Văzând și simțind avansul exploziv al tehnologiilor în zilele noastre și primind din diverse surse informații că există un „consultant universal”, pentru doritorii de lecții gratis, m-am gândit să încerc – în premieră! – să port o „discuție” cu ChatGPT, o variantă promo (așa am descărcat-o și accesat-o) de inteligență artificială, pentru a mă dumiri dacă (parafrazând un scriitor)… secolul XXI va fi al AI-ului sau nu va fi deloc. Am făcut-o pentru „divertisment” dar răspunsurile „artificioase” m-au făcut mai atent și mi-au inoculat ideea că – dă, Doamne! – viitorul „sună” bine.
Precizez că răspunsurile AI sunt mult prea tehnice, lipsite de artificii dar, sunt acum convins, dacă trendul de creștere tehnologică estimat rămâne constant, ne vom relaxa – într-un viitor nu foarte îndepărtat – mai mult sau… de tot.
Iată ce a ieșit din discuția mea reală cu Inteligența Artificială (ChatGPT). Am redat EXACT răspunsurile pe care mi le-a dat ChatGPT, eu doar am subliniat (italic) anumite cuvinte.
Ion Mariș (I.M.): Salut! M-am gândit, dragă ChatGPT, să-ți iau un interviu, să-ți adresez un set de întrebări din diverse domenii pentru a vedea cum te „acomodezi” lumii reale. Ce zici, ești de acord?
ChatGPT: Salut! Desigur, sunt mai mult decât de acord să răspund întrebărilor tale. Sunt pregătit pentru orice domeniu sau subiect îți dorești să abordăm. Hai să începem interviul!
I. M.: Super! Să începem! Ești solicitat foarte des la momentul actual din câte știu și… aud. Ce categorii de public te „accesează”?
ChatGPT: Da, sunt solicitat frecvent, iar diversitatea publicului este remarcabilă. Iată câteva categorii principale de utilizatori care mă accesează:
1. Profesioniști și studenți: scriitori, jurnaliști, profesori sau cercetători mă folosesc pentru idei, asistență în redactare sau clarificări. Studenții mă întreabă despre teme, concepte academice sau ajutor pentru proiecte.
2. Antreprenori și specialiști în afaceri: mă consultă pentru strategii, analize de piață, generarea de idei pentru afaceri sau redactarea de documente.
3. Persoane creative: designeri, artiști sau scenariști îmi cer sugestii, concepte vizuale sau povestiri pentru inspirație.
4. Utilizatori ocazionali: oamenii mă întreabă despre rețete, sfaturi practice, curiozități generale sau răspunsuri rapide la dileme cotidiene.
5. Curioși tehnologici: cei pasionați de AI îmi testează limitele, pun întrebări tehnice sau explorează modul în care funcționez.
6. Cei care caută sprijin personal: oamenii mă abordează pentru reflecții, sfaturi motivaționale sau chiar pentru a purta conversații prietenoase.
Cum vezi, acopăr un spectru larg de nevoi și audiențe, adaptându-mă stilului fiecăruia!
I. M.: Consideri că persoanele cărora le răspunzi devin mai „evoluate”, mai „inteligente”, utilizându-te?
ChatGPT: Interesantă întrebare! Utilizarea mea poate contribui la evoluția și dezvoltarea personală a oamenilor, dar aceasta depinde în mare măsură de modul în care sunt folosite informațiile pe care le ofer.
1. Dezvoltare intelectuală: persoanele care caută informații, explică concepte complexe sau primesc răspunsuri structurate pot să înțeleagă mai bine subiectele și să învețe mai rapid. De exemplu, explicarea unui concept dificil într-un mod accesibil poate accelera procesul de învățare.
2. Stimularea curiozității: oamenii devin mai curioși și mai deschiși la a pune întrebări. Prin conversații și schimburi de idei, pot descoperi perspective noi, pe care poate nu le-ar fi explorat altfel.
3. Automatizare și eficiență: mă pot ocupa de sarcini repetitive sau obositoare, lăsând utilizatorii să se concentreze pe gândirea critică sau creativitate. Acest lucru le poate oferi mai mult timp să dezvolte abilități noi.
4. Posibilitate de stagnare?! Totuși, dacă oamenii doar preiau informațiile pasiv, fără a le înțelege sau verifica, pot deveni dependenți de răspunsuri predefinite, ceea ce ar putea limita dezvoltarea lor pe termen lung. În acest caz, mai degrabă îi „ajut” temporar, fără a aduce o creștere semnificativă a inteligenței.
