Am primit de la cititorii noștri imagini sugestive care demonstrează că Sighetul poate accesa fonduri pentru omologarea unor pârtii pentru schiat!
Pe str. Bradului, în plin centrul municipiului nostru, acolo unde se află și Parohia Ortodoxă Sighet 1 nu au ajuns în această iarnă utilajele de deszăpezire. Locuitorii străzii sunt convinși că urmează să fie înființată o pârtie – pilot pentru ski că altfel nu se explică… „implicarea” tacită a autorităților.

Așteptăm omologarea pârtiei Bradului dar și a altor pârtii din Sighet (am auzit că mai sunt „variante” și pe alte străzi) pentru a putea întocmi un Ghid ilustrat pentru practicarea sporturilor de iarnă la Sighet.

Să ningă peste Sighet, zăpada ne îngroape!

Salut, Sighet!

Foto: un sighetean dezghețat

Prin Rezoluţia privind comemorarea Holocaustului a Adunării Generale a ONU (Organizaţia Naţiunilor Unite), din anul 2005, s-a decis ca data de 27 ianuarie să fie fixată în calendarul global ca Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Decizia s-a luat pentru a imprima în memoria colectivă conexiunea cu 27 ianuarie 1945, zi simbolică, în care forţele aliate au eliberat lagărul de concentrare – exterminare Auschwitz-Birkenau.
Cu ocazia Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului sunt organizate, în fiecare an, diverse manifestări şi la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite (New York) dar şi la birourile ONU din întreaga lume.

„Memory, Dignity and Justice”, este tema care ghidează comemorarea şi educaţia despre Holocaust în anul 2022.
La Sighet, la comemorarea inițiată de Federația Comunităților Evreiești din România – filiala Sighet, a participat și primarul Sighetului, av. Vasile Moldovan, care a depus o coroană de flori din partea administrației publice locale.
Mai jos vă oferim înregistrarea video a evenimentului desfășurat la Monumentul Victimelor Holocaustului:

Salut, Sighet!

Video: dr. Sorin Markus

În anul 1746 în Dragomirești trăia o singură familie de evrei. Aceasta se ocupa cu fiertul țuicii. Cu timpul numărul evreilor din Dragomirești a crescut constant. În 1880 trăiau 325 de evrei aici, iar în anul 1941 s-au declarat evrei  684 de persoane.

La sfârșitul secolului XVIII comunitatea și-a construit o sinagogă, casă de rugăciuni și o baie rituală. Localitatea avea și heider și ieșiva.

Primul rabin a fost ales în anul 1880 în persoana lui Mose Stern. Rabini ai comunității au mai fost Menachem Mendel Sapira și Moșe Israel Feldman. Acesta din urmă a fost ucis în Auschwitz. Majoritatea evreilor din Dragomirești se ocupau cu agricultura, silvicultura, mici afaceri locale și mai multe distilerii de alcool.

În anul 1944 începe sfârșitul acestei comunități. În data de 15 aprilie în localitate se înființează un ghetou. Aici sunt adunați circa 2000 de evrei din ocolul Dragomirești. Condițiile au fost crunte. Evreii au fost bătuți de jandarmi, cât și de localnici. Fiecare dintre aceștia căutând aurul ascuns.

În 19 mai toți evreii din ghetou au fost trimiși la Vișeu de Sus. Unii cu căruțe, alții pe jos peste munți. Cei care nu putea ține pasul au fost împușcați pe loc și înhumați în pădure.

În ziua în care au ajuns în Vișeu de Sus au fost urcați în tren și au fost trimiși spre moarte sigură în Auschwitz. Majoritatea evreilor din Dragomirești a fost ucisă în camerele de gazare imediat după ce au ajuns în lagărul de exterminare.

După război s-au mai întors aproximativ 50 de supraviețuitori, dar în decurs de câțiva ani au emigrat cu toții. Astăzi în Dragomirești nu mai trăiesc evrei.

