În perioada 5-7 iunie, copiii din ciclul primar vor lua contact cu unul dintre cele mai răspândite sporturi de echipă, care pretinde inteligență și putere de sacrificu.

În cadrul evenimentului, marți, 5 iunie, cu începere de la ora 10:00, la Sala Polivalentă, peste 1.500 de elevi care frecventează ciclul primar al unităților de învățământ din Sighetu Marmației vor primi tricouri cu însemnele MTS și FRB. De asemenea, vor fi organizate antrenamente demonstrative cu elevii din unitățile școlare, acestea fiind susținute de reprezentanții Federației Române de Baschet.

Evenimentul este organizat în colaborare cu Ministerul Tineretului și Sportului (MTS), Federația Română de Baschet (FRB), Primăria Municipiului Sighetu Marmației, Clubul Sportiv Municipal Sighetu Marmației și CSS Sighetu Marmației și are loc la Sala Polivalentă.

Clubul Sportiv Municipal Sighetu Marmației

foto: CSM BC Sighetu Marmației

PALATUL INIMII

Pline de versuri, foile aruncate,
Pătate cu amintiri hainele sfâșiate,
Resturi de sentimente pe mesele răsturnate
Și lacrimi de sânge prin cioburi de cristal.

Totu-i răscolit, grăbit, zdrobit:
În inima palatului stă un rege răvășit.
Și totu-n jurul lui dispare,
Rugină și praf peste lucruri de valoare.

Dar ce poate să facă, el de-acuma știe…
Cunoaște palatul, sufletul, inima, prinse toate-n robie.
Trase perdelele, ca nimeni să nu vadă,
Iar lumina soarelui începea să se piardă.

Ș-acum e întuneric, frig și pustiu
Dar îi place singurătatea, liniștea de sicriu.
Și-nchise ușile toate cu zăvorul
Ca nimeni să nu-i vadă chipul sau să-i simtă dorul.

Nimeni nu știe, nu cunoaște, nu vede,
Nu-și închipuie dezastrul din spatele ușilor – embleme.
Toți trec și admiră marmura sculptată, strălucirea, exteriorul răvășitor.
Pe când în interior, rând pe rând, visele mor.

Putea-vor oare, vreodată, trecătorii
Să cunoască palatul admirat ce-atinge norii,
Să sfâșie întunericul, să cuprindă adâncimea
Și să umple golul cu lumina?

Mădălina Rednic
clasa a IX-a F, C. N. „Dragoș Vodă”

Am stat de vorbă cu prof. dr. Daniel Irimia (Universitatea Harvard), aflat în vizită la Sighet. A  povestit, într-un limbaj accesibil publicului larg, în 20 de minute, experiența sa din ultimii 20 ani de cercetare despre neutrofile, prima linie de apărare a organismului în infecții.

Reporter  & video, dr. Sorin Markus
Montaj, Dorin Moldoveanu

În urma unui atent și riguros proces de evaluare, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a selectat cea de-a doua generație de profesori SMART, care se va implica în programul strategic ”Predau educație media! – Laboratorul de educație și cultură media”, un proiect realizat în parteneriat cu Romanian-American Foundation.

Din cei 113 profesori care au aplicat pentru “Laboratorul de educație și cultură media”, 57 de dascăli din toată țara, care predau descipline umaniste (limba română, limba engleză, limba franceză, istorie, științe sociale), au devenit membri ai acestuia.

Din Maramureș, doar de la Colegiul Național „Dragoș Vodă”, Sighet, vor face parte din echipa profesorilor SMART, Claudia Hotea (prof. engleză), Brîndușa Oanță (prof. latină-română), Crina Voinaghi (prof. franceză), Marius Voinaghi (prof. istorie). Ei vor participa, timp de trei ani, la activități de training și, ulterior, de implementare în procesul educațional a cunoștințelor dobândite.

Proiectul va demara în luna iulie a.c., cu o Școală de vară organizată la București, urmată de activități în teritoriu, la care vor participa experți CJI, organizarea de întâlniri de informare, workshop-uri pentru elevii de la CNDV etc.

Prin intermediul profesorilor SMART, se vor implementa, în fiecare unitate școlară din care aceștia provin, elemente de educație media în programele educaționale de liceu pentru disciplinele umaniste, pentru ca tinerii să înțeleagă și să respecte rolul media într-o societate democratică, să distingă informația de propagandă și să folosească responsabil rețelele sociale. 

