Joi, 19 mai 2022, seara, sighetenii au fost surprinși și nedumeriți de apariția pe cerul orașului a trei elicoptere care au „produs” diverse speculații și discuții. De fapt (și) pe calea aerului soseau în orașul nostru o parte dintre membrii familiei binecunoscutului om de afaceri american Joel Landau care au participat la reluarea – după 78 de ani! – la Sighet a unei vechi tradiții evreiești.
Au ajuns în orașul nostru un grup de 60 de evrei, toți din comunitatea New York, care au participat la Sinagoga Nouă Ortodoxă din Sighet la sărbătoarea Lag Baomer sau Lag Ba’Omer.

***

Lag Baomer sau Lag Ba’Omer este o sărbătoare evreiască care se celebrează în a 33 – a zi a numărătorii Omerului, în ziua de 18 a lunii ebraice Iyar. Zilele se încadrează între Paște și Shavuot – de obicei în mai sau iunie. Această perioadă de timp este cunoscută sub numele de „omer”. Un omer este o măsură ebraică antică a cerealelor. Echivala cu puțin peste 3 litri și jumătate de cereale.
Cartea Leviticului oferă baza biblică pentru celebrarea acestei perioade de timp. Nu ar permite nicio utilizare a noii recolte de orz decât după ce un omer a fost adus ca ofrandă în Templu. Leviticul 23:15-16 a poruncit ca de la momentul aducerii jertfei să fie numărate șapte săptămâni și să fie încheiate.
Cele patruzeci și nouă de zile de numărare aveau să înceapă în a doua zi a Paștelui și să se încheie la Shavuot. Lag Ba’Omer este o expresie care indică ziua a treizeci și treia a Omerului
Sărbătoarea este menționată pentru prima dată în literatura rabinică medievală referitoare la Rabbi Akiva. O tradiție o asociază în mod deosebit cu Rabbi Shimon bar Yohai, legendarul autor al cărții Zohar, fiind uneori accentuată legătura sărbătorii cu răscoala antiromană de sub conducerea lui Shimon Bar Kohba.

Lag Ba’Omer este una din sărbătorile iudaice cele mai îndrăgite, fiind celebrată prin focuri de tabără. În Israel multe mii de credincioși fac în această zi pelerinaj la mormântul presupus al lui Rabbi Shimon Bar Yohai pe Muntele Meron, în apropiere de orașul Tzfat (Safed).

Foto & Video: dr. Sorin MARKUS
Salut, Sighet!

Au trecut 78 de ani de când, în lunile mai –  iunie 1944, în Transilvania de Nord, aflată sub ocupația fascistă a regimului lui Horthy, a avut loc deportarea evreilor la Auschwitz. Din gările localităților Baia Mare, Tîrgu Mureș, Reghin, Sighetu Marmației, Vișeul de Sus, Dej, Cluj Napoca, Satu Mare, Șimleu Silvaniei, Oradea, Bistrița Năsăud, 131.639 de evrei, bărbați, femei și copii au fost deportați, majoritatea fiind exterminați.

În data de 16 mai 1944 din Sighetu Marmației, orașul natal al laureatului Premiului Nobel, Elie Wiesel, pleca primul tren cu 3007 evrei.

Luni, 16 mai 2022, Comunitatea Evreilor din Sighet a comemorat  la Monumentul Victimelor  Holocaustului deportarea evreilor:

Video: dr. Sorin Markus
Foto: Pavel Cristian

PURIM s-a desfășurat în seara zilei de Miercuri, 16 martie 2022, la Sighet, având drept mesaj dominant „Să fie pace în lume”, fiind de altfel și fredonată această celebră melodie. Toată comunitatea a fost fermecată de interpretarea din deschiderea scurtei filmări a legendarei melodii Tumbalalaika (balalaika fiind un instrument muzical traditional evreiesc din zona actualului conflict), iar interpretul este un Om de o extraordinară finețe sufletească, Simha Neymet din Solotvyno, Ucraina.

După discursul domnului Ganz Peter și a rugăciunii oficiate de domnul Perl Adrian, s-a lecturat integral Cartea Esterei, simbolul sărbătorii de Purim. În ciuda vremurilor grele pe care le traversăm, evreii din Sighet au celebrat în veselie, iar muzica a fost întreținută de corul comunitatii, care s-a întrunit, deși într-un număr restrâns, după o pauză impusă de cei doi ani de pandemie.