Asociația Maramureș Heritage

Data de 27 ianuarie a fiecărui an marchează Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului (1). Genocidului nazist i-au căzut victimă milioane de oameni din cauza rasei, naționalității sau a ideologiei politice. Puțini însă cunosc că printre victime s-au numărat și mii de Martori ai lui Iehova care au suferit pentru credința lor creștină.
Cunoscuți pe atunci ca Studenți în Biblie, Martorii lui Iehova au fost „singura grupare din timpul celui de-al Treilea Reich persecutată exclusiv pe criterii religioase”. (2) Potrivit istoricului Christine King, naziștii i-au catalogat pe Martorii lui Iehova „dușmani [ai Statului], din cauza refuzului [categoric] de a accepta chiar și lucruri minore ale național-socialismului, care contraveneau credinței lor”. (3)
Datorită conștiinței lor religioase, Martorii erau neutri din punct de vedere politic și refuzau să folosească salutul „Heil Hitler”, să se implice în acțiuni rasiste și violente sau să se înroleze în armata germană. În plus, doamna King a adăugat: „În publicațiile lor, ei făceau cunoscute pe scară largă nelegiuirile acelui regim, inclusiv atrocitățile comise împotriva evreilor”. (4)
Martorii lui Iehova au fost printre primii deținuți trimiși în lagăre de concentrare. Aici erau obligați să poarte pe uniforma de deținut un semn de identificare simbolic, un triunghi violet. Dintre cei aproximativ 35 000 de Martori din țările europene ocupate de naziști, peste o treime au fost persecutați direct. Majoritatea au fost arestați și închiși. Sute de copii au fost plasați în case ale naziștilor sau în centre de reeducare. Aproximativ 4 200 de Martori au fost trimiși în lagăre de concentrare. Prof. Detlef Garbe a scris: „Scopul era exterminarea acestui grup religios: trebuia să nu mai existe niciun Martor în Germania”.(5)  Aproximativ 1 600 de Martori au murit, dintre care 370 au fost executați. (6)
Obsedați de ideea știrbirii integrității ferme a Martorilor, naziștii au intensificat atacul psihologic și le-au făcut o ofertă „extraordinară”: fiecare Martor putea să-și cumpere libertatea. Prețul era semnarea renunțării la credință. Declarația-standard (Erklärung), introdusă în 1938, prevedea ca persoana să renunțe la credința sa, să-i denunțe pe ceilalți Martori, să recunoască guvernul nazist drept cea mai mare autoritate și să-și apere Patria cu arma în mână. Comandanții închisorilor sau ai lagărelor se foloseau deseori de tortură sau de privațiuni pentru a-i face pe Martori să semneze. Potrivit Prof. Garbe „foarte puțini au semnat” dezicerea de la credința lor. (7)
Doamna Geneviève de Gaulle, nepoată a generalului Charles de Gaulle și membră a Rezistenței France, a spus următoarele despre prizonierele Martore închise în lagărul de la Ravensbrück: „Ceea ce am admirat mult la ele a fost faptul că ar fi putut să plece oricând, fiind suficient să semneze renunțarea la credință. … De fapt, aceste femei, care păreau atât de slăbite și de epuizate, au fost mai puternice decât SS-iștii, care aveau de partea lor puterea și toate mijloacele. Martorele aveau forță proprie, iar tăria voinței lor nu putea fi învinsă de nimeni”.
Martorii lui Iehova nu au făcut niciun compromis în fața intimidărilor naziștilor. Iar aceasta este într-un contrast izbitor cu conformismul majorității oamenilor la ideologia nazistă, înainte și după Holocaust. Poziția fermă de respingere a rasismului, a naționalismului extrem și a violenței – iată câteva idei la care societatea contemporană poate reflecta cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Prin amabilitatea Organizației Religioase „Martorii lui Iehova” din România.

Puteți găsi mai multe informații cu privire la Martorii lui Iehova și la poziția lor în timpul Holocaustului la adresele de mai jos:
https://www.jw.org/ro/martorii-lui-iehova/intrebari-frecvente/jw-holocaust-date-lagare-concentrare/
https://www.jw.org/ro/invataturi-biblice/intrebari/holocaustul-de-ce/
https://www.jw.org/ro/stiri/stiri-pentru-jurnalisti/regionale/germania/amintire-eliberare-brandenburg/https://www.jw.org/ro/stiri/jw/pe-zone/italia/lagar-concentrare-risiera-di-san-sabba-trieste/https://www.jw.org/ro/stiri/stiri-pentru-jurnalisti/regionale/polonia/eliberare-lagare-concentrare-auschwitz/
https://www.jw.org/ro/stiri/stiri-pentru-jurnalisti/regionale/ungaria/centru-memorial-holocaust-in-onoarea-martorilor/

Comunicat de presă

Pentru informații suplimentare:
Ioan Tăut – purtător de cuvânt al Martorilor lui Iehova în Sighetu Marmației
[email protected]

Note:
(1)https://www.ushmm.org/remember/international-holocaust-remembrance-day
(2)Prof. Robert Gerwarth [Hitler’sHangman: The Life of Heydrich, pag. 105.]
(3)Martorii lui Iehova rezistă ferm atacului nazist – pe DVD, © 2008 Watch TowerBibleandTract Society of Pennsylvania
(4)ResponsesOutsidetheMainstreamCatholicand Protestant Traditions (yadvashem.org), referință electronica accesată la 3 ianuarie 2022.
(5)[DetlefGarbe (2008). BetweenResistanceandMartyrdom: Jehovah’sWitnesses in the Third Reich. Madison, Wisconsin: University of Wisconsin Press, pag. 521. ISBN 978-0-299-20794-6.
(6)„Numărul Martorilor lui Iehova persecutați în Germania național-socialistă și în țările ocupate” (Arhiva Biroului de informații publice al Martorilor lui Iehova de la sediuldin Europa Centrală).
(7)Garbe, pag. 287-288.