Salut, Sighet!

Foto (în ordine): Claudia Hotea, Brîndușa Oanță, Crina Voinaghi, Marius Voinaghi

În perioada 25-27 mai 2018 în localitatea Slatina, Olt, s-a desfășurat cea de-a XI-a ediție a Festivalului Național de Dans  „Împreună pentru viitor”, organizat în cadrul Strategiei Naționale de Acțiune Comunitară (CAEN 2018, poziția 25) .

Festivalul Național de Dans „Împreună pentru viitor“, inițiat de Ministerul Educației și Cercetării și Asociaţia Children’s High Level Group este dedicat copiilor cu dizabilități și voluntarilor care se implică în integrarea lor.

La acest eveniment au participat echipe mixte (elevi voluntari- elevi beneficiari) din județele: Botoșani, Brașov, Călărași, Constanța, Dolj, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Olt, Prahova, Satu Mare, Timiș, Teleorman și municipiul București.

Locul I a fost cucerit de Ansamblul sighetean „Flori de Maramureș” (alcătuit din 10 elevi voluntari de la Liceul Tehnologic Forestier Sighet și 6 elevi beneficiari de la Centrul Școlar de Educație Incluzivă Sighetu Marmației), coordonat de profesorii Sas Ștefan, Marfici Oresia Aurora și Bledea Lucia, și care a reprezentat regiunea VI la dans tradițional. Elevii au prezentat o suită de dansuri populare specifice Maramureșului istoric: strigături, învârtita, bărbătescul și jurelul.

Câștigătorii au avut onoarea de a primi premiile de la Emma Harriet Nicholson, Baronesa de Winterbourne, președinta Asociației Children’s High Level Group, membră al Parlamentului European pentru Anglia de Sud-Est.

Informații oferite de prof. Marfici Oresia Aurora,
director CSEI Sighetu Marmației

La fiecare doi ani, ÎPS Arhiepiscop și Mitropolit IOSIF convoacă un congres. Această a 5-a ediție a avut loc la Paris între 8 – 13 mai 2018 și s-a desfășurat succesiv la Ambasada României la Paris (Palatul Behague) și la Catedrala metropolitană a Sfinților Arhangheli Mihai, Gabriel și Rafail.

Delegații parohiilor și comunităților ortodoxe române veniți din țările ce aparțin de Mitropolie au fost primiți începînd din 8 mai, discuțiile find lansate încă din acceași după amiază iar programul propriu zis reluat în dimineața zilei următoare, joi, 9 mai.

Participanții la colocviu au fost întîmpinați de către ÎPS Iosif, înconjurat de PS Siluan, episcop pentru Italia, PS Timotei (Spania și Portugalia), PS Marc (episcop vicar), PS Atanasie (episcop vicar) și PS Teofil (episcop vicar). ÎPS Iosif a rostit cuvintele de deschidere a Congresului. Prea Fericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, a trimis un mesaj care a fost citit în cadrul Adunării; Excelența Sa Luca Niculescu, ambasadorul României în Franța, a întîmpinat congresiștii la Palatul Béhague.

După această primă parte oficială au urmat conferințele și atelierele de lucru.

Prima conferință a abordat subiectul ortodoxiei în dimensiunea ei antropologică : ”Antropologia ortodoxă și provocările contemporane” – ÎPS Părinte Mitropolit Irineu al Olteniei (România) – conferință emblematică care a plasat congresul într-o perspectivă antropologică ce va fi declinată în cele două zile sub multiple fațete atât de către conferențiari cât și de către participanți: schimburi, discuții, dialoguri de o mare complexitate, erudiție, deschidere și modernitate.

Conferința următoare a Diac. Sorin MIHALACHE (România) : ”Mare ești Doamne și minunate sunt lucrurile Tale! Formidabila întâlnire dintre reflecția patristică a teologiei creștin-ortodoxe și descoperirile recente din cosmologie și neuroștiințe” a suscitat un mare interes în rândul numeroșilor congresiști în căutare de conținuturi științifice ce se raportează la relația dintre credință și rezultatele cercetărilor științifice.

Programul zilei a continuat prin participarea la diferitele ateliere cu o dilemă pentru mulți dintre participanți, accea a alegerii atelierului, dat fiind diversitatea, interesul și pertinența subiectelor propuse.

