Fundația TARBUT Sighet în parteneriat cu Fundația ROTARY Sighet organizează duminică, 04 octombrie 2026, ora 19:00, la Școala de Muzică din Sighet, concertul cântăreței și compozitoarei LENKA LICHTENBERG (Canada) – „Songs of Memory and Hope/ Cântece despre Amintire și Speranță”.

În concert vor avea intervenții „locale” Văsâi Rus din Vadu Izei (interpret la vioară de muzică klezmer) și Ansamblul „Flori de Maramureș” de la Liceul Tehnologic Forestier (LTF) din Sighet.

Lenka Lichtenberg susține doar trei concerte în România, la Sighet, Cluj – Napoca și București, printr-un proiect susținut de European Days of Jewish Culture 2026. Zilele Europene ale Culturii Evreiești 2026 au debutat oficial la 6 septembrie 2026 în Varșovia și se desfășoară până în noiembrie 2026 sub tema centrală „Iubirea/ Ahavah”.

LENKA LICHTENBERG este câștigătoarea premiului JUNO (cel mai important premiu din Canada)
S-a născut la Praga, într-o familie de origine evreiască. Cea mai mare parte a familiei mamei sale a fost ucisă în timpul Holocaustului. La vârsta de nouă ani Lenka Lichtenberg era inclusă în distribuția Teatrului Muzical Semafor din Praga. Ulterior s-a mutat în Danemarca, unde a studiat muzica la Universitatea Aarhus și a lucrat ca și cântăreață de club.
În anii 1980, Lenka Lichtenberg s-a mutat în Canada și s-a stabilit la Vancouver, unde și-a continuat studiile la Universitatea din Columbia Britanică (licență în muzică, franceză) și a cântat într-o trupă rock. A obținut o diplomă de master în etnomuzicologie la Universitatea York din Toronto.

„M-am născut la Praga, fosta Cehoslovacie. Familia mamei mele a fost ucisă în timpul Holocaustului și doar mama mea Renée și bunica Hana au supraviețuit, după doi ani și jumătate petrecuți în Theresienstadt. Nu știam că sunt evreică sau ce înseamnă „evreu” până pe la vârsta de zece ani. Am fost muzician, am urcat pe scene profesionale încă din copilărie, dar abia după vizita mea în Israel, ca adult, m-am simțit obligată să devin „muzician evreu” și să lucrez cu idișul și ca solist cantoral și lider de slujbă în congregația mea din Toronto. Este un drum foarte neașteptat pentru cineva care a crescut fără nicio cunoaștere sau legătură cu evreii, iudaismul sau pur și simplu cu tradițiile evreiești de orice fel; am participat la primul meu Paște la vârsta de 32 de ani! A fost o „călătorie” profund semnificativă și satisfăcătoare, încununată de câștigarea în 2023 a premiului JUNO, cel mai important premiu muzical din Canada, unde locuiesc, pentru „Hoții de vise”, proiectul meu bazat pe poezia bunicii mele din Theresienstadt.” (Lenka Lichtenberg)

Lenka Lichtenberg cântă la nivel internațional la festivaluri de cultură evreiască, festivaluri de muzică populară și internațională, precum și la diferite concerte. A lansat șapte albume solo și numeroase proiecte în colaborare.
Lenka Lichtenberg a primit numeroase nominalizări și premii. În 2008 și 2012, a primit Premiul Canadian Folk Music. Cel mai recent proiect al său, „Thieves of Dreams/ Hoții de vise”, s-a clasat pe locul 36 în Top 2022 Albums în World Music Charts Europe și a câștigat un premiu JUNO.
Discografie: Deep Inside (1999), Open the Gate (2003), Pashtes with Brian Katz (2006), Fray (2010), Bridges with Roula Said (2012), Songs for the Breathing Walls (2012), Embrace (2013), Lullabies from Exile with Yair Dalal (2014), Live in America (2016), Yiddish Journey (Arc Music Productions – 2017), Masaryk (Arc Music Productions – 2018), Lenkkodek with Andrew McPherson (2019), Thieves of Dreams (2022).

„Am ales Sighetul pentru acest concert, din seria celor trei localități din România, pentru că acest oraș a avut o comunitate evreiască importantă în perioada interbelică și aniversează o vârstă onorabilă: 700 de ani. De-a lungul istoriei, în Sighet, comunitatea evreiască a avut parte și de prosperitate dar și de suferință teribilă (Holocaustul). Important este ca istoria să nu se uite, să nu se repete greșelile trecutului și IUBIREA, înțelegerea, solidaritatea să ne călăuzească viețile.
Am avut mai multe proiecte aici, la Sighet, și voi continua să colaborez cu organizațiile și instituțiile locale pentru a organiza cât mai multe evenimente interesante.” (Peninah Zilberman – președinta Fundației Tarbut din Sighet, www,)

Intrarea la concert este liberă! 

Ion Mariș
Rotary Club Sighet

Școala Naturii în Geoparcul Gutâi-Maramureș se încheie după șase luni de activități dedicate descoperirii patrimoniului natural local. Finalul proiectului va fi marcat prin evenimentul „Ce am învățat?”, organizat miercuri, 23 septembrie 2026, de la ora 17:00, la Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” din Baia Mare.