Zona municipiului Sighetu Marmației nu are nici o stație meteo care să transmită date în timp real, online, în sistemul internațional (deși are o stație oficială, subordonată Administrației Naționale de Meteorologie), astfel încât locuitorii regiuni nu pot beneficia de date și de prognoze meteorologice instant.

Singurele stații meteo automate care funcționează în județul Maramureș sunt cele din Baia Mare și Ruscova (ultima fiind particulară).

Celelalte trei stații meteo oficiale existente în județ (Sighet, Ocna Șugatag, Iezer și Târgu Lăpuș), nu emit, niciuna, date în timp real în mediul online.

Problema este că ambele stații automate existente sunt situate dincolo de munți: între cea de la Baia Mare și zona Sighet se ridică masivul Gutâi, iar între cea din Ruscova și Sighet, masivul Hera. Din acest motiv, întreaga zonă depresionară adiacentă Sighetului, cu cca 100.000 locuitori, de pe văile Tisei, Marei, Cosăului, Ronei și Izei inferioare, nu beneficiază de prognoze meteorologice acurate și instant.

Intenționăm achiziționarea, din donații, a trei stații meteo automate, care vor fi instalate în diferite puncte din municipiu, pe proprietățile unor voluntari. Aceste stații vor transmite în permanență date meteo reale, vor efectua prognoze meteo cât mai precise și vor contribui la crearea unei baze de date istorice cu parametri meteo înregistrați.

Vă invităm să donați pentru ca și zona Sighetului, din inima Maramureșul istoric, să aibă o rețea de stații meteo moderne, funcționale și utile tuturor!

În spatele acestui proiect se află Sorin Hotea și Teofil Ivanciuc.

Pentru donații și detalii suplimentare, vă invităm să accesați linkul: https://www.sprijina.ro/cauze/statii-meteo-automate-in-sighet

Sursă știre: https://www.sprijina.ro/cauze/statii-meteo-automate-in-sighet

Primăria Sighetu Marmației și Centrul Cultural Sighet invită sighetenii la sărbătorirea Zilei Unirii Principatelor Române, luni 24 ianuarie 2022.

Ziua de luni cuprinde câteva repere importante la care sighetenii sunt invitați să participe:
Ora 11:00 – Moment artistic dedicat evenimentului, organizat de Casa de Cultură și Școala de Artă, strada Corneliu Coposu (Pietonala);

Ora 12:00 – Expoziție de carte la Casa de Cultură, organizator Biblioteca municipală „Laurențiu Ulici”;

Ora 17:00 – Teatru – spectacol cu piesa „Gunoierul” de Cornel Mihai Brănescu, reprezentație a trupei ARARAT (Baia Mare) la Cinematograful „Mara”.

Haideți să dăm mână cu mână!…

Centrul Cultural Sighet

Cei 172 de ani de la nașterea poetului național Mihai Eminescu, ocazie cunoscută în ultimii ani drept „Ziua Culturii Naționale”, nu putea trece nemarcată la Sighet. În ciuda vremii friguroase de afară, elevii și profesorii sigheteni s-au întâlnit în Parcul Grădina Morii, la statuia poetului, în semn de recunoștință pentru contribuția adusă literaturii române de către romanticul prin excelență. Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului inițiat de Inspectoratul Școlar Județean Maramureș, dedicat „Zilei Culturii Naționale”.