Am ales să prezintăm succinct cele 7 ateliere :
1. A fi creștin în societatea civilă: a. A fi astăzi medic creștin; b. Preot și muzician; c. Scriitor și creștin; d. Artist și creștin. În acest atelier s-a discutat modul în care putem trăi credința și adeziunea noastră la ortodoxie prin prisma și exersarea unei profesii, a unei meserii.
2. Prezența și aportul Ortodoxiei în Europa. Dialogul cu ceilalți creștini: într-adevăr locul Ortodoxiei în Euopa este un subiect esențial pentru credincioșii din diasporă, ei fiind confruntați cu alte moduri de viață, cu alte biserici și comunități creștine.
3. Cum putem ajuta familiile ca să trezească dragostea copiilor lor pentru Hristos și entuziasmul pentru viața în Biserică?: acest atelier a abordat problema transmiterii credinței în cadrul familiei – subiect văzut prin prisma vieții în diaspora.
4. Cum să încurajăm vocațiile în Biserică? Valorizarea vocațiilor fiecărui credincios. Cum se pot implica credincioșii în viața Bisericii?
 Cateheza. Mișcarea tinerilor. Cântece. Pelerinaje. Întâlniri cu personalități duhovnicești. Fiecare are un dar de la Dumnezeu. Cum putem să-i încurajam pe fiecare să-și pună darurile și harismele în slujba celorlalți și a Bisericii?: întrebarea, de fapt, este care sunt modurile noastre de paticipare la viața parohiei și a comunității.
5. Părintele duhovnicesc ca vector al vieții în Hristos: atelierul pune în evidență rolul însoțirii și sprijinul adus persoanei în fața vicisitudinilor vieții, în fața credinței, a speranței și a dragostei.
6. Există un viitor pentru parohiile noastre? a. Ce constatăm astăzi? 
b. Mijloacele de comunicare
c. Tinerii pe care i-am botezat
. c. Gestiunea credincioșilor după botez
e. Dizolvarea familiei. 
d. Locașurile de cult. e. Contextul geografic și local al parohiilor: atelierul ridică problema continuității activităților parohiale în diaspora.
7. Ortodoxie și Occident. Inculturație. Modernitate fără Dumnezeu și Ortodoxie: subiect complex care ridică problema ortodoxiei de rit occidental (ECOF – Biserica Catolică Ortodoxă din Franța); s-a discutat de asemeni despre prozelitism, dar și despre urmele lăsate de trecutul istoric recent (epoca comunistă).

Cea de a 2-a zi a Congresului a fost consacrată altor 3 conferințe în plen urmate de alte 7 ateliere. Iată prezentate succint cele 3 conferințe:
1. Pastorația în Biserica Ortodoxă. Implicațiile pastorale ale conștiinței ortodoxe astăzi – Preot Constantin COMAN (România). Conferința, de o înaltă ținută intelectuală, a fost primită cu entuziasm de congresiști.
2. Provocările bioeticii în epoca noastră – Preot Jean BOBOC (Franța). Conferințarul a abordat primejdia aplicării tehnologiilor asupra omului și validara acestora de instanțele politice.
3. Istoria prezenței comunității ortodoxe române în Franța și în Europa. Considerații asupra urmărilor perioadei totalitare comuniste din România secolului XX – Domnul Victor LOUPAN (Franța). Am asistat la o mărturisire plină de umor, de tandrețe și intens trăită de un actor al acestei perioade dificile pentru Ortodoxia din diasporă.