De-abia a început anul școlar, iar noi anunțăm, așadar, finalul unei Școli. Mai precis, al unui proiect educativ care, din martie până în septembrie, a oferit lecții despre natură chiar în mijlocul naturii.

Ce am învățat la Școala Naturii? Ce am descoperit despre Oameni, Apă, Foc, Lemn și Timp în Geoparcul nostru? Răspunsurile le adunăm împreună, la „recapitularea generală” din 23 septembrie 2026.

„Evenimentul va fi o ocazie de a privi înapoi la activitățile derulate și rezultatele obținute. Vom prezenta echipa, partenerii și voluntarii implicați și vom viziona, în premieră, cele cinci filme ale proiectului. Pe parcursul serii, Colegiul de Arte Baia Mare ne va bucura cu un moment muzical special, coordonat de prof. Călin Ionce.” (Ioana Tripon, manager proiect)

Proiectul Școala Naturii în Geoparcul Gutâi-Maramureș a fost finanțat prin #BRAVoluntar ediția 2026 – program dezvoltat de Fundația OMV Petrom și Asociația pentru Relații Comunitare (ARC) și implementat de Asociația pentru Promovarea Turismului și Dezvoltare Durabilă, cu sprijinul voluntarilor și al partenerilor: Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare, Colegiul de Arte Baia Mare, Orasul Baia Sprie, Facultatea de Inginerie CUNBM, Club Green Impact Baia Sprie, Școala Gimnazială ,,Vasile Lucaciu” Șișești, Primăria Comunei Băiuț.

Vă așteptăm miercuri, 23 septembrie 2026, la Muzeul de Mineralogie din Baia Mare. Promitem că nu vom da extemporal!

APTDD NV & Echipa proiectului Geoparcul UNESCO Gutâi-Maramureș

Email: [email protected]
www.facebook.com/geoparcMM
www.instagram.com/geoparcmaramures

Vineri, 04 decembrie 2026, la Sighet va avea loc un REGAL VIENEZ – Concert extraordinar de Crăciun.

Orchestra di Teatro D’Opera Italiana, ansamblu aplaudat pe mari scene internaționale precum Brucknerhaus Linz, Filarmonica din Bregenz, Palatul Imperial Residenz din München sau Palatul Hofburg din Viena, își unește forțele cu Orchestra Operei Vox. Această colaborare aduce pe scenă artiști care au evoluat alături de mari nume ale liricii mondiale la Arena din Verona, Teatrul Scala din Milano sau Opera de Stat din Viena.

Conducerea muzicală este încredințată tânărului dirijor și solist Bogdan Costache. Apreciat pentru efervescența și dinamismul său, acesta va dirija „cu vioara în mână”, menținând vie tradiția consacrată de Johann Strauss și reeditată în epoca modernă de André Rieu. Reinvitarea sa în cadrul Regalului Vienez vine ca urmare a recepției entuziasmante de care s-a bucurat din partea spectatorilor la edițiile anterioare.

Programul din acest an propune o selecție muzicală proaspătă, ce include piese prezentate în primă audiție națională, lucrări emblematice ale dinastiei Strauss, Franz Lehár și Emmerich Kálmán, precum și creații românești clasice redescoperite. Momentele dedicate sărbătorilor de iarnă vor fi întregite de colinde tradiționale interpretate de Corul Operei Vox.

Tabloul scenic va fi completat de Ansamblul de Balet al Operei Vox, sub îndrumarea coregrafică a lui Vlad Sebastian, cu momente dinamice de vals, polcă și can-can, culminând cu invitația tradițională la dans: „Alles Walzer!”.

În linie cu misiunea organizatorilor de a promova tinerii muzicieni ai țării, ediția din acest an îl va aduce în lumina reflectoarelor pe foarte tânărul chitarist Gabriel Popescu, laureat al numeroaselor concursuri naționale și internaționale, alături de profesorul și îndrumătorul său, Mădălin Antonesei.

Producătorii promit o serie de surprize artistice și invitați speciali din Austria, Italia și Elveția, care vor fi anunțați treptat în perioada premergătoare turneului.

Mai sunt puține bilete rămase, este timpul să te grăbești să-l achiziționezi pe al tău!

Cultura Gratia Urbis

Dar ce este, de fapt, Romanian Science Festival (RSF)?

Este un festival dedicat științei, care aduce împreună 12 domenii fascinante: fizică, știință și arte, chimie, robotică, astronomie, biologie și medicină, geografie, informatică, neuroștiințe, matematică, sustenabilitate și istorie.

Festivalul este organizat de elevi și profesori din Sighetu Marmației și împrejurimi, cu sprijinul studenților, cercetătorilor și profesioniștilor din aceste domenii, care contribuie cu pasiune și entuziasm la transformarea științei într-o experiență accesibilă și captivantă pentru toți.

RSF înseamnă știință, creativitate, oameni faini, energie bună și, mai ales, o experiență pe care cu siguranță nu o veți uita prea curând!

Anul acesta, festivalul s-a desfășurat în curtea Colegiului Național „Dragoș Vodă”, sâmbătă, 19 septembrie 2026, reunind nu mai puțin de 200 de voluntari, profesori, coordonatori și mentori, dintre care peste 100 de foști și actuali CNDV-iști.