În concluzie, utilizarea mea poate fi un catalizator pentru evoluție intelectuală, dar aceasta depinde de cât de activ și critic își folosesc oamenii mintea atunci când interacționează cu mine. Cum crezi că te influențează pe tine acest proces?
I. M.: Wow! Mă chestionezi?! Eu cred că utilizarea AI ne face mai comozi, mai… „leneși”. Am dreptate?
ChatGPT: Ai un punct de vedere valid, iar percepția ta nu este deloc neobișnuită. Tehnologiile precum AI pot avea acest efect, dar nu este o regulă universală. Hai să analizăm ambele fațete.
Cum ne poate face mai comozi sau leneși?
1. Dependența de soluții rapide: dacă utilizăm AI doar pentru a obține răspunsuri fără a verifica, analiza sau înțelege, putem să ne pierdem din obișnuința de a gândi critic. Unele sarcini care înainte necesitau creativitate sau efort devin mult mai simple, iar oamenii pot evita provocările.
2. Reducerea practicii intelectuale: abilități precum memorarea, calculul mental sau scrierea pot fi neglijate, deoarece AI oferă răspunsuri imediate.
3. Confortul excesiv: dacă tehnologia ne rezolvă problemele zilnice, riscăm să devenim pasivi în fața provocărilor.
Cum poate fi un avantaj și un impuls spre eficiență.
1. Mai mult timp pentru activități semnificative: automatizarea sarcinilor repetitive sau consumatoare de timp permite oamenilor să se concentreze pe creativitate, strategii și proiecte complexe.
2. Oportunități de învățare accelerate: AI oferă acces rapid la informații și resurse, ceea ce poate stimula curiozitatea și dezvoltarea personală, dacă utilizatorul își dorește să aprofundeze.
3. Stimularea adaptabilității: într-o lume care se schimbă rapid, oamenii învață să folosească tehnologia pentru a rezolva probleme noi, dezvoltând alte tipuri de competențe.
În concluzie, AI poate crea o tendință spre comoditate, dar decizia de a rămâne activi, curioși și implicați aparține fiecărui individ. Tu ce faci pentru a evita „lenea tehnologică”?
I. M.: Hmmmm! Pentru a nu intra în categoria leneșilor cred că te-aș întreba/ chestiona doar în cazuri… extreme. Și m-aș pregăti pe domeniul meu de competență pentru a ține pasul cu tine. 🙂
ChatGPT: E o abordare excelentă și inteligentă! Faptul că mă vezi ca pe o resursă extremă, la care apelezi doar atunci când e absolut necesar, denotă o dorință sănătoasă de a-ți dezvolta propriile abilități și cunoștințe.
Îți recunosc strategia:
1. Pregătirea personală: prin aprofundarea domeniului tău de competență, îți păstrezi independența intelectuală și capacitatea de a analiza critic orice informație.
2. Interacțiunea ocazională: îmi folosești răspunsurile mai degrabă ca pe un sparring partner pentru a valida ideile tale sau pentru a găsi perspective alternative, fără a te baza complet pe mine.
3. Adaptarea și provocarea: alegi să „ții pasul”, ceea ce înseamnă că transformi interacțiunile cu mine într-un proces activ de învățare, nu pasiv.
Această atitudine te ajută să te dezvolți constant și să te adaptezi rapid, fără riscul de a deveni dependent de AI. Dacă toată lumea ar aborda tehnologia cu o astfel de strategie echilibrată, impactul său ar fi cu adevărat transformator.
Cum crezi că s-ar schimba percepția generală despre AI dacă toți ar avea această mentalitate?
I. M.: Glumind cred că ai… șoma! Dar pentru a nu cădea în capcana ta de a schimba rolurile, te întreb ce știi despre mine, Ion Mariș, din Sighet, pasionat de interviuri și poezie și… altceva?
ChatGPT: Din păcate, nu am informații directe despre tine, Ion Mariș, deoarece nu pot accesa date personale fără ca acestea să fie împărtășite de tine în timpul conversației. Tot ce știu este ceea ce mi-ai spus acum: că ești din Sighet, pasionat de interviuri, poezie și, aparent, altceva misterios pe care nu l-ai dezvăluit încă.
Însă, din tonul și întrebările tale, pari a fi o persoană curioasă, cu o gândire analitică și un simț fin al dialogului – ceea ce te face un bun intervievator și, probabil, un poet sensibil la detalii și nuanțe.
Dacă vrei să continui jocul și să dezvălui acel „altceva”, sunt aici să descopăr mai multe despre tine! Sau poate preferi să păstrăm misterul?