ATELIERE
1. Familia: a. Împlinirea unirii dintre bărbat și femeie în Hristos; b. Trăirea paternității și a maternității într-un mod duhovnicesc; c. Trăirea familiei creștine în societate; d. Familia pusă la încercare. Atelierul a abordat diversitatea situațiilor familiale; unitatea familiei rămâne o problemă centrală în diasporaa.
2. Îndumnezeirea omului. Răspunsul ortodox la provocările de astăzi: această speranță subliniată cu tărie de Sfântul Grigore de Palama are un impact asupra vieții noastre spirituale astăzi într-o lume indiferentă.
3. Trăirea creștin-ortodoxă în lumea de astăzi. Rugăciune, asceză, pocăința, entuziasm și bucurie; mijloacele trăirii credinței: cum trăim azi credința? Ce ne lipsește? Ce avem la îndemână?
4. Reînnoirea gândirii teologice ortodoxe astăzi: antropologie, bioetică și ecologie, dialogul cu științele. Acest atelier, într-o continuitate a conferinței Diac. Sorin MIHALACHE, a avut un mare ecou în măsura în care aducea preoților elemente de răspuns la întrebările credincioșilor.
5. Rețele sociale și media: atelierul a pus în discuție noile tehnologii de comunicare și de informație care ocupă un loc important, din ce în ce mai important în lumea contemporană; cum am putea noi să ni le însușim și să le utilizăm pentru a transmite credința și viața în Hristos?
6. Integrarea vieții personale și comunitare în rânduiala Bisericii: a. Canonicitatea vieții și slujirii; b. Provocări canonice privind relațiile cu Statul; c. Provocări canonice privind relațiile interconfesionale. Acest atelier animat de Patriciu VLAICU (Belgia) și Ioan FORGA (Germania) a abordat aspecte ale canonicității și relația bisericii cu Statul, subiecte complexe care au fost dezbătute cu discernământ și erudiție. Înțelegerea canonicității, a integrării noastre în rânduiala bisericească cât și relațiile noastre ca biserică cu statul și cu celelalte confesiuni participă la integrarea noastră în societatea în care trăim.
7. Tineretul: a. Preocuparea comunităților pentru tinerii din Biserică; b. Așteptările tinerilor față de Biserica; c. Vocația tinerilor în Biserică.

Congresul tinerilor ”NEPSIS” s-a derulat la catedrala Mitropolitană (12-14 mai 2018). Preocuparea centrală a acestei întîlniri cu tinerii fiind legată de rolul și locul tinerilor în parohiile și comunitățile noastre din diaspora.

Concluzie

ÎPS Iosif a încheiat acest amplu Congres mulțumind participanților. Această manifestare a permis preoților și credincioșilor să se întâlnească și să împărtășească idei, gânduri, speranțe și proiecte.

Acest Congres ne-a permis tuturor să ne bucurăm de rolul important al Mitropoliei în viața parohiilor și comunităților ortodoxe din Occident.

Gafia Galay-Coman (Elveția)
Jean-Louis Chancerel (Elveția)

În filmul „Scurtcircuit” (proiectat la Sighet sâmbătă, 26.05.2018, la Școala de Muzică, Sala „Monica Chifor”), regizorul Cătălin Saizescu a atins multe subiecte sensibile și interesante prin care a încercat să ne trezească la realitate. Filmul o prezintă pe Melania, o adolescentă care se „alege” cu o sarcină nedorită. Se regăsesc probleme sociale: lipsa educației sexuale din școli, sistemul de adopție deficitar din România, focalizarea unor jurnaliști doar pe subiectele de scandal, stereotipiile, diferențele sociale peste care nu pot trece oamenii, faptul că biserica este mult mai venerată decât spiritualitatea și noi nu observăm ceea ce contează – să fim uniți și plini de compasiune. Prin arta cinematografică, se evidențiază astfel, probleme sociale bazate pe fapte reale.

Am stat de vorbă, în exclusivitate, pentru site-ul www.salutsighet.ro, cu regizorul Cătălin Saizescu și cu actrița Georgiana Saizescu (rolul asistentei), prezenți la gala sigheteană a filmului „Scurtcircuit” (organizator, Rotary Club Sighet).

Cătălin Saizescu: Acest film este o ficțiune inspirată din realitate, ne-am documentat intens, am studiat tot ce a însemnat parte de dosare, de procuratură, ne-am întâlnit cu toți oamenii care s-au implicat direct mai ales în partea de reconstituire a tragediei pentru că am încercat să fim destul de obiectivi. Nu am luat direct legătura cu cei care au avut de suferit: cu părinții victimelor sau cu asistenta de la Giulești. Inspirația vine din faptul că ambii copii pe care îi am cu Georgiana: Maria și Matei, sunt născuți în aceeași maternitate. În momentul în care a apărut această catastrofă efectiv m-am simțit ca fiind unul dintre acei părinți care puteau să aibă copilul la terapie intensivă, am luat-o destul de personal și mi-am zis că acest caz trebuie spus exact așa cum e pentru că are mult mai multe valențe. Tocmai de aceea filmul e prezentat din punctele de vedere ale diferitelor personaje care au fost parte din aceeași situație.