Foto & video & text: dr. Sorin Markus

A treia zi a războiului din Ucraina nu a generat încă un număr mare de refugiați la Punctul de Trecere al Frontierei din Sighet, dar în această noapte și în zilele următoare se așteaptă ca afluxul să crească. Întreaga zi, în Vama Sighet au fost prezente autoritățile, foarte multe ONG-uri (Crucea Roșie, Suntem Vocea Lor, Serviciul de Ajutor Maltez etc.), voluntari care, contrar unor afirmații ale unei televiziuni naționale, au oferit mâncare, hrană caldă, apă etc, în cantități suficiente. Pur și simplu, oferta gratuită de hrană din partea sighetenilor a fost constantă și fără niciun fel de probleme.

În așteptarea refugiaților, cuminți, pe margine, stăteau și tineri din alte orașe care își ofereau ajutorul umanitar.

Am văzut cum fiecare refugiat care ajungea în zona noastră era întâmpinat de către voluntari, cunoscători de limba ucraineană pentru cei care stăpâneau doar aaceastă limbă și erau îndrumați prompt spre locurile de cazare din Sighet sau împrejurimi.

Ca în zilele precedente au trecut frontiera în special femei însoțite de copii dar, surprinzător, mult mai puține persoane  comparativ cu zilele precedente. Ce se întâmplă dincolo, nu știm! Sunt zvonuri – sperăm neadevărate – care asociază aceste întârzieri cu binecuoscuta… „tradiție”.

De azi au început să fie livrate și diverse produse pentru cetățenii din Ucraina, care au solicitat în primul rând alimente, dar, în curând, se vor livra și medicamente, precum și alte produse care au început să fie solicitate de către cei aflați în mijlocul războiului.

S-au primit, pe diverse canale, oferte de sprijin și de la românii din diaspora, din Irlanda, Italia, Germania etc.

Subliniem că există suficiente spații de cazare la dispoziția celor care le solicită, din toată țara sunt trimise alimente neperisabile și ajutoare care sunt depozitate la Sala Polivalentă din Sighet sau duse direct la Frontieră. Deocamdată, nu sunt probleme în acest sens.

Reluăm numerele de urgență puse la dispoziție de către Primăria Sighet, disponibile 24 de ore din 24: 0262-312964, 0748-197771.

Pentru cei care sunt interesați, vă informăm că în vama Sighet sunt primiți toți cetățenii din Ucraina, chiar dacă unii dintre ei nu posedă documente. Nimeni nu este refuzat, important este să ajungă pe teritoriul românesc, în Sighet. Cei care nu posedă documente – într-adevăr – urmează alte proceduri.

Mai jos sunt câteva fragmente video, poate nu foarte „profesionist” filmate, care „surprind ” totuși tensiunea care se simte în zona noastră adusă de refugiații speriați de drama Ucrainei. În inima noastră, ucrainenii și-au făcut un loc special.

Ion Mariș & Brîndușa Oanță

Luni, 21 februarie 2022, la Colegiul Național „Dragoș – Vodă” a avut loc o scurtă ceremonie care a marcat un moment trist din istoria de peste un secol (mai exact 103 ani) a acestei instituții de marcă din orașul nostru. La inițiativa Asociației „Firul Vieții” a fost dezvelită o placă din marmură pe care au fost inscripționate numele profesorilor și elevilor Liceului „Dragoș – Vodă” din Sighet, întemnițați de regimul comunist în perioada 1948 – 1964.

Amplasată la parterul CNDV, placa este un minim semn de respect, recunoaștere și cinstire a sacrificiului și dârzeniei pe care cei 44 de elevi și 3 profesori și l-au asumat, luptând împotriva unui sistem represiv, nedemocratic.
La ceremonie au participat prof. Crina Voinaghi (director CNDV), prof. Gabriela Ilieș (director adjunct CNDV), Ioan Ardeleanu – Pruncu (președintele Asociației „Firul Vieții”), preot prof. Marius Vișovan (președinte AFDP Maramureș), Liviu Tamaș (reprezentantul primarului Sighetului), consilieri locali (Adriana Curmei, Artur Fellner), rude și urmași ai foștilor deținuți politici, profesori, membri ai Asociației „Firul Vieții”, jurnaliști.