În spatele organizării acestui festival dedicat științei și educației s-au aflat 5 tineri – 4 absolvenți CNDV-iști și un viitor absolvent CNDV-ist: IEUDEAN ANAMARIA  – studentă în anul I, Facultatea de Drept, Cluj-Napoca; SZEKELY MIRJAM – studentă în anul II, Facultatea de Inginerie, Cluj-Napoca; POP ANA – studentă în anul II, Facultatea de Inginerie, Cluj-Napoca; BOKOR N. SZABOLCS – student în anul I, Facultatea de Inginerie, Oradea; VIDA ALEXANDRU – elev în clasa a XII-a, profil Matematică-Informatică, CNDV.

În spatele unei astfel de ediții au stat luni bune de muncă, organizare, planificare, multe experimente, idei, emoții, momente frumoase și, mai ales, echipe minunate.

Le mulțumim din suflet doamnelor directoare ale Colegiului Național „Dragoș Vodă” pentru tot sprijinul oferit și pentru ajutorul acordat în ceea ce privește locația festivalului: doamnei director Ilieș Gabriela și doamnei director-adjunct Colopelnic Luminița.

Felicitări tuturor participanților, voluntarilor, profesorilor, coordonatorilor, mentorilor și tuturor celor care au contribuit, într-un fel sau altul, la organizarea acestei ediții!

Fără voi, Romanian Science Festival nu ar fi fost posibil.

Ne vedem la anul, la cea de-a V-a ediție a Romanian Science Festival!

             Anamaria Ieudean
organizatoare RSF

Azi, 21 septembrie 2026, a trecut la Domnul la vârsta de 93 ani ing. Aurel Vlad, născut la Dragomirești, unul dintre ultimii deținuți politici din Maramureș, neobosit promotor al memoriei rezistenței anticomuniste. Este unul dintre elevii Liceului „Dragoș-Vodă” din Sighet onorat pe placa memorială  amplasată și sfințită în 2022. A locuit peste 3 decenii în S.U.A. iar ultimii ani din viață la București.
Aspecte ale biografiei sale au apărut recent pe site-ul „Salut, Sighet!” și pot fi citite AICI.

Veșnica odihnă și memoria binecuvântată !

Preot prof. Marius Vișovan

Sâmbătă, 19 septembrie 2026, la Biserica Greco-Catolică „Cristos Regele Universului” din Sighet, a avut loc un Concert aniversar care a marcat 30 de ani de la sfințirea Mănăstirii „Maica Îndurerată” (15 septembrie 1996) . Tot atunci, în anul 1996, s-a constituit prima comunitate (10 călugărițe) la Sighet din Congregația Surorilor Maicii Domnului. La Concertul aniversar au fost prezenți P.S. Vasile Bizău – Episcopul Greco – Catolic al Maramureșului, Orosz Krisztofer – viceprimarul Sighetului, preoți din Maramureș dar și din Cluj, invitați și mulți credincioși.

La finalul Concertului, P.S. Episcopul Vasile Bizău și Orosz Krisztofer – viceprimarul Sighetului au oferit distincții aniversare Congregației Surorilor Maicii Domnului.

Concertul aniversar a fost susținut (în ordinea apariției în VIDEO-ul de mai jos) de Formația vocal-instrumentală ANIMA – Cluj Napoca (coordonator, conf. univ. dr. Cristina Mureșan), Corul Congregației Surorilor Maicii Domnului din Sighet, Corul Bisericii Greco-Catolice „Cristos Regele Universului” din Sighet (dirijor – prof. Rodica Gheorghiu) și Corul ANGELI – Corul Catedralei Greco – Catolice „Schimbarea la față” din Cluj-Napoca (dirijor – prof. Angela David).