Sub „privirile” statuii lui Mihai Eminescu, și cu participarea domnului inspector școlar pentru limba română, prof. dr. Adrian Sabău, elevi de la Colegiul Național „Dragoș-Vodă” (Dumitrean Antonia, Drăguș Darius-Ionuț, Oprișan Marcel-Edward, Petrovai Alin-Florin, Dobra Daria, Corneștean Camelia-Iliuța, Bococi Daria, Coroi Alexandra, Godja Nicoleta, Nan Regina, Itu Petra, Cherecheș Ramona, Vouciuc Vasile), Colegiul Național Pedagogic „Regele Ferdinand” (Kvasciuc Rebeca, Diaconu Bianca, Mihai Elisa, Rednic Laura, Ciubotariu Andreea, Szabo Anabella, Pipaș Alexandra, Covaci Bianca, Gampe Mădălina, Rednic Ștefania, Paloch Mario, Ungur Andreea, coordonați de doamnele profesoare: Bout Odarca, Ardelean Anuța, Lengyel Angela, Tibil Anca, Hoza Nina – bibliotecar), Liceul Tehnologic Marmația (Bledea Maria, Filip Daria, Dobroțchi Sorina, Malearciuc Larisa, Vârsta Florin, Prodan Cătălina, Surduc Oana, Rințea Daniel, Halasz Estera, Bizău Ileana, Bohotici Patricia, coordonați de doamnele profesoare: Trifoi Doinița, Hrițu Mirela, Vlașin Daniela), Liceul Tehnologic Forestier (Tupiță Paul, Bledea Eugen, Mărginean Teodora Ileana, Godja Rareș Ionuț, Keresztesi Alexandra Maria, coordonați de doamnele profesoare: Lazăr Maria, Mihali Adelina, Țiplea Adriana, Maria Roman), Liceul Pedagogic „Taras Șevcenko” (Ciuc Adrian, Nistor Mihaela, Botiz Marian, Leonte Larisa, Șelever Daria, prof. coordonatori: Dunca Valerica, Culac Valentina – prof. consilier școlar) și Liceul Teoretic „Leöwey Klara” (Alb Andreea, Lingvai Dora, Szollossy Dora, Csik-Mirtse Timea, coordonați de doamna profesor Alina Florea) au adus un adevărat omagiu cultural. Aceștia au recitat poezii (atât în limba română, cât și traduceri în engleză, franceză și rusă), au pus în scenă jocuri de rol și au interpretat pe acorduri muzicale cele mai celebre versuri.

Cultura română este, fără îndoială, mai bogată datorită lui Mihai Eminescu, iar această bogăție culturală este dusă mai departe de tinerii care, prin astfel de activități, descoperă frumusețea literaturii române și încep să se regăsească în sentimentele transmise de opera eminesciană.

Vă oferim înregistrarea programului pregătit de CNDV, sub coordonarea profesorilor Raluca Lozbă, Otilia Chindriș, Liliana Cheșa, Brîndușa Oanța, Lenuța Petrovan (muzică) și Daniela Andrașciuc:

Evenimentul s-a încheiat cu „varianta” muzicală sigheteană a poeziei „Pe lângă plopii fără soț…”:

Vasile Gabriel VOUCIUC
clasa a XI-a E
Colegiul Național „Dragoș-Vodă”

Video: Brîndușa Oanța

Conf. univ. dr. Nicolae BOAR s-a născut la Cintei, judeţul Arad, la 03 ianuarie 1950. După studiile gimnaziale pe care le-a urmat în localitatea natală și Liceul teoretic Chişineu Criş, secţia „Reală” (1965 – 1969) se înscrie la Facultatea de Istorie – Geografie din cadrul Institutului Pedagogic de 3 Ani, Timişoara, curs de zi (1969-1972). În perioada 1970-1972 a beneficiat de singura bursă republicană din facultate, la absolvire fiind şef de promoţie. Între anii 1972 – 1975 a fost student la Facultatea de Geografie din Cluj-Napoca.
În anul 1998 dă examen de admitere la doctorat, fiind admis. Obține titlul de doctor în geografie, în anul 2004, cu teza „Regiunea transfrontalieră româno-ucraineană a Maramureşului”.
A fost profesor de geografie la Remeți (Maramureș) în perioada 1972 – 1978, apoi a fost transferat în Sighet fiind director la Școala generală nr. 8 și la Casa de copii şcolari Sighetu Marmaţiei.
Cariera didactică continuă la Grupul Școlar pentru Industrie Mică şi Servicii – Sighetu Marmaţiei unde a fost profesor de geografie (1982-2000), iar între anii 1987-1991 a ocupat funcţia de director adjunct.
În iulie 1998 a fost numit Director adjunct la Colegiul de Geografia Turismului şi Gestiune Economică şi Teritorială din Sighet iar din Octombrie 2000 devine şef de lucrări la Facultatea de Geografie Cluj -Napoca, Extensia Sighetu Marmaţiei și din anul 2006 Conferenţiar universitar la Facultatea de Geografie Cluj – Napoca, Extensia Sighetu Marmaţiei.

Profesorul Nicolae Boar a avut o bogată activitate ştiinţifică: autor şi coautor la peste 70 de lucrări (cărţi, hărţi turistice, studii, articole) apărute în ţară şi străinătate; participant la peste 70 de congrese şi simpozioane ştiinţifice, naţionale şi internaţionale; participant, responsabil de temă şi director de contract în 138 programe, granturi sau contracte de cercetare.