Un participant de onoare a fost dl. Petru Codrea (în fotografie în partea dreaptă), sighetean, unul dintre puținii supraviețuitori din grupul luptătorilor anticomuniști comemorat, seniorul care – frumoasă și premeditată coincidență – a împlinit 91 de ani în ziua de 21 februarie 2022. La Mulți Ani, domnule Petru Codrea!!

După cele câteva alocuțiuni rostite pe parcursul sobrei ceremonii, la final, a avut loc și sfințirea plăcii.

A fost menționat și aportul d-lui Alex Tivadar, executantul și sponsorul plăcii.

Mai jos puteți urmări un scurt material video de la eveniment:

Salut, Sighet!

Video: Artur Fellner
Foto: Ion Mariș

Competiția internațională BRD FIRST Tech Challange România FREIGHT FRENZY 2021-2022 se află la al 6-lea sezon, iar clubul nostru de robotică, Tech-X CNDV, se află la a treia participare. Anul acesta, componența echipei este în mare parte aceeași ca în edițiile anterioare, având 15 membri activi și 2 mentori.

Tema acestui sezon este FREIGHT FRENZY, iar robotul joacă rol de curier. Meciul începe cu o autonomie de 30 de secunde în care robotul trebuie să efectueze anumite acțiuni prin instrucțiuni preprogramate. Prima livrare reprezintă preîncărcarea robotului și selectarea unei situații de joc din cele trei posibile. Această selectare se realizează prin scanarea elementului de joc al echipei, printat 3D, poziționat pe una dintre cele trei poziții disponibile prin randomizare. Marfa (cubul) este livrată pe nivelul corect indicat de poziția elementului de joc. Următoarele două minute, robotul se află sub controlul a doi driveri, care câștigă puncte prin colectarea și depozitarea mărfii în unitatea de depozitare (Shipping Hub). În ultimele 30 de secunde ale perioadei controlate de driveri, numită End Game, robotul poate continua să plaseze cuburi pe Shipping Hub sau să livreze rățuște prin intermediul caruselului. O altă posibilitate de a obține puncte în End Game este plasarea elementului de joc pe tija din centrul Shipping Hub-ului.

Din cauza situației epidemiologice actuale, atât meciurile demonstrative cât și cele oficiale se vor desfășura Remote, începând din data de 14 februarie 2022. Anul acesta vor participa 176 de echipe împărțite în trei regionale. Tech-X CNDV, având numărul național RO175, face parte din Regionala Timișoara-București, regională în care sunt înscrise 59 de echipe, dintre care doar 10 se califică la etapa națională.

Pe parcursul lunilor februarie și martie vom filma din micul nostru laborator de robotică, meciurile oficiale le vom posta și pe canalul nostru de youtube, filmări conform criteriilor de jurizare impuse.

Ne va fi foarte greu să respectăm cerințele impuse deoarece avem nevoie de cinci camere de filmat fixe și una mobilă, ceea ce necesită aparatură și dotări, adică investiții financiare. Anul acesta simțim lipsa sponsorilor, de aceea încercăm să ne descurcăm cu ce avem și/sau prin bunăvoința membrilor.

Ne puteți găsi și urmări:
https://natieprineducatie.ro/#
Facebook: @techx.cndv
YouTube: Tech-X CNDV
Instagram: @tech_x.cndv
Twitter: @XCndv
Site: http://www.tech-x.ro/
http://www.tech-x.cndv.ro/
Email: [email protected]

Vă rugăm să fiți alături de noi în această perioadă, să aveți încredere în noi și să ne susțineți.
Urez mult succes echipei mele, mobilizare și implicare maximă!
Indiferent de locul ocupat sunt mulțumită de efortul depus și apreciez munca și strădania tuturor celor implicați.