Foto & Video: Ion Mariș

Muzeul Maramureșan Sighet invită publicul marți, 22 septembrie 2026, de la ora 12:00, la Muzeul Etnografic al Maramureșului „Francisc Nistor”, la vernisajul expoziției „Culorile Maramureșului”, dedicată pictorului Traian Bilțiu-Dăncuș. Expoziția va putea fi vizitată în perioada 22 septembrie 2026 – 1 februarie 2027.
Revenirea expoziției la Sighetu Marmației încheie un amplu parcurs expozițional, în cadrul căruia lucrările lui Traian Bilțiu-Dăncuș au fost prezentate la Art Safari, în Palatul Dacia-România din București, la Chișinău, în Republica Moldova, în Cetatea Târgu Mureș și la Palatul Culturii din Iași. După acest itinerar, „Culorile Maramureșului” se întorc în locul de care artistul a fost profund legat prin viața și activitatea sa.
Întoarcerea are o semnificație aparte în contextul anului 2026, când Sighetu Marmației marchează 700 de ani de la prima atestare documentară, iar Muzeul Etnografic din Sighet împlinește 100 de ani de la deschiderea sa, în 1926, în Palatul Cultural. Traian Bilțiu-Dăncuș face parte din această istorie, fiind printre primii directori ai muzeului etnografic sighetean.
Artist cu o formație complexă, absolvent al Școlii de Arte Frumoase cu specializări în pictură, gravură și artă decorativă, Traian Bilțiu-Dăncuș a călătorit în mai multe țări europene și în nordul Africii, revenind ulterior la Sighetu Marmației, unde a fost profesor la Liceul „Dragoș Vodă”. Influența mediului familial a fost, de asemenea, importantă, tatăl său, învățătorul Petru Bilțiu-Dăncuș, fiind primul folclorist al Maramureșului.
Expoziția propune o incursiune în universul artistic al lui Traian Bilțiu-Dăncuș, urmărind câteva dintre marile teme ale creației sale: oamenii apropiați și portretul, natura statică, peisajul și anotimpurile, satul maramureșean, tradiția și credința.
Portretele sale depășesc simpla reprezentare fizică, surprinzând caractere, biografii și legături personale. Familia, prietenii și oamenii pe care i-a cunoscut devin personaje ale unei adevărate istorii în imagini, iar caracterul biografic al acestor lucrări le conferă și o puternică dimensiune identitară.
În naturile statice, artistul construiește compoziții echilibrate, în care florile, fructele, obiectele de uz casnic sau icoanele devin purtătoare de atmosferă și emoție. Paleta cromatică bogată și atenția acordată detaliilor transformă obiectele aparent obișnuite în pretexte pentru explorarea frumuseții și simplității vieții cotidiene.
Un loc esențial îl ocupă însă Maramureșul și lumea satului. Traian Bilțiu-Dăncuș surprinde comunitățile în viața lor de zi cu zi, în muncă, sărbătoare, familie și credință. Peisajele și așezările sale sunt animate de prezența oamenilor și de ritmul anotimpurilor. Scenele de interior, mesele de familie, rugăciunea, mersul la biserică, ocupațiile și practicile tradiționale recompun imaginea unei lumi întemeiate pe rânduială, comunitate și valori transmise între generații.
Privite astăzi, unele dintre aceste lucrări dobândesc și valoare documentară. Casele, porțile, ulițele, costumele, gesturile și ocupațiile surprinse de artist păstrează memoria unor forme de viață care între timp s-au transformat sau au dispărut din cotidian.
Legătura Muzeului Maramureșan cu opera artistului are, la rândul său, o istorie importantă. În 1981, patrimoniul muzeului s-a îmbogățit cu o colecție de pictură și grafică Traian Bilțiu-Dăncuș, prin demersurile directorului de atunci, dr. Mihai Dăncuș. Dintre acestea, 54 de picturi în ulei pe pânză au fost achiziționate cu sprijinul financiar al Comitetului Sindicatului Combinatului de Prelucrare a Lemnului din Sighetu Marmației, prin președintele ing. Vasile Godja.
Prin expoziția „Culorile Maramureșului”, publicul este invitat să îl redescopere pe Traian Bilțiu-Dăncuș și ca martor al unei lumi și al unui timp, un artist pentru care Maramureșul a rămas o sursă fundamentală de inspirație și de identitate.
După București, Chișinău, Târgu Mureș și Iași, lucrările sale revin acum la Sighetu Marmației, la muzeul a cărui poveste Traian Bilțiu-Dăncuș a ajutat el însuși să o scrie.

Mirela Ana Barz
manager

Elevii și profesorii Colegiului Național „Dragoș-Vodă” din Sighet au participat, sâmbătă, 19 septembrie 2026, la campania „Let’s Do It, România”, implicându-se într-o acțiune de ecologizare desfășurată pe un traseu din zona orașului.
Acțiunea a reunit elevi din clasele 9 A, 9 B, 9 E, 9 F, 10 E, 11 F, precum și membri ai Cercului de Istorie Gemina (coordonați de profesorul Marius Voinaghi).
Participanții au ecologizat traseul Izvorul Cetății, Serpentine, Hegeduș, Pușkapor, Grădina Morii, contribuind la curățarea și îngrijirea acestei zone.
Elevii au fost însoțiți de profesorii Marian Herbil, Marius Voinaghi, Simona Nodiș, Emilia Pop, Husar Vasile și Brîndușa Oanța.
Prin participarea la această acțiune, elevii Colegiului Național „Dragoș-Vodă” au contribuit concret la protejarea mediului și au transmis un mesaj despre responsabilitatea fiecăruia față de spațiul în care trăiește.

Salut, Sighet!

O figură legendară a rezistenței maramureșene care nu trebuie să cadă în uitare a fost primarul din Ieud, Dumitru Pop Roibu. Din păcate nu am apucat să îl cunosc personal pentru a obține direct de la dânsul mai multe informații, deși a participat la mai multe comemorări ale foștilor deținuti politici la care a fost prezent și tatăl meu în anii’90, după cum se poate observa și din a doua fotografie. Numele lui era însă rostit cu admirație mereu când era evocată rezistența de la Ieud, ca om de mare caracter și colaborator apropiat al preotului greco-catolic Ioan Dunca Joldea, reper major al identității și demnității maramureșene în toate furtunile din ultimul secol de frământată istorie.

Din informațiile existente la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet aflăm că s-a născut la Ieud în 1914, a fost primar al comunei și a fost puternic implicat în rezistența românească contra anexării Maramureșului la Uniunea Sovietică și apoi în rezistența anticomunistă, arestat în 1949 și condamnat în 1950 la 5 ani de închisoare.