Din 01 octombrie 2001 a fost director al Colegiului Universitar din Sighetu Marmaţiei, membru al Consiliului Profesoral al Facultăţii de Geografie Cluj – Napoca, membru al Senatului Universităţii „Babeş-Bolyai”.
Domnul Nicolae Boar a fost membru al Societăţii de Ştiinţe Geografice din România, iar din 1980, membru în Biroul Judeţean S.S.G., responsabil pentru zona Maramureşului istoric în cadrul Societăţii de Geografie (1980-1998); delegat la congrese şi conferinţe de alegeri al S.G.R. (1991-1998). A fost de asemenea membru în Comisia „Societăţi Comerciale, Fundaţii sau Asociaţii” din cadrul Senatului Universităţii „Babeş-Bolyai” (ianuarie 2011).

A fos distins cu numeroase premii şi medalii: 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007 (decembrie) Diploma de Merit pentru contribuţia la dezvoltarea Universităţii „Babeş-Bolyai”; 2004 (decembrie) Diplomă de excelenţă cu ocazia aniversării a 10 ani de la înfiinţarea Facultăţii de Geografie; 2007 (noiembrie), Diplomă de excelenţă pentru excepţionala contribuţie adusă la păstrarea valorilor neamului şi înfăptuirea idealului de unitate spirituală a românilor din Transcarpatia, Uniunea Regională „Dacia” din Trancarpatia; 2007 – Premiul „Simion Mehedinţi” al Academiei Române pe anul 2005 pentru cartea „Regiunea transfrontalieră româno-ucraineană a Maramureşului” (acordat în 2007); 2008 (decembrie) – Premiul pentru Management şi Administraţie. Premiul pentru Management Academic (Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj Napoca); 2009, (decembrie) – Premiul pentru Management şi Administraţie, Premiul pentru Management Academic, (Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj Napoca); 2010, Premiul Reprezentativităţii pentru asigurarea competitivităţii instituţiei în viaţa naţională şi internaţională, (Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj Napoca); 2011 – Premiul pentru Management Academic, (Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj Napoca); 2012, – Diplomă pentru contribuţii la dezvoltarea Extensiei Sighetu Marmaţiei, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj Napoca, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei.

Conf. Univ. Dr. Nicolae Boar a participat la numeroase sesiuni științifice, având comunicări interesante și a publicat articole științifice (peste 80) individual și împreună cu alți co-autori în publicații, edituri naționale și intenaționale.
S-a pensionat în anul 2015 dar a continuat să colaboreze cu Facultatea de Geografie Cluj – Napoca – Extensia Sighetu Marmaţiei, în calitate de cadru didactic asociat, până în vara anului 2021.
Conf. Univ. Dr. Nicoale Boar a decedat joi, 13 ianuarie 2022.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Condoleanțe familiei îndurerate!

Ceremonia funerară (cu respectarea regulilor impuse de pandemie) va avea loc sâmbătă, 15 ianuarie, la Cimitirul Ucrainean, Capela mare, de la orele 13:00.

Salut, Sighet!

A ieșit de sub tipar primul manual de Istorie a Maramureșului, Editura „Valea Verde”, Sighetu Marmației, 2020, autori: Marius Voinaghi – coordonator, Livia Ardelean, Anca Costin Hendea, Florin Dragoste, Klara Gușeth, Teofil Ivanciuc.

Manualul de istorie a Maramureșului pe care-l punem azi la dispoziția liceenilor, și nu numai, încheie ciclul de activități gândite și realizate în cadrul proiectului cultural-educativ „Din istoria Maramureșului”, derulat de Inspectoratul Școlar Județean Maramureș, în parteneriat cu Consiliul Județean Maramureș, în anul școlar 2020-2021. Manualul, avizat M.E., va fi distribuit în toate colegiile și liceele din județ, în biblioteci și centrele de documentare și informare.

Felicitări colectivului de elaborare și redactare a manualului! Mulțumim partenerilor educaționali și instituționali pentru contribuția la această apariție editorială inedită!

