Gânduri despre mama
Înmormântarea a trecut… dar a rămas atmosfera de rugăciune și pace, solemnitate și înălțare sufletească care a înnobilat comuniunea și solidaritatea umană pe care le primeam de peste tot. Am simțit dragostea și respectul rudeniilor, al confraților preoți, al foștilor colegi profesori și ai foștilor elevi ai mamei mele, al multor intelectuali sigheteni prezenți, al vecinilor și cunoscuților precum și al multora care au trimis mesaje de departe pentru a ne fi aproape. Din inimă mulțumiri tuturor !
Aș fi dorit să exprim câteva gânduri dar nu mă simt în stare…. impresiile încă nu s-au decantat. De aceea prefer să dau cuvântul doamnei Cezarina Condurache de la București, care în prefața cărții mamei mele „Treptele unei vieți” (publicată anul trecut), i-a adus un frumos omagiu, pentru care îi sunt profund recunoscător și pe care îl oferim și cititorilor sigheteni. (preot prof. Marius Vișovan)
Demnitatea la feminin
Vișovan… nume de legendă ce-l cântă munții și-l freamătă codrii Maramureșului… El, eroul, Aurel cel viteaz, pe linia destinului neamului românesc însângerat în prigoanele secolului XX avea să se întoarcă la viață din iadul temnițelor și să întâlnească pe linia destinului personal pe Aurelia, distinsa doamnă profesoară ajunsă azi la vârsta înțelepciunii depline.
În An Centenar edităm acest volum de amintiri a cărui eroină a urcat treptele vieții în pas cu multe dintre durerile și pătimirile istoriei românești din veacul trecut.
Fetița a trăit neajunsurile și spaima războiului, drama și incertitudinea refugiului. Adolescentei i s-a întemnițat pentru scurt timp tatăl și în același timp i s-a furat dreptul de a-și manifesta liber credința, Biserica sa greco-catolică fiind interzisă prin lege. Tânăra și-a croit cu greu viața și cariera în anii de început ai comunismului, dar cu ajutorul lui Dumnezeu a devenit o strălucită profesoară de matematică. Femeia s-a dovedit o adevărată doamnă a demnității românești, urmându-și cu îndrăzneală și curaj bătăile inimii pe care a dăruit-o unui proscris… Și mai mult încă, fără să-și lepede propria cruce, a susținut pe umerii ei mici o bună parte din crucea soțului, cruce încărcată cu Piteștiuri și Gherle și cu toate consecințele lor: boală, sensibilitate, supraveghere, lipsuri etc. Femeia s-a desăvârșit mai apoi devenind mamă, oglindindu-și bucuria în privirea curioasă a copilului. Iar mama, a devenit bunică pentru 6 nepoți frumoși, cuminți și talentați.
Aurelia Chindriș Vișovan și-a împlinit cu prisosință destinul întru Christos, iar viața ei poate sta oricând drept pildă și îndreptar pentru cei ce respectă dăruirea, jertfa și dragostea femeii române din toate timpurile și din toate locurile.
Cezarina Condurache, decembrie 2018
Acum, doar amintiri!
Acum, doar amintiri ce pun in rama un om, un suflet blând și credincios, o mama care-a fost si acum îi dusă, acolo unde sufletul si gandul i-au fost mereu, sa-l întâlnească pe eroul vieții spre a fi din nou impreuna! Imagini din adolescență mea trec prin fata-mi îndurerată, vad un chip de dascăl blând, cu multa bunătate, un om retras, mereu gânditor, c-un zâmbet timid, c-un mers de adiere ce nu-l simteai, mereu gata sa-ti de-a un sfat, sa-ti spuna o vorba buna, sa te dojeneasca usor atunci când ai gresit, dar niciodată purtând ură, având în suflet credinta si frica de Christos! Un om pe care ti l-ai dori mereu prin preajma, un om deosebit a fost, acum îi dus, doar gânduri si amintiri, gânduri frumoase, gânduri de respect, pentru ce a fost in viata si a lăsat în urmă dansei, un nume si-o amintire, ce nu se pot uita!
Acum, atat mai pot sa spun, odihna linistita acolo unde s-a dus, în paza Domnului pe care l-a iubit mereu si-n fata căruia s-a inchinat, singurul in care a avut incredere! Durerea familiei o inteleg, sa pierzi un astfel de om este tristete mare, cand stii ca ieri a fost si astazi nu mai este, doar ramai cu increderea ca acolo unde s-a dus, este bine primita ca rasplata pentru viata, dusă in credinta, aici pe pamant si langa cei dragi! Vesnica amintire!
Va multumim !
Sincere condoleante parinte. D-zeu s-o primeasca in rai.
Va multumim !
Amin
Sincere Condoleanțe, Părinte!
Va multumim !
Sincere condoleante.
Fie-i tarana usoara si memoria in veci binecuvantata.
Va multumim
Inca odata sincere condoleante, Parinte Visovan, pentru D-voastra si toata familia, greu incercata. Este o vorba romaneasca : „Cine se aseamana, se unesc”. In cazul de fata, a fost unirea a doua fiinte, a doua suflete, in trairea grea a vietii, in dreapta credinta, in demnitate si maretie, in aceleasi timpuri, prin aceleasi locuri si prin locuri diferite. Aceasta unire, desi poate parea una petrecuta intr-un anumit moment al vietii, ea s-a petrecut intr-un mod firesc, parca predestinat, ca o intersectie a doua vieti ce se cautau, se asteptau prin asemanarea trairilor, de credinta, de suferinta, de moralitate si onestitate profunda, de sacrificiu si curaj si numai acestea doua puteau avea aderenta. Au petrecut in fericire deplina partea de viata acordata de Domnul, intr-o demnitate model, care, dupa o „despartire” vremelnica, au trecut intr-o nedespartire vesnica, in ocrotire Cereasca. Au fost atat de bine redate „treptele acestor vieti”, atat de incarcate de suferinte, dar atat de frumoase, in plinatatea lor, de catre Onorata Doamna Cezarina Condurache.
Odihna deplina in vesnicia ei, celor atat de respectati in trairea lor si atat de regretati de noi in despartirea si trecerea lor la cele vesnice.
Va multumim