O imagine de la începutul sec. XX cu fosta Biserică Greco – Catolică Românească, actuala Biserică Ortodoxă Română cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.
„În urma creşterii numărului de enoriaşi şi mutării la Sighet a Protopopiatului Bisericii Greco-Catolice a Maramureşului, se hotărăşte construirea unui lăcaş de cult propriu. Finalizarea acestui proiect a avut loc în 1892, cu sprijinului financiar acordat de prefectul Lónyay János şi contribuţia enoriaşilor.
Sfinţirea noii biserici a avut loc la 20 martie 1892, fiind oficiată de către reprezentantul episcopului greco-catolic român de Gherla, canonicul Erdöss Sándor, predica fiind rostită de vicarul Titus Bud.
Biserica, bijuterie arhitecturală, este construită în stil neogotic, fiind una din puţinele clădiri din oraş care are un stil unitar.
Picturile interioare poartă semnătura mai multor artişti renumiţi, dintre care, cei mai cunoscuţi sunt: Traian Bilţiu Dăncuş, Tasso Marchini și Lucreția Munteanu, toate fiind realizate în perioada interbelică.
În jurul bisericii a fost amenajat un frumos parc englezesc, având într-o parte a bisericii ridicată o cruce de fontă. Lângă biserică se afla o construcţie mică în care a funcționat prima şcoală românească din Sighet.”
(Pal Robert Zolopcsuk, din volumul „Sighetul Marmației”, Editura Valea Verde, 2012).
Salut, Sighet
NR: Imaginea este preluată după o fotografie din colecția personală a domnului Pal Rober Zolopcsuk, căruia îi mulțumim.
Biserica fosta gr.catolica, romaneasca, in prezent ortodoxa cu Hramul „Adormirea Maicii Domnului”, a fost construita de catre gr. catoloici si sfintita in anul 1892, tot sub autoritate catolica. Este o proprietate a Gr. Catocilor. De ce nu s-a aprobat retrocedarea ei, pentru ca a fost confiscata de regimul ateu in mod abuziv si ilegal? De ce nu s-a admis macar efectuarea serviciilor religioase, cu schimbul, dupa 1990, pana cand ambele culte, surori, vor reusi sa aiba lacasuri proprii de cult. Catolicii au fost izgoniti afara, unde au efectuat servicii religioase si in gerul iernilor!
Natura evenimentelor imi permite sa fac o comparatie istorica, pentru ca este o mare analogie intre cele doua situatii. Basarabia, Bucovina, cu luminatul sau centru Cernauti si Transnistria, erau tinuturi romanesti, cu populatiile in mare majoritate romaneasti, in toate cele trei zone. In orice stat, spre marginea lor, a frontierelor, se afla si minoritati de alta etrnie, cum este natural sa fie (se mai „fura” cate o fata sau un flacau, dintr-o parte in alta). Acest raport este determinat mai ales de conditii istorice conjuncturale vitrege. Rusia sovietica a dislocat populatii intregi din multe zone romanesti si le-a dus prin zone siberiene, aproape pustii; a adus populatii rusofone in locul lor si le-au amestecat, apoi au revendicat dreptul de stapanire asupra acestora, adaugandu-se si asimilarea fortata. Sunt mari restrictii cu scolile in limba romana, nu se permite inzestrarea lor cu manuale de limba romana si astfel se pierde identitatea si cultura, sentimentul de neam. Cele trei tinuturi se afla insa in afara administratiei Romaniei.
Din biserica amintita si din altele, au fost exclusi catolici, nu prin deplasari si deportari, ci prin intemnitarea conducerii acestui cult, la fata locului si asasinarea acestora si a acelor ce n-au vrut sa-l paraseasca. I-au ingramadit astel, fortat, dintr-o biserica in alta. niste straini de ambele culte, atei convinsi, multi crestini ducandu-o mult mai greu ca cei deportati prin Siberia. Ei nu ne-au eliberat aceste tinuturi, desi este tara cea mai mare din lume, ca spatiu si au refuzat sa ne dea si teazurul tarii dus acolo pentru „siguranta”, in timpul razboiului.
Si cultul ortodox n-a vrut sa retrocedeze bisericile catolicilor, construite de ei, proprietatea lor, luate fortat, ilegal, de catre atei, care au inghesuit in ele, intr-un amestec, pe toti, fiind de fapt dusmani de moarte al amandorura. Nici „tezaurul” n-au vrut sa-l cedeze, potirul pentru taina Sfintei Euharistii si celelate elememte necesare serviciilor religioase. Imi aduc aminte ca decedatul „Culita”, mare donator de terenuri si bani pentru biserica, a cerut, „inainte sa moara”, sa fie inmormantat de preotul gr. catolic Balea Grigore, cuscrul sau. A venit cu echipa de acolo, dar au refuzat sa-i dea „praporii”, spunand sa si-i aduca de la Sighet. Nu mai era timp si au oficiat ortodoscii serviciul de inmormantarea. Nu i s-a permis preotului Balea nici sa faca cu dansii o rugaciune, pe „gratis”, impreuna, pentru raposat. L-au invitat insa la masa, la sarmale, dar a refuzat.
In loc sa se spijine impotriva dusmnalui comun, cultul ortodox le-a dat comunistilor, ateilor, tot sprijinul, pentru chinuirea si intemnitarea gr. catolilor. Cultele sunt separate de conducerea laica a Statului si se administreaza singure, fara amestecul Statului. Ce ma tulbura, este asemanarea izbitoare de procedura, aceleasi metode de „drept”. Ce dai sau iti ia Rusia, nu mai primestin inapi. Din pacate, Biserica Ortodoxa a procedat la fel.