Mădălina Danci: Credeți că prin aceste povești de viață ați putut „atinge” mai mulți oameni? 
Cătălin Saizescu: Noi am încercat un soi de manifest artistic. Puterea de schimbare și această „revoluție” ar trebui să se afle în fiecare din noi. Noi putem să ne schimbăm pe noi, degeaba încercăm să dăm întotdeauna vina pe alții indiferent că e vorba de politică, de administrație sau de orice altceva. Până la urmă, fiecare dintre noi ar trebui să ne schimbăm și să fim mai responsabili, așa putem să mișcăm acest mecanism ancrasat. Căci nu degeaba titlul filmului tradus în engleză, acest Fault Condition, duce și cu ideea la o stare de blocaj.

Mădălina Danci: Credeți că prin acest film puteți schimba mentalitățile adolescenților?
Georgiana Saizescu: Eu cred că da, sunt mulți adolescenți care au văzut filmul și mi-au spus că au rămas impresionați. Tinerii au descoperit anumite sentimente pe care le aveau și nu știau că le pot avea. Eu cred că tinerii sunt viitorul. 

Viața noastră e un dar. Am venit aici ca să fim noi înșine. Avem puterea să ne exprimăm.
Să fim aici, atenți, conștienți. Ne ridicăm prin recunoștință, iubire, gânduri, cuvinte și acțiuni bune. Risipim întunericul doar prin lumina pozitivității. Noi putem face o schimbare. Oamenii sunt adevărații revoluționari.

Autor, Mădălina Danci
clasa a XI-a F, C. N. Dragoș Vodă

Duminică, 27 mai 2018, la Sighet a avut loc dezvelirea bustului Laureatului Premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel (1928-2016).

Autor video & text, dr. Sorin Markus

Foto: Tomi Hoffer

N. R. Lucrarea este executată de sculptorul Ioan Ladea și finanțată de sigheteanul stabilit în S. U. A., Anton Fischman. Puteți (re)citi interviul cu Anton Fischman, realizat de Ion Mariș, AICI.

Clădirea „Reduta”, devenită mai târziu Cinematograful „Muncitoresc”, la început de secol XX. În sala festivă a imobilului, până în anul 1910, aveau loc ședințele Consiliului Local. Azi, o parte a clădirii găzduiește Muzeul de Etnografie din cadrul Muzeului Maramureșean.

Completările cititorilor la această fotografie, sunt binevenite.

Fotografie din colecția Ernest Villand.

Deşi, cei care dau pe bandă titluri de Ambasador al Turismului susţin exact contrariul, industria ospitalităţii în judeţul Maramureş nu merge bine deloc, regiunea aflându-se abia pe locul 18 în România, conform numărului oficial de vizitatori[i] (sigur, statisticile sunt departe de a fi perfecte)!

Maramureşul, străbătut din goana maşinii, arată cam jalnic, nu ca cel de pe internet, un veritabil haos arhitectonic, fără miile de case din lemn acoperite cu draniţă, fără sătenii îmbrăcaţi în continuu în straie populare ce umblă de colo-colo în căruţele trase de cai, boi sau bivoli…

În realitate, chiar dacă numărul de turişti este nemeritat de mic, lucrurile stau mult mai bine decât pare, după cum am arătat-o atunci când am propus înscrierea regiunii în UNESCO ca peisaj cultural[ii].  Astfel, sute de locuitori ai regiunii practică încă cel mai mare număr de meşteşuguri şi ocupaţii populare autentice din Europa contemporană; numărul practicanţilor agriculturii tradiţionale de semi-subzistenţă este de ordinul miilor; acolo se păstrează atât cel mai variat şi arhaic grup de instalaţii hidraulice ţărăneşti din lemn aflate încă în funcţiune în Europa; obiceiurile laice şi religioase sunt conservate ca nicăieri altundeva; nu în ultimul rând, Ţara Maramureşului are una dintre cele mai ridicate biodiversităţi din Europa, cu 11 mii de specii de plante şi animale, cu păduri virgine, carnivore mari etc.