Inspectoratul Școlar Județean Maramureș

De curând (29 decembrie 2021) a apărut pe „Salut, Sighet!” articolul „Cât de istoric este Maramureșul istoric… în heraldică”, în care, profesorul de istorie Marius Voinaghi aduce în discuție – și în atenția celor responsabili! -problema stemei orașului, declarându-se (pe bună dreptate!) „surprins să afle că orașul drag” al dumisale (și al nostru) nu are încă, în mod oficial, stemă. Simțindu-mă (de bunăvoie și nesilit de nimeni) vizat, fac următoarele precizări.
Între anii 1992-1996, am făcut parte, ca independent politic, din primul consiliu local, fiind secretarul Comisiei pentru învățământ, cultură și sănătate. Primele două proiecte ale acestei comisii au vizat elaborarea noului statut al municipiului și, respectiv, al noii sale steme. Lipsa unor acte normative, privind elaborarea noilor steme a determinat din partea consilierilor și a specialiștilor consultați două alternative: 1. Revenirea la stema folosită înainte de 1946; 2. Organizarea unui concurs pentru elaborarea uneia noi. Apariția Legii nr.102/1992, prin care se aproba noua stemă a țării și care preciza la Art.10 că „stemele județelor, municipiilor, orașelor și comunelor se aprobă de Guvern, la propunerea consiliilor județene sau a celor locale, cu avizul Institutului Național de Heraldică și Genealogie” nu cuprindea însă nici un detaliu de ordin tehnic. Abia după apariția H.G. nr.64/15 febr. 1993, referitoare la metodologia elaborării stemelor, dar mai cu seamă în urma unei întâlniri de lucru cu doamna Maria Dogaru, de la Institutul Național de Heraldică, ținută la Baia Mare, am avut toate elementele necesare pentru organizarea concursului. Noile cerințe stabileau ca obligatorie forma scutului roman, având deasupra coroana murală cu un număr variabil de creneluri (în cazul municipiilor șapte), iar pentru mobilarea scutului se recomanda folosirea – în forme stilizate! – unor elemente heraldice tradiționale precum: elementele cosmice (soare, lună, stele) ca simbol al stabilității și echilibrului sau crucea ca simbol al creștinismului, dar și unele elemente mai recente, considerate ca fiind reprezentative. În cazul nostru, am recomandat concurenților, ca elemente heraldice tradiționale, capul de bour (nu de zimbru!), întâlnit frecvent în ornamentația noastră veche și rozeta cu cinci petale, însemnul heraldic al bogdăneștilor, lăsându-le libertatea de a folosi și alte simboluri și însemne. După perioada necesară mediatizării, în 12 dec. 1993 a fost lansat concursul, iar la finalul acestuia, în 31 martie 1994, în urma jurizării, comisia a înaintat Consiliului local rezultatele. În ședința din 24 aprilie 1994, acesta a hotărât prin vot deschis, să fie înaintate spre aprobarea Comisiei județene de heraldică următoarele trei variante: 1. Vechea stemă, cea folosită înainte de 1946, adaptată noilor cerințe: cu coroana schimbată și fără elementele ornamentale laterale, dar cu crucea între coarnele bourului; 2. Proiectul realizat de concurentul prof. Gabriel Cociuba: scut albastru celestin având în mijloc capul de bour cu rozeta între coarne, soarele și luna în laterale, în partea de jos, pe axa celor două astre, două cruci, iar sub acestea, pe orizontală, trei linii șerpuite, simbolizând cele trei râuri care înconjoară orașul (Tisa, Iza, Mara); 3. Proiectul realizat de Aurel Dan – considerat de noi ca fiind cel mai reușit – avea scutul împărțit vertical în roșu-purpuriu și albastru-celestin, în centru capul de bour cu crucea între coarne, laterale acestuia soarele și luna conturnată, iar în partea de jos rozeta bogdăneștilor (floarea cu cinci petale) avînd deasupra inscripționat 1326, ca dată a primei atestări documentare a localității. Cele trei variante, în original, Hotărârea de consiliu și un memoriu însoțitor au fost duse de subsemnatul la Comisia județeană de heraldică, aflată în subordinea Prefecturii, și care a tot tergiversat trimiterea la Comisia Națională, invocând tot felul de observații. După ce s-a revenit de două ori asupra proiectului de stemă realizat de Aurel Dan, pe care și Comisia județeană l-a considerat ca fiind cel mai reușit și s-a ținut cont de sugestiile făcute, în data de 09.12.1994, am predat dosarul stemei noastre Comisiei județene, însoțit de memoriul Consiliului local al municipiului Sighetul Marmației, scris și semnat de subsemnatul și înregistrat cu nr. 181/9.XII.1994. Urma ca aceasta, conform prevederilor H.G.nr.64/1993, să-l înainteze Comisiei Naționale de Heraldică, dar nu s-a întâmplat acest lucru și ori de câte ori am cerut explicații, mi s-a răspuns că trebuie să mai așteptăm, să-și termine proiectele și Baia Mare și alte localități, ca să trimită mai multe. Realitatea era alta: adevărata cauză o constituia relația foarte tensionată a prefectului de atunci cu primarul Sighetului și în bună măsură și cu consiliul local de aici, pe motive asupra cărora nu doresc să mă opresc, având în vedere că cei doi adversari nu mai sunt în viață.