Mentorul echipei,
prof. Cornelia HOTEA

Cei 172 de ani de la nașterea poetului național Mihai Eminescu, ocazie cunoscută în ultimii ani drept „Ziua Culturii Naționale”, nu putea trece nemarcată la Sighet. În ciuda vremii friguroase de afară, elevii și profesorii sigheteni s-au întâlnit în Parcul Grădina Morii, la statuia poetului, în semn de recunoștință pentru contribuția adusă literaturii române de către romanticul prin excelență. Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului inițiat de Inspectoratul Școlar Județean Maramureș, dedicat „Zilei Culturii Naționale”.

Sub „privirile” statuii lui Mihai Eminescu, și cu participarea domnului inspector școlar pentru limba română, prof. dr. Adrian Sabău, elevi de la Colegiul Național „Dragoș-Vodă” (Dumitrean Antonia, Drăguș Darius-Ionuț, Oprișan Marcel-Edward, Petrovai Alin-Florin, Dobra Daria, Corneștean Camelia-Iliuța, Bococi Daria, Coroi Alexandra, Godja Nicoleta, Nan Regina, Itu Petra, Cherecheș Ramona, Vouciuc Vasile), Colegiul Național Pedagogic „Regele Ferdinand” (Kvasciuc Rebeca, Diaconu Bianca, Mihai Elisa, Rednic Laura, Ciubotariu Andreea, Szabo Anabella, Pipaș Alexandra, Covaci Bianca, Gampe Mădălina, Rednic Ștefania, Paloch Mario, Ungur Andreea, coordonați de doamnele profesoare: Bout Odarca, Ardelean Anuța, Lengyel Angela, Tibil Anca, Hoza Nina – bibliotecar), Liceul Tehnologic Marmația (Bledea Maria, Filip Daria, Dobroțchi Sorina, Malearciuc Larisa, Vârsta Florin, Prodan Cătălina, Surduc Oana, Rințea Daniel, Halasz Estera, Bizău Ileana, Bohotici Patricia, coordonați de doamnele profesoare: Trifoi Doinița, Hrițu Mirela, Vlașin Daniela), Liceul Tehnologic Forestier (Tupiță Paul, Bledea Eugen, Mărginean Teodora Ileana, Godja Rareș Ionuț, Keresztesi Alexandra Maria, coordonați de doamnele profesoare: Lazăr Maria, Mihali Adelina, Țiplea Adriana, Maria Roman), Liceul Pedagogic „Taras Șevcenko” (Ciuc Adrian, Nistor Mihaela, Botiz Marian, Leonte Larisa, Șelever Daria, prof. coordonatori: Dunca Valerica, Culac Valentina – prof. consilier școlar) și Liceul Teoretic „Leöwey Klara” (Alb Andreea, Lingvai Dora, Szollossy Dora, Csik-Mirtse Timea, coordonați de doamna profesor Alina Florea) au adus un adevărat omagiu cultural. Aceștia au recitat poezii (atât în limba română, cât și traduceri în engleză, franceză și rusă), au pus în scenă jocuri de rol și au interpretat pe acorduri muzicale cele mai celebre versuri.

Cultura română este, fără îndoială, mai bogată datorită lui Mihai Eminescu, iar această bogăție culturală este dusă mai departe de tinerii care, prin astfel de activități, descoperă frumusețea literaturii române și încep să se regăsească în sentimentele transmise de opera eminesciană.

Vă oferim înregistrarea programului pregătit de CNDV, sub coordonarea profesorilor Raluca Lozbă, Otilia Chindriș, Liliana Cheșa, Brîndușa Oanța, Lenuța Petrovan (muzică) și Daniela Andrașciuc:

Evenimentul s-a încheiat cu „varianta” muzicală sigheteană a poeziei „Pe lângă plopii fără soț…”:

Vasile Gabriel VOUCIUC
clasa a XI-a E
Colegiul Național „Dragoș-Vodă”

Video: Brîndușa Oanța

Filiala Maramureș a Uniunii Ucrainenilor din România, împeună cu Vicariatul Ortodox Ucrainean din România, a reușit să organizeze cu succes cea de-a XXIX-a ediție a Festivalului de Colinde, Datini și Obiceiuri de Iarnă la Ucraineni, care s-a desfășurst la Sighet, Duminică, 09 ianuarie 2022.

