Actualitate Cultură

Cum se fac bani din știrile false

image_printPrinteaza

Cum se fac bani din știrile false

Cu toți am întâlnit, în ultimele trei luni, cel puțin o informație falsă. De la cele care te amuză prin absurdul „informației” propuse până la cele care te fac să crezi că parcă-parcă ar putea „să fie ceva acolo”. Publicațiile care distribuie informații false în mediul online par să fi prosperat o dată cu răspândirea pandemiei cauzate de virusul SARS-CoV-19. Multe site-uri de știri false nu au un proprietar cunoscut, o redacție sau o echipă administrativă care să își asume conținutul publicat. Unele sunt neprofesioniste, cu gramatică aproximativă și grafică amatoricească, populate de conținut îndoielnic și greu de navigat. De ce există astfel de site-uri? Cine le ține în viață? Sunt susținute prin muncă voluntară? Sunt ele sponsorizate? Sau au găsit proprietarii lor o metodă de a le face profitabile?

În unele cazuri, astfel de publicații sunt susținute din motive pur ideologice, ca surse deliberate de dezinformare. Dar de multe ori existența lor se datorează dorinței – și capacității lor – de a face bani.

Un studiu publicat de Universitatea Central Europeană din Budapesta în mai 2020, arată că știrile false pot fi afaceri profitabile în Europa Centrală și de Est. Marius Dragomir, directorul centrului de cercetare care a condus studiul, a explicat pentru CJI (n.r. Centrul pentru Jurnlism Independent) că există multe modele de finanțare utilizate de site-urile de dezinformare din Europa de Est. Publicitatea este sursa principală de venituri, dar banii vin și din donații de la cititori, facilități fiscale, fonduri de stat, venituri din vânzările de mărfuri, etc. „Pentru operațiunile mici, susținute de o persoană, este o afacere profitabilă, deoarece acești oameni nu au cheltuieli majore, ceea ce se traduce într-o marjă de profit foarte mare”, afirmă Dragomir.

Rolul internetului în finanțarea și răspândirea știrilor false

Platformele de socializare precum Facebook, Instagram, Twitter și motoarele de căutare precum Google au un rol esențial atât în răspândirea știrilor false, dar și în finanțarea lor, căci ele domină și industria de publicitate online. Platformele sunt construite pentru a oferi vizibilitate mai mare conținutului super-viral. În majoritatea cazurilor, conținutul de proastă calitate, încărcat cu informații false și tot felul de interpretări bizare ale realității se răspândește „ca focul” pe rețele, pentru că oamenii îl găsesc incitant, chiar dacă nu îl cred întru totul. Chiar și atunci când criticăm un anumit articol, tot dăm share sau punem un link către articol. Cu cât e mai mult distribuit de către utilizatori, cu atât mai mult este ”scos în față” de platformele de socializare. Logica e simplă: dacă mulți oameni consideră interesant un articol, este foarte posibil ca și prietenii lor să îl considere interesant. Platformele sociale ne fac să vizualizăm și să interacționăm cât mai mult cu conținutul online, pentru că astfel publicitatea asociată cu un anumit articol crește. Mai multe click-uri pe spoturile publicitare, înseamnă mai mulți bani. Deci, cu cât este un conținut mai „viral”, cu atât va fi el mai profitabil. Platformele sunt cele care plasează publicitatea și cele care încasează banii. Doar o parte din acești bani ajunge la autorul articolului.

Recorder a explicat cum intermediază Google relația dintre companii și site-urile de știri false atunci când numărul de click-uri poate să le aducă de la câteva sute de euro la de zeci de mii de euro lunar. Într-o țară ca România, unde salariul minim pe economie este sub 300 de EUR lunar, chiar și 100 de EUR este o sumă binevenită. Dar, suta respectivă nu se face ușor. Este nevoie de aproximativ 100 000 de vizualizări pe un articol pentru a strânge 100 de EUR. Deci, modelul de afaceri al publicațiilor online este unul facilitat de consumul în masă.

Comportamentul site-urilor de știri false din țara noastră este coerent cu restul țărilor din lume. „Există tendințe comune între Europa de Est și alte părți ale lumii, cum ar fi cazul rețelelor de site-uri administrate de o singură entitate pentru a obține un public mai mare, utilizarea de nume URL foarte similare cu media mainstream (pentru a induce în eroare cititorii și de a-i lua de la publicațiile mai mari), utilizarea Facebook ca pagină de ancorare (în cazurile în care Google reduce accesul acestor site-uri la veniturile din publicitate). Există însă și diferențe majore. În țări precum India sau Brazilia, dezinformarea este răspândită mai eficient prin intermediul aplicațiilor de mesagerie, cum ar fi WhatsApp (ceea ce face mai dificilă, dacă nu imposibil de urmărit entitatea reală care produce și distribuie un astfel de conținut). În Asia de Sud-Est, dezinformarea este răspândită prin cantități masive de site-uri greu de urmărit și înregistrate în diverse locații etc.” declară Dragomir.