Din păcate, fără informaţii foarte solide ori fără un ghid bun, majoritatea celor enumerate mai sus par simple poveşti de demult şi nu lucruri care pot fi văzute cu adevărat în ziua de azi…

Totuşi, probabil turiştii români vor continua să opteze pentru Maramureş în număr tot mai mare, dacă drumurile vor deveni tot mai bune şi hotelurile din ce în ce mai spaţioase (deocamdată însă, nici un hotel din Ţara Maramureşului nu ajunge la 150 de locuri de cazare, ceea ce-i obligă pe mulţi turişti să înnopteze în Baia Mare şi să-şi reducă substanţial lungimea sejurului în inima regiunii turistice). Apoi, mâncarea bună şi renumita ospitalitate a localnicilor vor avea grijă ca românii să fie tot mai numeroşi, indiferent dacă se vor mai bifa ori nu, toate târgurile de turism de la Bucureşti!

De cealaltă parte însă, marea majoritate a turiştilor străini (inclusiv vest-europenii din aceeaşi Uniune cu noi), nici măcar nu au auzit, acum, în era internetului, că Maramureşul există totuşi pe undeva, prin estul Continentului, darmite să se gândească să-şi programeze un sejur într-un loc greu de atins şi despre care există tare puţine informaţii…

Creşterea numărului de vizitatori, în primul rând al celor străini, dar şi al românilor, cred că s-ar putea realiza prin aplicarea unor măsuri concrete:

1. Acţiuni profesionale de marketing derulate de către sumedenia de birouri de informare turistică deschise în ultima vreme, multe dintre ele nepărând deloc să înţeleagă care este rolul lor: intervenţii de calitate, frecvente şi prompte pe pagini de socializare, forumuri, canale net şi TV, oferirea de info-tripuri pentru cei mai renumiţi „travel guru” şi pentru reprezentanţii cu adevărat de top ai mass şi social-mediei occidentale, prezenţe adecvate la cele mai mari târguri internaţionale de turism – cu mai puţină slănină, ceapă, pălincă şi dănţăuşi, dar cu mai multe (şi mai bune) suveniruri-cadou mici şi elegante, app-uri, albume, fluturaşi şi mai ales cu toată categoria de informaţii interactive – difuzate nu doar în engleză, ci şi în franceză, germană, italiană, spaniolă, japoneză sau chineză…

2. Trebuie implementat un sistem de săgeţi şi panouri indicatoare demn de un secol XXI european şi musai, trebuie amplasate peste tot toalete publice şi coşuri de gunoi. Concomitent, ar fi de aşteptat ca apele curgătoare şi stătătoare de pe traseele turistice frecventate, să fie menţinute curate măcar în intervalul de vârf (mai-septembrie).

3. Minciunile gen: „Maramureş este ţara lemnului” trebuie oprite, cât timp numărul caselor autentice, cu prispă cu stâlpi sculptaţi şi acoperiş în patru ape acoperit cu draniţă a scăzut la doar câteva sute (sigur, valoroase, însă în general prost întreţinute şi greu de observat în peisaj), regiunea fiind năpădită în schimb de mii de case imense de zid strident colorate care deseori deranjează retina.

4. Nu mai trebuie perpetuate poveştile gen: „acolo toată lumea este îmbrăcată în costum popular”, atâta vreme cât costumele nu mai pot fi văzute decât în anumite localităţi în zilele de sărbătoare. Imaginile promovate de anumiţi fotografi (care au intenţii bune, nerealizând ridicolul propriilor creaţii), ce îmbracă în ultra-scumpele haine de sărbători săteni puşi apoi să pozeze ca în „Cântarea României” în timp ce se prefac că taie porcul sau cosesc (munci la care în realitate se foloseau hainele tradiţionale de lucru), fac mai mult rău decât bine! Trebuie totuşi reţinut că zeci de mii de localnici posedă costume tradiţionale, pe care însă le etalează doar duminica sau la nunţi…

5. Nu mai merge cu deturnări precum: „dacă vizitaţi capitala Maramureşului, adică Baia Mare, o să prindeţi esenţa regiunii”, din moment ce se ştie că oraşul reşedinţă de judeţ (care nu deţine atracţii turistice de top, cu excepţia Muzeului de Mineralogie) nu are nimic de a face cu adevăratul Maramureş, cel istoric, etnografic şi căutat de turişti – cu centrul la Sighet şi aflat dincolo de munţi, la distanţa de 40-100 km de „Baie”. Prea mulţi călători au fost păcăliţi, plecând apoi dezamăgiţi după ce au vizitat doar Baia Mare şi împrejurimile acesteia, şi negăsind, desigur, Maramureşul din ofertă…