Fiind a treia zi a Crăciunului ortodox pe rit vechi (calendarul iulian), în mod firesc, înainte de debutul Festivalului a avut loc Sfânta Liturghie, la Biserica Ortodoxă Ucraineană din Sighet. Grupurile de colindători, îmbrăcați în frumoase costume populare – specifice localităților cu populație majoritar ucraineană – s-au deplasat după aceea pe străzile centrale ale municipiului nostru, spre parcul central unde, în aer liber, pe o scenă instalată pentru acest eveniment, a avut tradiționalul Concert de colinde și urări de Crăciun și Anul Nou.
La deschiderea oficială a Festivalului au vorbit Miroslav Petrețchi (președintele Uniunii Ucrainenilor din România – UUR – Filiala Maramureș), Nicolae Miroslav Petrețchi (deputat în Parlamentul României), Vasile Moldovan (primarul Sighetului), Daniela Onița – Ivașcu (viceprimarul Sighetului), preotul Nicolae Lauruc (vicarul Vicariatului Ortodox Ucrainean din România), Ion Mariș (din partea publicației „Salut, Sighet!”). Au urmat colindele, urările specifice Crăciunului și Anului Nou pe stil vechi, oferite cu drag – celor câteva sute de spectatori – de către grupuri din localitățile cu populație majoritar ucraineană din Maramureș dar și de invitați din jud. Arad, Caraș – Severin, Satu Mare, Suceava, Timiș, Tulcea.

A fost un eveniment foarte bine organizat, o ediție care a consfințit importanța acestui tip de evenimente pentru promovarea Sighetului și-a importanței orașului nostru în contextul cultural – religios al Țării Maramureșului.

Mai jos puteți urmări o înregistrare din Concertul de colinde și urări de Crăciun și Anul Nou (material filmat de dr. Sorin Markus).

Salut, Sighet!

Foto & video: Sorin Markus

Spuneam într-un articol scris la sfârșitul anului trecut (Sighetul are valori/ valoare?!…) că Sighetul are (încă) resurse nevalorificate (voit sau nu) la un potențial maxim. Sighetul se poate redresa, chiar reinventa (poate exagerez un pic!), dacă ar acorda șanse mai mari de exprimare/ implicare celor care sunt profesioniști în domeniile lor de activitate, turism, arhitectură, artă, management modern etc.

La ediția a IV – a a Turului Sighetului – activitate ce poate deveni un punct de pornire pentru un proiect mai amplu – s-a manifestat, așa cum știe el mai bine, profesionist, Teofil Ivanciuc. Deși Duminica (02 ianuarie 2022) este o zi de odihnă, de sărbătoare (în formă continuată), un orășean de-al nostru și-a sacrificat trei ore ca să ne ducă cu gândul și cuvântul în secolul XVIII din istoria fascinantă a Sighetului, un ORAȘ, așa cum menționa și ghidul nostru, al unor oameni de cultură, un oraș al academicienilor, un oraș clădit cu dragoste și dedicare pentru a se ridica la un nivel adecvat statutului acelor ani… imperiali.

Itinerarul sighetean (in situ) a pornit dintr-o zonă în care am putut compara trecutul și prezentul Sighetului (într-un contrast debalansat spre trecut), ansamblul de clădiri cunoscute de noi sub denumirea „părplast”, acolo unde în sec. XVIII exista o fabrică de bere și se producea licoarea soft – alcoolică și vecinătatea unui mall fără personalitate arhitecturală. Aproape 50 de persoane (majoritatea tineri și dornici de evenimente „necosmetizate”) au audiat detalii care au cuprins navigația pe Tisa, existența portului Sighet, modul corect de impozitare al producătorilor de alcool de către „fiscul” imperiului etc.

Următoarele opriri de pe traseu au fost la intrarea în Universitatea „Babeș – Bolyai” – Extensia Sighet, clădire care a fost la un moment dat spital și pe platoul din fața fostei Prefecturi a Comitatului Maramureș (Curtea Veche), lângă Biserica Reformată, clădiri care au fost cuprinse în expozeul „nașului” Turului (detaliile extinzând-se și la școlile de elită ale Sighetului din secolele medievalismului autohton – târziu).

