Teoria contemporană a designului susține adesea că designerii sunt responsabili pentru crearea unei societăți sustenabile. Cu toate acestea, această așteptare este înșelătoare: logica pieței – cicluri scurte de produs, nevoia de creștere, „învechirea” rapidă – contrazice structural aspectele pe termen lung ale eticii designului. Designerul nu scrie brief-ul, nu deține poziția decizională și este rar să găsești o companie condusă de un designer. Prin urmare, responsabilitatea nu constă în producerea de obiecte „mai ecologice”, ci în modul în care reinterpretăm rolul designerului / managerului designer / designerului principal, adică cel mai înalt LIDER (LIDERI) al (ai) COMPANIEI ȘI SOCIETĂȚII.
Nu cunosc un designer care ar visa ca produsul pe care l-a proiectat să fie înlocuit în fiecare an.
Teoreticienii critici – Foster, Forty, Sudjic – subliniază că designul devine cu ușurință un păstrător al problemelor din logica instituțională a capitalismului. Potrivit lui Papanek, Fry și Walker, designul poate fi o alternativă reală doar dacă se îndepărtează de modelul centrat pe consumator. Manzini, Chapman și Wizinsky își îndreaptă atenția către practici comunitare, participative și durabile din punct de vedere emoțional.
Abordarea noastră pune accentul pe comunicarea relațională, „blândă”, reflexivă prin design/ design commnunication și modul de producție intelectuală (Cosovan + Fenyvesi/ Kapitány+Kapitány): scopul nu este de a produce obiecte noi, ci de a crea noi relații. Dar dacă este un obiect / produs tangibil care poate fi interpretat în termeni analogici, atunci nu „un scaun nou”, ci „un scaun mai bun”, capabil să creeze relații om-om și om-mediu mai bune. Astfel, designul nu poate fi în primul rând motorul consumului capitalist, ci un explorator al posibilităților alternative de coexistență.
Notă: Steve Jobs a murit pe 5 octombrie 2011. A lăsat în urmă cea mai valoroasă companie din lume. Deși nu avea o diplomă, se considera adesea artist/ designer. După moartea lui Steve Jobs, mulți consultanți de afaceri s-au îmbogățit din „modelul Jobs”, dar cumva trăsătura sa de caracter, poate cea mai importantă – care a schimbat lumea – și atitudinea menționată mai sus au fost citate/ sunt citate cu paranteze maxime.
În lumina acestei excepții, 2 întrebări retorice: De ce designerii nu conduc corporațiile multinaționale și globale? Câte companii cunoaștem al căror lider numărul unu este un designer?
Așadar:
- Structura capitalismului preferă expertiza financiară și managerială, nu educația creativă.
- Designul a fost o funcție de sprijin în ierarhia corporativă pentru o lungă perioadă de timp (și în mare parte încă este), nu una strategică.
- Pentru pozițiile de CEO, majoritatea companiilor se așteaptă la un MBA, o pregătire financiară, juridică sau inginerească.
- Modul de gândire al designerului (blândețe, conexiune, iterație, considerare lentă) contrazice adesea logica profitului trimestrial.
- Designul apare de obicei la nivelul executării sarcinilor, nu în luarea deciziilor strategice.
Concluzie – nu există o bază de date exactă, ci doar o tendință statistică, dar:
– Există aproximativ 60–70 de mii de companii multinaționale în lume, unde numărul de manageri cu studii de design: 0–5, practic zero;
– Există aproximativ 300–350 de mii de companii mari la nivel global în lume, unde numărul de manageri cu studii de design: aprox. 200–400 adică sub 0,1%.
Prof. univ. dr. Attila Cosovan
Universitatea Corvinus – Budapesta & Universitatea de Artă Moholy-Nagy (MOME)
* * *
COSOVAN Attila Róbert (s-a născut la Sighetu Marmației, România la 25 martie 1970) este un artist designer, câștigător, printre altele, a șase premii Red Dot Design Award, precum și a Premiilor Ferenczy și Millennium, profesor la Universitatea de Artă Moholy-Nagy (Moholy-Nagy Művészeti Egyetem – MOME) și la Universitatea Corvinus din Budapesta (Budapesti Corvinus Egyetem), și co-fondator al atelierului de design COANDCO.CC, cu o activitate de 24 de ani.
Și-a finalizat studiile la trei universități: la Facultatea de Design a Universității Româno-Americane din București, specializarea Estetică la Universitatea Eötvös Loránd (ELTE) și la Departamentul de Comunicație Vizuală al Universității Ungare de Arte Aplicate (actualmente MOME), unde a absolvit în 1998. În 2010 a obținut titlul de doctor. Ca profesor și cercetător publică lucrări, iar ca designer, proiectează și dezvoltă mărci, produse și servicii, aplicând metodologia proprie numită „designkommunikáció” (designcommunication/ relaționare prin design). Din septembrie 2015 este conferențiar universitar abilitat la Universitatea Corvinus din Budapesta, iar din 2018 este profesor universitar la Catedra de Marketing și Designcommunication a Universității Corvinus – Budapesta.
Informații suplimentare:
- Articolul Wiki despre Cosovan Attila (în maghiară): https://hu.wikipedia.org/wiki/Cosovan_Attila;
- Articolul Wiki despre designcommunication (în maghiară): https://hu.wikipedia.org/wiki/Designkommunik%C3%A1ci%C3%B3
Adaugă comentariu