6. Nu se poate ca turiştii veniţi până şi din Japonia să vadă bisericile UNESCO, să le găsească închise în timpul programului – inclusiv cele din seria celor 16 biserici de lemn (proiectul de promovare şi punere în valoare care a costat Consiliul Judeţean 4,5 mil. euro[iii]), la fel cum pare nepotrivit să se perceapă bilet pentru a se „vedea” prin beznă picturile din bisericile rămase neelectrificate[iv], unde nu pot împrumuta nici măcar nişte lanterne ca lumea (de ce toate celelalte biserici de lemn UNESCO din lume sunt iluminate corespunzător?!).

7. Este absurd, dar nici măcar Circuitul Bisericilor de Lemn (darmite restul muzeelor şi atracţiilor turistice) nu poate fi efectuat cu ajutorul intermediul unui Maramureş Card, achitat cu o plată unică – inclusiv online, care să permită multiple intrări la obiective. Cât despre proiectul Maramureş Pass, acesta a sucombat înainte de a demara cum trebuia[v], aşa că trebuie lansat urgent un alt produs similar, dar eficient.

8. Nu mai merge să invităm turiştii să viziteze meşteri populari, dintre care unii au decedat, dar continuă să apară în anumite oferte turistice (precum regretatul Moş Pupăză), iar alţii, pentru a supravieţui, sunt plecaţi de câţiva ani la muncă în străinătate (cazul olarului Tănase Burnar din Săcel este cel mai flagrant), în timp ce despre alte sute de meşteri tradiţionali maramureşeni nu se ştie, ori nu vorbeşte nimeni…

9. Nu în ultimul rând, ar trebui făcut ceva pentru veganii care au o viaţă foarte grea în Maramureş, extrem de puţini localnici putând organiza pentru ei meniuri multiple şi variate fără carne, lactate sau ouă, aceasta ca să nu mai vorbim despre turiştii tot mai numeroşi care prezintă intoleranţe la gluten sau/şi lactoză, ori alergii la polen, fân şi chiar la lâna de oi… Greu de crezut pentru unii, dar limitata ofertă gastronomică maramureşeană, bazată pe cărnurile şi preparatele de porc colcăind de grăsime (într-o lume obsedată de siluetă, colesterol şi de meniuri uşoare), stropite cu o pălincă arzând ca focul, taie elanul multor amatori de turism gastronomic! Pentru optimizarea ofertei, ar trebui promovate şi produse precum: ape minerale locale, sucuri de brad sau soc ori reţete bazate pe fructe, fasole sau hribi uscaţi, pe soiurile vechi de verdeţuri şi de legume.

10. Şi este scandalos ca, în 2018, de la Braşov la Sighetu-Marmaţiei să se facă 6-7 ore cu maşina, respectiv 10-11 ore cu trenul (!), iar singurele avioane de legătură cu restul lumii să circule, exclusiv de pe aeroportul din Satu Mare, doar de două ori pe zi pe ruta Bucureşti, respectiv de două ori pe săptămână spre Londra-Luton! În acest caz, nu mai rămâne altceva decât de făcut decât promovarea accesului aero în Maramureş prin aeroporturile Cluj-Napoca, Debrecen şi Budapesta, aflate la câteva ore de mers.
Este adevărat, nici geografia nu e de partea Maramureşului care, chiar dacă ar avea infastructura Occidentului, tot ar fi situat cam departe faţă de cei mai apropiaţi mari poli turistici din ţară (Bucovina şi sudul Transilvaniei) ori din ţările vecine (Lvov, respectiv Ungaria de Nord).

Doar regândindu-şi din temelii şi adaptându-şi oferta în funcţie de ceea ce cere, respectiv de ceea ce mai poate oferi cu adevărat la momentul prezent, Maramureşul va putea reduce decalajul tot mai accentuat faţă de celelalte zone turistice şi-şi va putea valorifica potenţialul într-o măsură mult mai mare decât o face acum, devenind creator de prosperitate.