„Stațiile” periplului nostru, stabilite de către Teofil Ivanciuc, au cuprins, în continuare, clădirile Mănăstirii Piariste (actualul Muzeu Maramureșean), Biserica Romano – Catolică (Sf. Carol Borromeo), Centrala sării (actualul Liceu ucrainean), fosta Biserică greco – catolică româno – ucraineană (actuala Biserică Ucraineană), prima Biserică greco – catolică română din Sighet (actuala Biserică ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”), Cazarma militară (actualul sediu al Poliției de frontieră), ne-am oprit la Statuia Fecioarei Maria (amplasată în sec. XVIII în centrul Sighetului, actualmente în cimitirul central al orașului), ne-am oprit la câteva imobile reprezentative de pe str. Alexandru Ivasiuc și, punctul terminus a fost lângă fostul Palat Cultural (actualmente Centru Cultural Pastoral Sf. Iosif Mărturisitorul), respectiv fostul sediu al jandarmeriei (clădire cunoscută de către sigheteni drept „Policlinica veche”).

N-am reușit, indiscutabil, să cuprind în câteva cuvinte explicațiile documentate ale d-lui Ivanciuc referitoare la istoria clădirilor pe lângă care am trecut și la conexiunile inevitabile întinse pe mai multe secole dar, sper, v-am reținut un pic atenția asupra unui eveniment („plimbarea” noastră voluntară de (re)descoperire a unei mici secvențe din istoria Sighetului) care poate deveni, putem presupune, un tur „tradițional” pentru promovarea orașului.

Cum spuneam, aproximativ 50 de persoane (unii dintre participanți fiind sigheteni stabiliți prin București sau chiar străinătate), din pură curiozitate sau/ și din dragoste pentru Sighet, au alocat trei ore pentru a marca un tur pentru onorarea Sighetului, Am văzut (nota bene!) câțiva profesori de istorie dar, din păcate, n-am văzut politiceni sau/ și șefi de „mari” instituții publice locale, pentru mulți dintre ei istoria corectă a Insulei noastre – probabil – n-are nicio relevanță.

Mi-aș dori să mai adaug multe alte cuvinte/ idei dar e doar începutul anului, avem timp să ne exprimăm (sper să nu fie în zadar) gândurile, opiniile, percepțiile și nu vreau să plictisesc. Mă opresc aici și-l felicit pe Teofil Ivanciuc care – sperăm (probabil nu toți)! – nu-și va abandona Orașul – Insulă și va încerca, continuând „tradiția” să ofere Sighetului tururi cultural – istorice interesante și, de ce nu, să fie consultat (și de către „oficialități”) cu real interes, măcar din postura de freelancer. Da, Sighetul mai are valori umane, multe dintre ele fiind… voluntari de carieră!

Scurte fragmente din prima „lecție” civico – istorică a lunii ianuarie 2022, susținută de Teofil Ivanciuc, le puteți urmări în materialul video de mai jos (scuze, filmare de… amator):

Foto & video & text: Ion Mariș

La Biserica Greco – Catolică „Cristos Rege” din Sighetu Marmației (Parohia Greco – Catolică Sighetu Marmației) a avut loc duminică, 12 decembrie 2021, de la orele 19:00, un minunat concert de colinde susținut de Corala Surorilor Congregației Maicii Domnului (dirijor Sr. Dominica) și Corul Parohiei Greco-Catolice „Cristos Rege” din Sighetu Marmației (dirijor prof. Rodica Gheorghiu).

Un moment aparte, în cadrul concertului, l-a constituit lansarea volumului „Tit Bud – Scrieri istorice”, volum aniversar (care marchează 175 de ani de la nașterea fostului vicar al Maramureșului), ediție apărută la Editura „Valea Verde” sub îngrijirea profesorului loan Ardeleanu-Pruncu.

La concert a participat și Episcopul Greco – Catolic de Maramureș, Vasile Bizău, preoți paroh și preoți din Sighet și împrejurimi dar și un numeros public. Gazda și „moderatorul” Concertului a fost preotul paroh Vasile Florea.

Mai jos vă prezentăm înregistrarea video (secvențe) de la Concertul de Colinde de Crăciun.

Foto, text & video: Ion Mariș  

La 103 ani de la Marea Unire de la Alba Iulia, astăzi la Sighetu Marmației a fost sărbătorită Ziua Națională a României, printr-o serie de manifestări ce au debutat la Monumentul Eroilor Căzuți pentru Reîntregirea Neamului şi la Cimitirul Martirilor Neamului, unde reprezentanții Protopopiatului Ortdox, respectiv ai Protopopiatului Greco-Catolic au oficiat un TE DEUM pentru eroii neamului românesc și au fost depuse jerbe și coronae de flori.