Atât Facebook, cât și Google fac anumite eforturi de a controla fenomenul răspândirii știrilor false. De exemplu, în timpul pandemiei Facebook a promovat pagina de informare a Organizației Mondiale pentru Sănătate și a început să marcheze conținutul identificat ca potențial fals, adăugând linkuri către informații alternative. Google a avut o campanie de conștientizare a utilizatorilor privind măsurile de igienă care îi pot proteja de virus. Aceste măsuri de promovare a conținutului „bun”, poate avea un efect de contracarare a informațiilor false, dar problema răspândirii virale a conținutului fals nu a fost, până în prezent, rezolvată.

Dumitrița HOLDIȘ
Ioana AVĂDANI
Centrul pentru Jurnalism Independent

oferta-wise

4 Comentarii

Click aici pentru a comenta

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

  • Bun articolul, mai intelegem si noi utilizatorii de internet si in special al rețelelor de socializare, ce fel de afaceri sunt acestea si ca uneori sunt dăunătoare perceperii realităților! Folosesc des facebook-ul, zilnic citesc stiri false. In general acestea vin de la site-uri politice sau a unora simpatizanți de partide. Dupa gândirea mea ,,nu tot ce zboară se mănâncă”, utilizatorul trebuie si are obligația să discearnă ce-i stire falsă sau adevar. El singur hotărăște să distribuie sau nu, sa dea un like sau nu, sa comenteze favorabil sau împotriva si in subconștient se face vinovat sau nu, ca de sancționat, rareori se întâmplă! Rețelele de socializare sunt cele mai nocive pentru utilizatorii de internet care nu sunt responsabil; am putea fi părtași la unele erori care se încearcă să fie propagate pe online! Totul depinde de utilizator, proprietarii de rețele, administratorii de site-uri s-ar lasa pagubasi daca nu ne-ar putea manipula! Acesta este rolul rețelelor de socializare… manipularea! Cu cat mai mult, cu atat mai bine pentru administratori, ei urmăresc sa prindă în ,,plasa” lor cat mai multi ,,creduli”, sa finalizeze cat mai multe idei, bune sau rele, internetul, la ora actuală este indispensabil! Cum îl folosim, doar noi ne facem responsabili, o stire falsă distribuită zilnic, este ca un mm. de otrava pusă în ceaunul cu mâncare, in timp otravaste si face mult rau!

  • 60 % din Mass-media este minciună și fals, nu mai este jurnalismul de altădată. Parcă înainte se mai rușinau și se ferea de a publica minciuni, acum totul e ceva normal. Nu este o greșeală când spunem că jurnalismul a ajuns ca o Curvă, cel ce plătește mai bine o deține. Vestul însuși a devenit o minciună, curge minciuna și falsul în vestul Europei ca din cornul abundenței, au învățat asta de le cei de peste ocean care nu se rușinează și nu se rețin de la nimic, totul este să iasă banul. Dacă vor fi pedepse pentru minciună, cred eu, că 60% din Mas-media vor trebui să plătească amenzi și despăgubiri imense.

    • A afirma doar ca vestul prolifereaza minciuna, induce ideea ca estul e imaculat, ceea ce e fals 🙂 Eu unul cred ca minciuna ca politica de stat sau ca armă care este mai prezenta in est, este cel putin la fel de periculoasa ca si cea „de marketing”, care este mai prezenta in vest.

      • Nimeni nu afirma ca Estul este fără minciună și sfânt, de aceea suntem mai puțin surprinși sau dezamăgiți când o găsim aici, dar când o găsim în „casa” care se vrea „neprihănită” și cu aere de Sfânt, în care ți-ai pus toată încrederea și speranța, dezamăgirea este mare. Cei ce și-au părăsit Familia, Copiii, Țara, locul unde s-au născut și crescut, plecând cu speranțe de mai bine într-o lume aproape necunoscută a vestului, care are o „Fațadă strălucitoare”, și se lovesc de realitatea crudă și nemiloasă a vestului… este greu să redai în cuvinte amarul și dezamăgirea de care ești cuprins. Unii dintre noi am făcut armata pe „Stil vechi”… Când erai recrutat în armată, la intrare în Cazarmă erai întâmpinat cu o Placardă pe care scria mare cu roșu un „BINE AȚI VENIT”, iar pe spatele acesteia …… știm cu toții ce era scris 🙂 ….., cam așa este și cu vestul de azi. Noi vorbim aici de aspectul Social, când este vorba de laturile Economice și militare, hăul este mult mai mare și ne apropiem aici, încet dar sigur, de o catastrofă Planetară, asta în cazul în care vestul refuză sa se trezească la realitate.
        Doamne-ajută!

oferta-wise