Fișa matricolă penală de pe siteul IICCMER arată că a fost eliberat în 1954 din închisoarea Gherla, unde pătimise probabil cea mai mare parte a perioadei de detenție. Nu se cunosc informații despre tratamentul din detenție sau alte întâmplări mai deosebite. A avut 5 copii din care 2 au ajuns la maturitate și de la care a avut mai mulți nepoți și strănepoți. A trecut la Domnul în anul 2000.

O mărturie de suflet am primit de la nepoata sa din Italia, doamna Ioana Dunca.

„Îmi amintesc cu drag de bunicul meu. Era un om „sever”, îi plăcea ca un lucru să fie făcut cum trebuie, dar era o adevărată plăcere să stai de vorbă cu el. Îmi amintesc de perioada când eram la liceu…. am frecventat liceul pedagogic lângă Milano și mă întoarceam acasă în România în perioada de vară. Stăteam de vorbă cu moșu ore și ore de-a rândul. Discutam de religie, istorie, filozofie. Bunicul era un om foarte cult… eu ajungeam acasă… și mi se părea că știu „foarte multe”, era ceva să pot să învăț într-o țară democratică. Era o plăcere pentru mine să intru într-o bibliotecă… mă îndrăgosteam de toate cările pe care le vedeam. Când ajungeam la Ieud stam cu moșu de vorbă… era o adevărată plăcere! Îi ceream des să îmi povestească de sat, de proprietatea privată, de colectivizare, de ideologia comunistă, etc etc.
Îmi amintesc că după moartea bunicii a rămas o vreme acasă la el, nu vroia să vină să stea cu noi. Sâmbăta îi călcam pantalonii și cămașa pentru duminică, puneam hainele pe umeraș și într-o plasă puneam un platou de prăjitură și mergeam la el acasă. Când ajungeam la el zicea „cum umbli tu de-a lungul satului cu un umeraș în mână? Doară nu îs eu un director, îs un vâj bătrân, pune hainele în traistă că se uită oamenii la tine.” Pentru mine era indiferent „că se uită oamenii la mine”, era modul meu de a manifesta respectul pentru moșul meu.
Îmi pare rău de multe lucruri: am făcut prea puține poze cu el, nu am înregistrat dialogurile noastre și mai ales nu am putut să îl duc să viziteze lumea în afara României. Încă eram elevă, aveam puține posibilități economice, încă nu eram pe picioarele mele. Mi-aș fi dorit din suflet să îl iau cu mine și să îl duc să viziteze toate locurile importante pentru el… prin toată Europa.
Mă bucură faptul că a trăit și a ajuns la bătrânețe. Mulți oameni care au fost condamnați ca și el și trimiși la muncă forțată la Canalul Dunăre – Marea Neagră nu s-au mai întors acasă. El a ajuns la bătrânețe, s-a bucurat de nepoți și de stranepoți și de dragostea noastră față de el.”

Veșnica odihnă și memoria binecuvântată !

Preot prof. Marius Vișovan

Sâmbătă, 26 septembrie, ora 11:00, nu mai stăm în casă, lăsăm mașinile, telefoanele, televizorul  și acel prea uzitat „poate data viitoare” deoparte și ne întâlnim la… Promenada Inimilor 2026.

Nu e concurs! Nu trebuie să fii sportiv! Nu trebuie să alergi și nici să-ți pregătești echipamentul de… maraton! Trebuie să te îmbraci comod, să ai „puțină” energie și chef de o plimbare cu oameni simpatici.

Proiectul a fost lansat la nivel național sub coordonarea Fundației Române a Inimii și a Societății Române de Cardiologie în parteneriat cu cluburile Rotary. Rotary Club Sighet a participat, la acest eveniment dedicat promovării unui stil de viață sănătos, încă de la primele ediții. Apoi s-au alăturat și celelalte cluburi rotariene locale, amploarea Promenadei fiind o garanție a preocupării noastre pentru sănătatea… INIMILOR.

Pornim de pe Platoul de la Curtea Veche și mergem împreună spre Parcul Grădina Morii. Traseul obișnuit de peste 10 (zece) ani. Un traseu simplu, o atmosferă relaxată și, mai ales, o ocazie să facem ceva bun pentru noi. Pentru că inima nu are buton de „pauză”. O avem cu noi în fiecare secundă, așa că merită să avem și noi mai multă grijă de ea. Iar mișcarea poate începe foarte simplu! Cu o plimbare cu prietenii, cu familia, cu colegii, tineri și adulți, angajați și pensionari sau… doar cu dorința de a ieși din rutină.

Și avem și o mică „surpriză” (foarte apreciată), la final vă așteaptă o tombolă cu INIMIOARE!

Așadar, nu uitați, sâmbătă, 26 septembrie 2026, haideți să „pornim” motorului orașului, să susținem INIMA/ INIMILE cetății noastre!

Ia-ți oamenii dragi, încălțămintea comodă și inima deschisă!
Ne vedem la Promenada Inimilor Sighetene!
Pentru o plimbare! Pentru energie! Pentru oameni! Pentru inimă!

Evenimentul este „inimos” organizat de Rotary Club Sighet, Rotary Club Sighetu Marmației Voievodal, Rotaract Club Sighet și Interact Club Sighet, cu sprijinul partenerilor și sponsorilor.