Ceremonia solemnă care s-a desfășurat începând cu ora 13.00 pe platoul de la Curtea Veche, în fața bustului Acad. Dr. Ioan Mihalyi de Apșa, a debutat cu intonarea Imnului de Stat al României, un TE DEUM oficiat de reprezentanți ai Protopopiatului Ortodox Sighetu Marmației și alocuțiunea susținută de Primarul Vasile Moldovan.

Prezent la Solemnitatea Zilei Naționale a României, a transmis un mesaj celor prezenți și senatorul de Maramureș, Sorin Vlașin.

Șeful secției de Istorie-Arheologie a Muzeului Maramureșului, Alin Pralea a marcat din punct de vedere istoric însemnătatea acestei zile.

A urmat ceremonia depunerii coroanelor de flori și un scurt moment artistic oferit de Centrul Cultural Sighetu Marmației.

Evenimentele dedicate Zilei Naționale a României s-au încheiat cu o vizită ghidată la Casa Ioan Mihalyi de Apșa unde gazdă de excepție a fost domnul Gheorghe Todinca, professor de istorie, fost director al Muzeului Maramureșan din Sighetu Marmației și vernisarea expoziției “Personalitățile Marii Uniri”, găzduite de Muzeul de Istorie-Arheologie din Sighetu Marmației.

Tot astăzi Clubul Sportiv Municipal Sighetu Marmației a organizat Cupa ,,1 Decembrie ” la Șah, competiție ce s-a bucurat de prezența unui număr mare de participanți.

Video & Foto, dr. Sorin MARKUS

Sursă text: Primăria Sighet

Vineri, 26 noimbrie 2021, la Liceul Tehnologic Forestier din Sighetu Marmației, s-a sărbătorit Ziua Natională a României. Cu mult entuziasm și implicare, elevii din clasele a IX-a D, a X-a E, a XI-a B au marcat această zi prin realizarea unor materiale, planșe, prezentări, cu tema „Ziua Națională a României – simboluri și personalități. Coordonatori ai acestei activități au fost prof. Mihali Adelina, prof. Lazar Maria, prof. Csillik Ioana.

Salut, Sighet!

Foto: captură video

În această după-amiază (28 noiembrie 2021), Comunitatea Evreilor din Sighet a celebrat Hanuka – Chanukah/ Hanukkah 5782 (2021), Sărbătoarea Luminilor, care anul acesta a început la apusul soarelui și se va termina la căderea nopții, luni, 06 decembrie 2021.

Hanukkah (în ebraică înseamnă „dedicare”), este de fapt un Festival al Luminilor și comemorează victoria macabeilor asupra armatei greco-siriene, miracolul ulterior de rededicare a Templului Sfânt din Ierusalim și de a-i restaura „menora” sau lampa. Prin miracolul de la Hanukkah ni se relatează că, în acea luptă din sec. II î. Hr., a fost găsit un singur recipient cu ulei, suficient pentru a menține flacăra lămpii Templului doar pentru o zi și, totuși, lumina a ținut opt zile.
Hanukkah se sărbătorește în familiile evreiești și acasă, luminând „menora” – lampa (în fiecare noapte se aprinde o lumânare în plus față de numărul din noaptea precedentă), jucând „dreidel”, mâncând mâncăruri speciale unice pentru Hanukkah, în unele familii se cântă și cântece de Hanukkah sau se schimbă cadouri după ce aprind menora, care se mai numește și hanukkiah. Multe familii găzduiesc și participă la petreceri Hanukkah pe parcursul celor opt zile.

În materialul video de mai jos, prof. Petru Ganz, membru al comunității evreiești sighetene, face o scurtă prezentare a sărbătorii.
Rugăciunea de Hanukkah a fost rostită de dl. Adi Perl, iar la debutul evenimentului, dl. David Liberman, președintele comunității (fiind plecat din Sighet) a transmis un mesaj participanților și a urmărit ceremonia online.

Foto & video & text: Ion Mariș