Niciodată, în toată istoria sa, Sighetul nu a fost mai aglomerat ca în anii 1945-1947.
Orașul, sufocat şi înfometat, deși mai avea doar 13.000 locuitori (după exterminarea evreilor la Auschwitz), adăpostea uneori peste 100.000 de oameni simultan: deportați din vest, trupe ce se repatriau, 40-50.000 prizonieri de război, 30-40.000 de bolnavi (găzduiți în 600 de case și 9 spitale amenajate în principalele clădiri publice), 15.000 de ucraineni veniți cu trupele sovietice etc.
În Sighet existau 7 lagăre militare de triere, iar trenurile soseau și plecau unul după altul.
În luna mai 1946, doar în lagărul de tranzit nr. 36 Sighet, administrat de armata sovietică, erau deținuți 15.692 prizonieri de război: maghiari, austrieci, germani, francezi, luxemburghezi, alsacieni, cehi și slovaci, precum și câțiva spanioli, greci, olandezi și un irlandez.
Fragment din cartea în lucru: „Sighetul Marmaţiei 700 (1326-2026). Pagini de istorie„
Teofil Ivanciuc
Adaugă comentariu