Dacă este adevărat, că fiecare neam de pe pământ are în Cer un reprezentant al geniului său, atunci Poporul Român ar trebui să-l aibă acolo Sus pe Domnul Mihai Eminescu. Urmând fără voia sa pilda Mântuitorului, Eminescu, până la 33 de ani, când cursul firesc al vieții sale s-a fracturat, Eminescu n-a făcut și n-a trăit nimic pentru el: n-a avut casă, n-a avut familie, n-a avut avere, n-a avut tihnă, n-a avut liniște… Tot ce a a făcut în scurta sa viață a făcut pentru noi, nevrednicii săi urmași, „noi, ce din mila Sfântului, umbră facem pământului”.
Deci astăzi, măcar astăzi 15 ianuarie, să citim Eminescu. Este cel mai simplu și curat gest de mulțumire și recunoștință pe care i-l putem închina.
I. Ardeleanu-Pruncu
Foto: grafică de Ligia Macovei
Prețuite Domnule Ardeleanu,
îngăduiți-mi să adaug la îndemnul Dumneavoastră și pe cel al lui Nichita Stănescu, atît de ne-străin de Maramureș:
„Eminescu
Atîta să nu uitați
că el a fost un om viu
viu
pipăibil cu mîna.”
Mulțam, Prietene! Putem să-L „pipăim” și acum, citindu-l cu respectul și recunoștința ce i se cuvin. Un an bun și rodnic!