Ion Mariș
Rotary Club Sighet

Teofil IVANCIUC, sigheteanul preocupat, pasionat de Istoria Maramureșului, autor al mai multor articole interesante (publicate în reviste de specialitate) și al unor volume având ca subiect prioritar Maramureșul („Sighetul Maramureșului”, „Vederi din Maramureș” etc.), a participat în perioada 09 – 12 septembrie 2026 la Congresul Național al Istoricilor Români 2026 de la București.
O discuție cu el ne apropie și mai mult de… Istoria Maramureșului!

Stimate Teo Ivanciuc, am aflat din mass-media că la invitația prof. univ. dr. Marius Diaconescu de la Universitatea din București, expert recunoscut pe „zona” Maramureșului medieval, ai avut ocazia să participi la Congresul Național al Istoricilor Români 2026, organizat la București, în perioada 09 – 12 septembrie 2026.
Am văzut câteva imagini de la acel Congres. Te rog să-mi spui, părerea ta de participant direct, cât de mare impact, cât interes a suscitat întâlnirea națională a istoricilor. Sunt curios de acest aspect ținând cont de starea, „importanța” educației, culturii, artei etc. din zilele noastre și-a mistificărilor (mai mult sau mai puțin profesioniste) care se „practică” azi și la nivel istoriografic.

Teofil Ivanciuc: Vă mulțumesc pentru oportunitatea de a transmite cititorilor „Salut, Sighet!” câteva cuvinte pe marginea acestui eveniment. Da, Congresul Național al Istoricilor Români 2026 a suscitat un interes major în rândul breslei, ținând cont de faptul că este bienal, fiind organizat doar o dată la doi ani, ediția a V-a fiind prima care se ține în Capitală.
Drept dovadă a importanței sale, stă faptul că numărul istoricilor participanți a fost de cca. 600, atât din țară și din Republica Moldova, cât și din „diaspora academică” din Franța, Germania, Italia sau Statele Unite.
În ce privește atenția acordată azi educației, culturii și, implicit, istoriei, acest lucru s-a putut observa prin impactul destul de limitat pe care Congresul l-a avut în exteriorul lumii istoricilor, în mass media națională, de exemplu.
Cât despre mistificările care inundă spațiul public, precum cele legate de dacii care, chipurile, ar fi fost părinții civilizației europene, cu tunelurile lor, cu fluxurile energetice, cu marile secrete ascunse în „impenetrabilele” arhive ale Vaticanului, nu sunt multe de discutat. De fapt, știința și-a spus deja cuvântul, totul acum este să vrem să ne documentăm temeinic și, mai ales, din surse sigure. Și nu, „deutsch” nu vine nicidecum de la „daci”.

Tu ai participat la panelul „Nobilimea românească din Maramureș și Banatul montan”, cu lucrarea „Primii nobili români din Maramureș”. Știm că ești un cercetător consecvent al istoriei noastre maramureșene. Ce „noutăți”, informații inedite, ai oferit participanților la panel?

Teofil Ivanciuc: Toți discutăm despre nobilii maramureșeni, dar nimeni nu abordează contextul, premisele care au dus la intrarea acestora în rândurile nobilimii regatului Ungariei. Așa că, în întâia parte a lucrării amintite am prezentat începuturile, primele contacte dintre cnezii maramureșeni și noii stăpâni veniți dinspre Câmpia de Vest: cucerirea de după anul 1271, episodul cu prizonieratul lui Otto de Bavaria din 1307 și, mai ales, luptele interne dintre tabăra regelui Carol Robert și aristocrații răzvrătiți, conduși, printre alții, de frații Borșa și Mojs fiul lui Mojs, conflict derulat între anii 1312-1320, perioadă în care apar primele înnobilări ale cnezilor din Maramureș, începând cu giuleștenii, în 1317, urmați de codreni, bogdănești, bedeuani, drăgoșești și alții.
Iar în a doua parte a lucrării am prezentat lista maramureșenilor atestați în calitate de nobili, respectiv „doar” de cnezi: este vorba despre un total de 20 de familii atestate înainte de anul 1400, cărora le-au urmat, desigur, mult mai multe, în secolul următor.

Presupun că există interes mai larg pentru „Istoria Maramureșului”. În afară de comunicarea profesorului Marius Diaconescu, ți-au atras atenția și alte comunicări pe acest subiect (Maramureșul)?

Teofil Ivanciuc: Profesorul Marius Diaconescu a avut o prezentare memorabilă, în care a argumentat că bine știutul blazon al Drăgoșeștilor (cel cu semilună și săgeată) a fost acordat lui Dragoș sau Sas de către regele Poloniei, nu de cel al Ungariei, țară căreia îi aparținea atunci Maramureșul.
Au mai fost și alte comunicări legate de Maramureșul nostru drag, atât la panelul la care am participat, cât și la alte colocvii. Menționez, printre altele, lucrarea privind Asociațiunea Pentru Cultura Poporului din Maramureș, prezentată de către Zsolt Szabó de la U.B.B. din Cluj-Napoca.

În câteva săptămâni va fi lansat volumul tău „Istoria Sighetului”, pe care-l așteaptă cu nerăbdare cititorii. Glumind un pic, cât crezi că va dura până va fi necesară o nouă ediție, revăzută și adăugită (cu „adăugiri” spectaculoase) a Istoriei Sighetului?

