare dată colecţii de amintiri, să facă poze, să cumpere câte ceva caracteristic zonei, să meargă la un restaurant cu mâncare specifică, să se plimbe prin locuri neumblate, să vadă, să viziteze, etc. Şi toate astea se petrec în concediu. Atunci e omul interesat (ṣi) de altceva.

Presupunem că interesatul de altceva vrea o vacanţă în Sighetu Marmaţiei. Fără îndoială, Maramureṣul e pe lista de priorităţi a multor călători, indiferent de unde ar veni. Desigur, există întotdeauna un plan al călătoriei, cu ce se poate ajunge în Sighet, unde ne cazăm, ce vedem, unde mâncăm. U.E. s-a gândit ṣi la turistul doritor de Sighetu Marmaţiei ṣi a dat ordin ṣi o parte din bani: „să fie Centru de Informare Turistică ṣi la Sighetu Marmaţiei!”

… ṣi s-a făcut. O construcţie discretă, neobservabilă aproape, unică ṣi penibilă între suratele ei din întreaga ţară, fiind sub nivelul trotuarului. Niṣte steaguri arse de soare ṣi două plăci cu frunza românească, simbolul turismului autohton, pentru care s-a vorbit mult ṣi s-a cheltuit prea mult, ar fi indiciile de care trebuie să ţină seama turistul care vrea să ṣtie cât mai multe despre locul care-i va spori colecţia de amintiri.

Despre ce ṣi cum oferă informaţii pe internet Centrul de Informare Turistică Sighetu Marmaţiei va fi vorba în continuare.

Limbile în care se poate citi site-ul http://www.turismsighet.ro sunt: română, engleză, franceză, germană. Maghiara de ce nu? Ucraineana de ce nu? În afară de asta, site-ul e o combinaţie nefericită de cele patru limbi. Trecem peste acest neajuns care de fapt n-ar fi trebuit să existe ṣi să vedem ce se poate afla de la mai înainte precizatul Centru de Informare.

La deschiderea paginii, eṣti întâmpinat de un desen al proiectului viitorului Centru. Desigur că desenul e mai grăitor decât poza cu realitatea…

Cine a construit site-ul de prezentare s-a gândit la ce-i mai important. Să nu se ṣtie niciodată câţi oameni accesează informaţia (sau dacă se uită cineva) ṣi atunci apare scris: „Trafic […] Ultimele 24 ore: 0. Ultimele 7 zile: 0, Ultimele 30 zile: 0, Online acum: 0”.

Dac-ar fi funcţionat, la „online acum” ar fi trebuit să fie 1, nu 0, pentru că eu mă uitam în acel moment…

La secţiunea (în limba română!) a paginii de internet a Centrului de Informare Turistică, un clic pe englezescul „Tourism”, după care se poate face alt clic pe „Accomodation”. Cazare nu se poate spune? E prea banal? E prea româneṣte ṣi ne e cumva ruṣine de limba ce-o vorbim ṣi pe care o scriem cum putem (cât putem de greṣit, ca să fiu mai exact)? Lista cu „acomodările” nu-i actualizată. Unele posibilităţi de cazare nu-s trecute ṣi nu ṣtiu dacă toate funcţionează. În afară de asta, pare-mi-se că sunt ṣi alte locuri de cazare, venind dinspre Baia Mare, dar turistul nu-i informat despre ele.

Dacă stă omul călător câteva zile prin oraṣul acreditat ca atare din 1352, dacă află că „la 1611 principele C. Bathory întăreşte privilegiile Sighetului, iar în 1659 împăratul Leopold I acordă oraşului drept de stemă: Capul de bou″ (sursa: http://www.turismsighet.ro/sighetu-marmatiei/istoric/), interesul de a cumpăra ceva care să-i amintească pe unde a fost în concediu nu poate decât să crească. Poate găsi o carte cu prezentarea oraṣului ṣi a împrejurimilor (oare poate?), poate să-ṣi cumpere o imprimantă cu activare de la distanţă, un laptop sau o agendă în care să scrie proaspetele impresii din locurile pe unde a trecut, poate cumpăra o conservă ţinătoare de foame, niṣte încălţăminte rezistentă la drum lung sau un cadou mic ṣi scump din aur (Turism Sighet » Cumpărături).

Sunt vreo două magazine care vând elemente ale portului popular maramureṣean. Nu cumva turistul mai degrabă ar cumpăra aṣa ceva?

Turistul e invitat să ne vadă muzeele ṣi asta-i bine! Din Sighet poate pleca turistul la „Schii” (exact aṣa scrie!!!) la Borṣa. Doar că dacă nu vine cu maṣina lui, cam greu îi va fi să înţeleagă la ce oră-i pleacă microbuzul.

Spun asta pentru că la prezentarea în limba română a Sighetului pe care o face Centrul de Informare Turistică Sighetu Marmaţiei, la „Useful information” („informaţii utile” este, normal, o exprimare perimată…), e imposibil să se înţelegă când vin ṣi când pleacă microbuzele.

La transportul local (pardon… „local transport”) de la „Useful information” scrie, indiferent pe unde-ai vrea să ajungi, simplu ṣi concis(?): „500 ǀ Server error”.

„Events” (că „Evenimente” e înjositor să fie scris…) prezintă festivalurile sighetene, sau alte evenimente culturale, dar nu se precizează data când are loc fiecare. De exemplu, dacă de Festivalul Internațional de Folclor pentru copii „Am fost ș-om fi” se interesează un iubitor de folclor din Mauritius care vrea să vadă neapărat cum am fost ṣi cum vom fi la Sighetu Marmaţiei, de unde să ṣtie pe ce date să-ṣi cumpere biletele de avion?

La „Eternul Maramureṣ” tot aṣa, adică nu se precizează când are loc festivalul. Aici apare totuṣi ceva „informaţie”. Sunt trimiṣi doritorii de Maramureṣ ṣi de trăiri medievale la o pagină cu festivalul din 2018.

Folk Festival ,,Edelweiss”, că „Floare de colţ” probabil sună urât, are o pagină tot din 2018.

Merg mai departe pe site-ul Centrului de Informare Turistică pe pagina în limba română ṣi, de la stânga la dreapta parcurgându-l, ajung la „Contact”. Un clic ṣi mai departe se iveṣte o „struţocămilă” de toată frumuseţea: „Adresse”. Tot aici, un nou desen probabil ales tot din proiectul de prezentare. Din nou spun că poate desenul e mai… prezentabil decât o poză luată din realitatea locului.

„Cu „infrastructura” descrisă mai sus, trebuie luată în calcul posibilitatea ca Centrul Naţional de Informare Turistică din centrul Sighetului să fie total inutil”.- scria Teofil Ivanciuc pe https://teofil-ivanciuc.weebly.com/despre-centrul-de-informare-turistic259-din-sighetul-marma355iei.html, înainte de începerea construcţiei.

Eu m-am uitat la (mai) toate Centrele Naţionale de Informare ṣi Promovare Turistică. Niciunul nu-i ca al nostru, sub pământ.

Şi culmea, asta se vede!

Horia Picu