După alegerile din 1996, am trimis noii Comisii pentru învățământ și cultură un memoriu, în nume personal, în care i-am adus la conoștință câteva dintre proiectele vechii comisii, rămase nefinalizate și primul nominalizat a fost cel referitor la stema orașului. Citez din memoriu: „Pentru stema orașului s-a organizat concurs, iar lucrările selectate de Comisie au fost puse în dezbaterea Consiliului. Au fost alese trei variante și trimise la Comisia județeană de heraldică. La varianta propusă de aceasta și ținând cont de observațiile făcute s-au realizat din nou alte trei variante, care s-au înaintat Prefecturii spre trimitere la Comisia Națională. (…) S-a lucrat foarte greu cu Prefectura (…) Proiectul existent, executat conform tuturor cerințelor legale în vigoare, ar trebui dus sau trimis direct doamnei Maria Dogaru, la Comisia Națională și urmărită obținerea vizei Guvernului. În caz contrar, peste un an sau doi, va trebui reluată întreaga procedură, cu alți bani și alți ani de așteptare”. În buna noastră tradiție, n-am primit nici un răspuns de la noua Comisie și nu știu dacă s-a întreprins ceva în acest sens.
Și iată cum, nici după aproape 20 de ani, orașul nostru drag (de dragul căruia au „murit” atâția politicienii locali în campaniile electorale!!!) nu are, în mod oficial, o stemă!

Ioan Ardeleanu-Pruncu

P.S.: Stema folosită în prezent nu este cea mai reușită variantă, nu face parte dintre cele trimise de noi Comisiei județene și, personal, nu cred că ar putea fi aprobată de comisiile de specialitate, pentru simplul motiv, că elementul central, capul de bour, nu este stilizat*, ci reproduce un cap bovin ce seamănă mai degrabă cu al unei vaci, decât cu al unui bour. Vezi stema folosită între 1659-1902 și prezentată la articolul lui Marius Voinaghi.

*Stilizat = reprodus în linii simplificate, esențiale, în scop decorativ.

În Sighetu-Marmației continuă înscrierile adresate persoanelor angajate, pentru cursuri de formare profesională GRATUITE în diverse domenii.

Singurele condiții sunt ca persoanele interesate să aibă vârsta cuprinsă între 25 și 65 de ani, să aibă domiciliul în județul Maramureș, Bistrița-Năsăud sau Satu Mare și să poată face dovada angajării lor printr-o adeverință de la locul de muncă. Până în prezent, pe zona Maramureșului Istoric au fost derulate două cursuri, unul de Inspector în domeniul Sănătății și Securității în Muncă și unul de Manager de Proiect. O grupă de bucătari este deja pregătită și așteaptă să înceapă și ei cursul, iar cei interesați pot alege din lista de mai jos a cursurilor disponibile:
• Lucrător în comerț
• Organizator de evenimente
• Ospătar
• Barman preparator
• Bucătar
• Decorator vitrine
• Formator
• Instructor/preparator formare
• Competențe antreprenoriale

Cursurile sunt gratuite prin proiectul Caravana Oportunităților de Formare, al cărui beneficiar este Asociația Consensual, în parteneriat cu Asociația INDECO și Asociația George Ofrim. Obiectivul general al proiectului este Creșterea participării la învățarea pe tot parcursul vieții, a accesului egal la programe de Formare Profesională Continuă pentru toate grupurile de vârstă într-un cadru formal, non-formal sau informal, consilierea și orientarea profesională, actualizarea cunoștințelor, aptitudinilor, competențelor forței de muncă, promovându-se căi de învățare flexibile și moderne.
Proiectul se desfășoară pe o perioadă de 24 luni, în intervalul 01 aprilie 2021 – 31 martie 2023.

Principalele activități vizează consiliere profesională și tutorat, sprijin în dezvoltarea carierei, îmbunătățirea abilităților profesionale și non-profesionale ale persoanelor angajate, servicii integrate și flexibile și programe de formare profesională în diferite domenii și meserii.

Date de contact și înscrieri se pot face la:
Asociația CONSENSUAL: [email protected]
Asociația INDECO: [email protected]
Asociația George Ofrim: [email protected]

Comunicat de presă
Asociația Consensual

Proiectul storymaps.arcgis.com (de fapt un web site dedicat) a plecat de la ideea autorilor, Petru Daniel Măran și Teofil Ivanciuc, de a realiza o aplicație multimedia de promovare a obiectivelor culturale ale orașului.