Teofil Ivanciuc: Da, se apropie momentul lansării „Istoriei Sighetului”, care se vrea a fi o primă sinteză de istorie a venerabilului oraș, „város”, „ștetl” și „markstadt” central-european. Și în care am încercat să prezint realitățile sale istorice cât mai succint și corect, într-o manieră liberă de prejudecăți și de subiectivisme de ordin etnic, religios, cultural, social, demografic sau politic, atingând și o serie de puncte care fie au rămas neștiute, fie au fost omise ori evitate de către predecesorii mei.
Și, n-ar fi deloc exclus ca o nouă ediție, revăzută și adăugită, să fie necesară în viitorul destul de apropiat, în măsura în care vor apărea noi date, documente și informații.

Alte completări, observații, evident vizavi de Congres?…

Teofil Ivanciuc: La Congresul la care am fost bucuros să particip, într-o atât de selectă companie, am putut reîntâlni istorici dragi, precum valoroșii profesori de la Facultatea de Istorie din Cluj-Napoca, dar am cunoscut și alți istorici de mare calibru, din București, Iași, Timișoara și din alte centre de cercetare.
Lucrurile nu se vor opri aici, am pus bazele unor anumite colaborări punctuale, și, în viitor, acest lucru sper că se va materializa prin realizarea unor proiecte de echipă legate de istoria Maramureșului.
Iar cititorilor „Salut, Sighet!” le doresc să rămână aproape de istoria noastră, care este atât de frumoasă, de diversă, de unică și de necesară.
Căci, „cei care au uitat trecutul, sunt condamnați să îl repete” (George Santayana)

Mulțumesc mult pentru informațiile furnizate! Din păcate… „învățăm din istorie că nu învățăm din istorie”. Sper să nu se confirme lucrul acesta în secolul XXI, secol al Inteligenței Artificiale (poate prea „acaparatoare”) dar cu Inteligența Umană în… regres.
Îți doresc rezultate pe măsura efortului depus și un context adecvat cercetărilor tale!

Ion Mariș

Produse tradiționale, haine din piele și blană, bijuterii handmade, delicatese, șeminee, panouri fotovoltaice, obiecte meșteșugărești și chiar produse din Turcia și servicii din Italia. Toate acestea îi așteaptă pe vizitatori, între 18 și 20 septembrie 2026, la Sala Polivalentă „Lascăr Pană”, în cadrul Expo Rivulus – ediția a XXXI-a. Una dintre atracțiile acestei ediții rămâne Salonul „REPUBLICA MOLDOVA PREZINTĂ”, care aduce la Baia Mare producători și antreprenori de peste Prut și creează, în același timp, un spațiu de întâlnire pentru oamenii de afaceri din România și Republica Moldova.

Salonul expozițional „Republica Moldova prezintă” este organizat de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie Maramureș, în colaborare cu Consulatul Onorific al Republicii Moldova la Baia Mare și cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Maramureș.

Ce găsești anul acesta la Expo Rivulus

Oferta este una dintre cele mai diverse. Vizitatorii vor putea descoperi ceaiuri, tincturi, siropuri și creme din Bihor, piure de castane din Maramureș, produse Thermomix și Kobold marca Vorwerk, încălțăminte și marochinărie, haine din piele și blană, bijuterii handmade și gablonțuri. Pentru cei interesați de casă și construcții sunt pregătite învelitori metalice, accesorii pentru acoperiș, șeminee, sobe, coșuri de fum, centrale, tâmplărie din aluminiu și PVC, sisteme de cofraje, panouri SIP, plăci ceramice și panouri fotovoltaice. Iar pentru cei care apreciază lucrurile făcute manual, expoziția vine cu obiecte meșteșugărești, artă populară, decorațiuni florale handmade și produse destinate nunților și altor evenimente.

Produse din Turcia și servicii din Italia

La ediția din acest an nu lipsesc nici expozanții internaționali. Din Turcia ajung la Baia Mare produse zaharoase, acadele și produse alimentare similare, în timp ce expozanții din Italia prezintă servicii profesionale de igienizare pentru locuințe și spații comerciale, tapițerii, saltele, mochete, sisteme de climatizare, HORECA, laboratoare alimentare, car detailing, transporturi, grădinițe, centre sportive și aviație.

Nu doar cumpărături: și oportunități de afaceri

„REPUBLICA MOLDOVA PREZINTĂ” își propune să fie mai mult decât un salon expozițional. Evenimentul oferă agenților economici posibilitatea de a se întâlni, de a-și prezenta produsele și serviciile și de a identifica noi parteneri și oportunități de colaborare. Este, totodată, o ocazie pentru maramureșeni de a descoperi oferta unor producători și antreprenori pe care poate nu îi întâlnesc în mod obișnuit.

Trei zile de Expo Rivulus la Baia Mare

Expo Rivulus – ediția a XXXI-a se desfășoară în perioada 18–20 septembrie 2026, la Sala Polivalentă „Lascăr Pană” din Baia Mare, în aceeași perioadă cu tradiționalul eveniment al comunității băimărene – „Sărbătoarea Castanelor”. Sub mesajul „Produse. Tradiții. Valori. Oportunități.”, evenimentul aduce împreună producători, antreprenori, meșteșugari și publicul larg. Așadar, dacă vreți să vedeți ce aduc Republica Moldova, România, Turcia și Italia la Baia Mare, weekendul 18–20 septembrie este momentul potrivit pentru o vizită la Expo Rivulus.

