Zbuciumate și comasate timpuri se abat peste noi!
Modificări la schimbări de tot felul ne bombardează pe toate mijloacele de informare, menite să ne bage-n ceață, să ne deruteze și deturneze de la adevărata cale ce-o avem de urmat.
Ni se promit ciolane (era să zic ciolace!), bugete cum n-au mai fost, lapte și miere să dea pe de lături! Ce mai! Cornul abundenței riscă să ne înece la propriu. Noi trebuie doar să luăm cu pîine să nu mîncăm gol!
Riscăm să ni se aplece!
Numai că noi am mai „gustat” din meniul de campanie electorală și ni s-au cam strepezit dinții.
În speranța succesului, fiecare sare cu tot arsenalul din dotare să mai aburească iar electoratul.
Unii se grăbesc să fure startul, ale lor minciuni să fie mai proaspete, mai atractive, să rupă gura tîrgului.
Îți trebuie mare dexteritate să discerni grîul de neghină și îți vine să-i trimiți pe toți care s-au perindat de peste 30 de ani „la butoane” să meargă acasă.
Orice pe lumea asta are și un sfîrșit. Alianțele răului însă se pare că se regenerează din propriile inepții și devin imune la orice antidot! Au un singur dicton: „La timpuri noi, tot noi”!
Au făcut toate matrapazlîcurile posibile pentru a îndepărta sau chiar a anula eventualii posibili adversari prin comasări, artificii de ultimă oră necinstite doar pentru că ei pot!
În timpul acesta „țărișoara” pentru care ei și-ar da viața, suferă…
A fost furată, umilită, batjocorită și toate astea fără frică, că vor deconta într-o zi cele făcute și parafăcute.
Eu știu că atunci cînd preiei ceva ce nu-ți aparține dar ți se încredințează această gestiune, trebuie să faci în așa fel încît la predarea „afacerii” să răspunzi atît de plusuri cît și de minusuri. Cele din urmă trebuie decontate din propriul buzunar, dacă ai fost un gestionar prost. Nu-i de vină cel ce preia după tine de găurile lăsate!
De ce oare această regula nu se aplică și în funcțiile publice?
Pentru că banii sunt publici, adică ai noștri, din care se pot înfrupta cu nerușinare fără frică, nefiind obligați să-i returneze cîndva? Dacă s-ar institui la nivel de Constituție o clauză în care să fie stipulată „legea gestiunii în funcțiile publice” cu „predare-primire” la fiecare 4 ani și publicarea „gestionarilor” cu minusuri în gestiune, de care să ne ferim în a-i mai allege?! Bineînțeles la predare să stingă lipsa și următorul să preia o gestiune curată!
Eu văd gestiunea unei țări, a unui oraș, ca pe o bancă, unde deponenții se interesează cît e de sigură banca, dacă personalul e de încredere, etc. La fel și vistieria țării e constituită din banii contribuabililor (culmea e că nici măcar nu așteptăm dobînzi la dările impuse ci tot ei le tot măresc și cu greu le mai putem plăti!).
Și atunci cum se face că de la an la an ne merge tot mai rău, „gestionarii” sunt tot mai nepricepuți și noi tot le plătim lipsurile din gestiune?
Pentru că nu-i tragem de mînecă, pentru că ne e frică de ei?
Ca cetățeni, avem tot dreptul prin Constituție să le facem „inventarul” măcar o dată la 4 ani și să-i taxăm în funcție de cum au administrat gestiunea încredințată.
Noi suntem „revizorii” lor, ei sunt slujbași puși să ne slujească, doar sunt plătiți pentru asta!
Haideți să ne luăm rolurile în serios și să le amintim celor care tînjesc după OS, că vin alte timpuri și alte partide, mici la început dar cu determinare, care chiar vor să se implice în a face ceva pentru comunitate. Trebuie doar să vă învingeți repulsia cînd auziți de politică și cînd se mai naște timid cîte un partid – plăpînd la început – dar care trebuie întărit prin încrederea a cît mai mulți aderenți dornici de „curățenie” pe toate planurile!
Ileana Pisuc
(membră a Partidului Renașterea și Dezvoltarea Maramureșului)
Adaugă comentariu