Note:

[i]https://3.bp.blogspot.com/-BuYcAcO_LU0/WJMnhUijskI/AAAAAAAAHcg/Wk6_zmeYuHMyUgQDQlBScT7_hcV02UFNgCLcB/s1600/Turism%2Bjudete%2B2015%2B2016%2B1.jpg
[ii] https://www.historia.ro/sectiune/travel/articol/romania-poate-inscrie-doua-peisaje-culturale-in-unesco
[iii] https://www.cjmaramures.ro/circuitul-bisericilor-de-lemn-din-transilvania-de-nord
[iv] http://www.contributors.ro/administratie/singurele-biserici-de-lemn-unesco-neelectrificate-din-lume-se-afla-in-maramures-romania/
[v] http://romanialibera.ro/actualitate/proiecte-locale/esecul-maramures-pass-235948

©Teofil Ivanciuc, mai 2018

Sursă articol: teofil-ivanciuc.weebly.com

Primăria Sighetu Marmației, Muzeul Maramureșan, în colaborare cu Comunitatea evreilor Sighetu Marmației, vă invită la manifestarea In Memoriam. Deportarea evreilor maramureșeni, mai, 1944. În cadrul manifestării va avea loc vernisarea expoziției Cărți religioase evreiești tipărite la Sighet și dezvelirea bustului Laureatului Premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel (1928-2016).

Evenimentul va avea loc la Casa Memorială Elie Wiesel, duminică, 27 mai 2018, orele 13.00.

Vă așteptăm!

Muzeul Maramureșan

Uită-te în jurul tău! Sunt atâtea persoane diferite, fiecare cu o poveste pe care noi, poate, nu o știm.

E doar un suflet pierdut, într-o lume atât de mare, o lume atât de rea. L-ai privit o  singură dată și deja l-ai judecat. Recunoaște, toți facem așa. Îl doare sufletul, dar ascunde totul în spatele unui zâmbet. Acel zâmbet fals, care maschează nenumărate emoții, probleme sau, pur și simplu, o notă proastă. L-ai judecat mereu după cum se îmbracă, după religia pe care o are sau în funcție de starea financiară, pentru că așa suntem noi, ăsta e „trendul” în ziua de azi, ne credem perfecți, dar nu e așa.

Te-ai gândit oare și la persoana de lângă tine, la faptul că, dacă o critici mereu, chiar dacă nu îți arată, suferă? Nu, nu ai făcut acest lucru. Să îți spun și de ce? Pentru că trăim într-o lume în care cel de lângă noi nu mai contează, în care suferințele celorlalți devin motivul nostru de fericire, însă, toate astea sunt momentane. Pe tine te doare când cineva te judecă și, cu toate că încerci să te arăți indiferent, știm cu toții că acest lucru te afectează. Gândește-te puțin și la faptul că acel suflet nevinovat, poate a încercat să se schimbe sau să facă ceva ce îi place, dar întrebarea  „Ce vor spune ceilalți despre mine dacă fac asta?” i-a spulberat orice vis, orice dorință. Sunt siguură că, cel puțin o dată, ți-ai pus și tu această întrebare atunci când ai renunțat la ceva doar pentru a încerca să fii pe placul celorlalți. Dă-mi voie să-ți spun, exact la fel e și persoana de lângă tine! Sufletul tăcut care stă mereu deoparte, persoana pe care tu o consideri săracă sau, pur și simplu îl consideri imperfect din cauza fizicului.

Așa că, încearcă să nu mai distrugi suflete doar pentru a primi tu satisfacția dorită! După ce ai distrus un suflet, ori de câte ori vei încerca să îl repari, acesta se va sparge din nou în bucăți.

Autor, Ionela Teleptean,
clasa a X-a E, C. N. „Dragoș Vodă”

Centrul de cercetări “Cultură şi Civilizaţie” din Săliştea de Sus, de sub Egida Academiei Române, împreună cu filiala Baia Mare a Universităţii de Vest “Vasile Goldiş” – Arad, cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Maramureş, în anul Centenarului Marii Uniri a Românilor, dăruiesc publicului larg colecţia ziarului “Sfatul”, organul de presă al Consiliului Naţional Român Central Maramureş.

Echipa de proiect a fost formată de universitarii: dr. Ioan Liviu Tăut, dr. Nicolae Iuga, dr. Magnolia Tilca, dr. Laura-Rebeca Stiegelbauer. Profesorul universitar Nicolae Iuga semnează studiul introductiv.

Marin SLUJERU