Camera de Comerț și Industrie Maramureș

Sighetu Marmației, 9 septembrie 2026 – Asociația SOLOVAN organizează miercuri, 16 septembrie 2026, de la ora 17:00, la Kis Pipa Restaurant din Sighetu Marmației, un atelier gratuit de educație financiară susținut de Dan „Rini” Crăciun.

Evenimentul face parte din demersurile Asociației SOLOVAN de a aduce în comunitatea locală activități educaționale accesibile, construite în jurul unor teme cu impact direct asupra vieții de zi cu zi.
Atelierul pornește de la o realitate simplă: aproape fiecare persoană ia zilnic decizii financiare, însă educația financiară practică rămâne pentru mulți greu accesibilă sau este asociată cu termeni complicați și informații dificil de aplicat.
De aceea, întâlnirea din 16 septembrie este concepută ca o discuție practică și accesibilă despre relația noastră cu banii și despre alegerile financiare pe care le facem în viața de zi cu zi.
Printre temele abordate se vor număra gestionarea bugetului personal, economisirea, obiceiurile financiare, cheltuielile neprevăzute, creditele și datoriile, investițiile și construirea unei mai mari independențe financiare. Discuția va aborda și felul în care educația financiară poate influența deciziile unei familii pe termen lung.
Participanții nu au nevoie de cunoștințe financiare anterioare. Atelierul se adresează unui public larg – de la tineri aflați la începutul vieții financiare independente până la angajați, părinți sau persoane care pur și simplu doresc să își înțeleagă și să își gestioneze mai bine banii.
Evenimentul nu promovează și nu comercializează produse financiare și nu propune „rețete” de îmbogățire rapidă. Accentul este pus pe informare, înțelegerea mecanismelor financiare de bază și dezvoltarea unor obiceiuri care pot conduce la decizii mai bine fundamentate.

Dan „Rini” Crăciun, într-o ipostază diferită

Pentru mulți sigheteni, Dan „Rini” Crăciun este cunoscut în primul rând ca vocalist al trupei rock Dirty Shirt. La întâlnirea organizată de SOLOVAN, publicul va avea ocazia să îl descopere într-o ipostază diferită, aceea de educator financiar, într-o conversație construită pe exemple concrete și situații pe care oamenii le întâlnesc în viața de zi cu zi.
Formatul nu este cel al unei lecții rigide. Participanții vor putea pune întrebări, iar formularul de înscriere le oferă posibilitatea de a transmite în avans subiectele și întrebările care îi interesează. În acest fel, discuția poate fi adaptată cât mai bine preocupărilor reale ale celor prezenți.

Educația ca instrument pentru o comunitate mai puternică

Prin acest atelier, Asociația SOLOVAN continuă dezvoltarea unei direcții de intervenție comunitară bazate pe educație, participare și acces la informații utile.
Pentru SOLOVAN, educația financiară nu înseamnă doar cifre, bugete sau economii. Înseamnă capacitatea unei persoane de a înțelege mai bine consecințele propriilor alegeri, de a evita decizii financiare costisitoare și de a construi mai multă stabilitate pentru sine și pentru familie.
Organizarea unor astfel de întâlniri la nivel local urmărește și crearea unui spațiu în care specialiștii și oamenii din comunitate să poată intra în dialog direct, într-un cadru accesibil și neformal.

Participarea este gratuită, pe bază de înscriere

Atelierul are loc miercuri, 16 septembrie 2026, de la ora 17:00, la Kis Pipa Restaurant din Sighetu Marmației.
Participarea este gratuită, însă numărul de locuri este limitat, iar înscrierea este obligatorie.
Formular de înscriere: tally.so/r/PdZjq0
Informațiile despre eveniment și activitatea Asociației SOLOVAN sunt disponibile și pe solovan.ro și pe canalele de comunicare ale asociației.

Parteneri media: Salut Sighet, Radio Sighet, Sighet Online, EZiarulTau.

DESPRE ASOCIAȚIA SOLOVAN

SOLOVAN este o asociație din Sighetu Marmației care dezvoltă inițiative dedicate comunității locale în domenii precum educația, cultura, implicarea civică, mediul și promovarea valorilor locale.
Numele SOLOVAN este și un acronim pentru Sound Of Local Origins, Values, Arts & Nature – o formulă care exprimă legătura dintre originile locale, valori, cultură, artă, natură și comunitate.
Prin proiectele sale, asociația urmărește să creeze contexte în care oamenii să se întâlnească, să învețe, să participe și să contribuie la viața comunității din Sighetu Marmației.

Datele evenimentului

Eveniment: Atelier de educație financiară cu Dan „Rini” Crăciun
Organizator: Asociația SOLOVAN
Data: 16 septembrie 2026
Ora: 17:00
Locul: Kis Pipa Restaurant, Sighetu Marmației
Participare: gratuită, pe bază de înscriere, în limita locurilor disponibile
Înscrieri: tally.so/r/PdZjq0
Website: solovan.ro

Contact presă:
Dani Godja – 0746633685
E-mail: [email protected], [email protected]

COMUNICAT DE PRESĂ
Asociația SOLOVAN
Sighetu Marmației, Maramureș