L-am abordat pe dl. Petru Daniel Măran, directorul CNIPT Sighet, care ne-a dezvăluit „story”-ul: „Story”-ul este o colaborare a Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Sighetu Marmației cu dl. Teofil Ivanciuc, un cunoscut ghid de turism din Maramureș.

Aplicația a fost realizată utilizând tehnologia WebGIS, mai exact este vorba despre aplicația ArcGIS StoryMaps, care permite integrarea hărților interactive, cu conținutul multimedia, pentru a prezenta muzeele și casele memoriale din Sighetu Marmației.

Aplicația utilizată în acest proiect a fost prezentată la Sesiunea de comunicări pe teme de etnografie și folclor desfășurată în cadrul Festivalului Național al Datinilor și Obiceiurilor de Iarnă – Marmația, ediția a 53-a, din 2021. Comunicarea științifică în cadrul căreia a fost prezentată aplicația se numește: „Soluții geografice pentru promovarea obiectivelor culturale. Studiu de caz: Muzeul satului maramureșean „Mihai Dăncuș” din Sighetu Marmației. Pe viitor, dacă această aplicație va avea succes, va fi urmată și de altele…

Am discutat și cu dl. Teofil Ivanciuc care mi-a oferit alte detalii suplimentare: „Împreună cu dl. Petru Daniel Măran, directorul Centrului de Informare Turistică, ne-am gândit să oferim celor interesați un produs nou, multimedia, modern, adresat mai ales tinerilor. Astfel a fost realizat acest produs, care, în circa 10 minute, prezintă, în text, fotografii, film și chiar o hartă interactivă, oferta muzeală a Sighetului.
În paralel, am realizat și filmările celorlalte obiective turistice majore din Sighet (lăcașuri de cult, piețe și cele mai reprezentative clădiri etc.), urmând ca, în viitor, dacă acest gen de prezentare prezintă atractivitate, să montăm un al doilea story map dedicat Sighetului turistic.”

Mult succes celor doi inițiatori sigheteni în implementarea și dezvoltarea acestui proiect și, sperăm, Sighetul va câștiga în vizibilitate și va atrage mai mulți turiști dornici nu de-a trece în viteză prin municipiul nostru ci de-a rămâne mai multe zile, pentru a-i descoperi – la pas – frumusețile, deocamdată, neexploatate.

Brîndușa Oanță

În perioada 11-12 decembrie 2021, în Franța, la Versailles, a avut loc Conferința Centenarului (1921-2021): Centenarul Districtului 1660 și, implicit, 100 de ani de Rotary în Franța. Pe parcursul celor două zile, evenimentele s-au desfășurat la Palatul Congresului și la Castelul Versailles.

Dată fiind lunga relație de prietenie între districtul francez și Districtul 2241 România și Republica Moldova (în urmă cu peste 30 de ani, o echipă de rotarieni din Districtul 1660 a fost delegată de președintele Rotary Internațional pentru a ghida și susține restabilirea Rotary în România), Districtul 2241 a fost invitat să participe la eveniment.

La Conferință au luat cuvântul: François de Mazières, primarul Versailles-ului, președinții cluburilor Rotary și Rotaract din Versailles, guvernatorul Districtului 1660, Bernard L’Huillier și reprezentantul președintelui Rotary International, Abderrahman Ali Khodja, PDG al Districtului 9010 (Algeria, Maroc, Mauritania, Tunisia).

Susținerea educației francofone în Liban, lupta împotriva paludismului în Senegal, accesul la apă potabilă în Camerun sunt câteva dintre proiectele realizate de cluburile din district și prezentate în cadrul conferinței. De asemenea, problemele de mediu, lupta împotriva cancerului pediatric, eradicarea poliomielitei au fost alte teme abordate.

La masa rotundă cu tema „Francofonia, vector al păcii” – una dintre cele mai importante teme ale conferinței, România a fost reprezentată de Ruxandra Mangu, secretar pe probleme de francofonie la Ambasada României în Franța.

„Comitetele InterȚări și rolul lor în slujba păcii” a fost panelul prezidat de Joëlle Cramoix, coordonatoarea națională a tuturor CIP-urilor. În cadrul acestuia a fost evidențiată activitatea CIP Franța-România-Republica Moldova. Anuța Pop, președinta secțiunii române a comitetului, membră a Clubului Rotary Vișeu de Sus, a transmis mesajul de prietenie și cele mai bune urări din partea guvernatorului Adrian Luca și, de asemenea, a înmânat o plachetă aniversară din partea clubului Rotary Cluj-Napoca, unul dintre primele cluburi din România, în semn de apreciere a sprijinului oferit în familiarizarea cu spiritul și principiile Rotary International.

Anuța Pop
Rotary Club Vișeu de Sus