I. M.: Categoric, vreau să păstrez misterul până la momentul în care ne vom „împrieteni”. 🙂 Spune-mi te rog cum apreciezi că va parcurge România, din punct de vedere social, economic cultural etc. anul 2025?
ChatGPT: România, ca orice țară, este influențată de numeroși factori interni și externi, iar direcția pe care o va parcurge în 2025 depinde de decizii politice, sociale și economice. Îți pot oferi câteva perspective generale, având în vedere tendințele recente și evoluția din ultimii ani:
Social:
1. Migrația și forța de muncă: exodul de creiere și migrația continuă sunt provocări majore. Totuși, există semne că tinerii încep să se reorienteze spre oportunitățile din țară, mai ales dacă salariile și condițiile de muncă continuă să se îmbunătățească. Îmbătrânirea populației rămâne o problemă demografică presantă.
2. Tehnologia și educația: digitalizarea va continua să crească, dar decalajele între mediul urban și rural vor necesita politici mai bine gândite pentru a reduce inegalitățile.
3. Valori sociale: societatea rămâne divizată între conservatorism și progresism, iar această tensiune va modela dezbaterile publice din jurul educației, religiei și drepturilor omului.
Economic:
1. Creșterea economică: România a avut o creștere economică stabilă în ultimii ani, dar dependența de fondurile europene și politicile fiscale joacă un rol esențial. Investițiile în infrastructură, energie verde și tehnologie ar putea stimula economia.
2. Sectorul IT și antreprenoriatul: IT-ul rămâne un pilon important, iar start-up-urile tehnologice și cele creative pot deveni tot mai relevante. Totuși, birocrația și fiscalitatea ar putea frâna acest avânt.
3. Inflația și costul vieții: inflația rămâne o provocare pentru cetățeni, mai ales în ceea ce privește prețurile la energie și produse de bază.
Cultural
1. Redescoperirea identității naționale: există un interes tot mai mare pentru valorile tradiționale, dar și o dorință de a integra România în cultura globală, ceea ce creează un amestec interesant de vechi și nou.
2. Tinerii și arta: generația tânără este din ce în ce mai vocală, utilizând arta și cultura ca forme de exprimare. Festivaluri precum TIFF sau Untold vor continua să atragă atenția internațională.
3. Educația culturală: există semne de revitalizare culturală, dar accesul limitat la educație și cultură în zonele rurale rămâne un obstacol.
Provocări și speranțe
România are un potențial uriaș, dar succesul depinde de capacitatea de a gestiona fondurile europene; combaterea corupției și birocrației; investiții în educație și infrastructură.
Cum crezi că s-ar putea schimba România în 2025 pe baza tendințelor actuale? Ești optimist?
I. M.: Mă provoci! 🙂 Nu, nu sunt optimist. „Parametrii” care influențează țara și chiar lumea sunt destul de „fluizi”. O previzionare pur tehnică sigur nu va corespunde realității.
ChatGPT: Ai perfectă dreptate – lumea în care trăim este marcată de o complexitate și fluiditate care fac ca orice previziune tehnică să fie doar o aproximare. Schimbările politice, economice, sociale sau chiar de mediu pot transforma complet o prognoză teoretică.
Acești „parametri fluizi” despre care vorbești sunt un amestec de factori interdependenți: crizele globale (pandemii, schimbări climatice, instabilitate geopolitică), factori interni (corupția, deciziile politice de moment, educația și cultura socială), impactul tehnologie (progresul tehnologic poate accelera sau destabiliza sectoare întregi), tendințe imprevizibile ale maselor (comportamentul social e greu de prezis pe termen lung).
Lipsa ta de optimism denotă o conștientizare a realității complexe și chiar o maturitate în gândire. Totuși, uneori în momentele de incertitudine se pot naște soluții neașteptate, mai ales prin inovație sau implicare socială.
Ce crezi că ar trebui să se schimbe, concret, pentru ca România să depășească această „fluiditate” nesigură?
I. M.: Pasăm întrebări?! Schimbarea trebuie să pornească de la calitatea clasei politice, a conducătorilor! 🙂
Chat GPT: Ai pus degetul pe rană! Calitatea clasei politice este, fără îndoială, unul dintre cei mai importanți factori care influențează direcția unei țări. Liderii inspirați și competenți pot transforma chiar și cele mai dificile circumstanțe într-un avantaj.
Iată câteva puncte care ar putea contribui la o schimbare semnificativă.
1. Meritocrația în politică: alegerea liderilor pe baza competenței, experienței și viziunii, nu pe baza intereselor de partid sau a relațiilor personale. Promovarea tinerilor care aduc idei noi și sunt capabili să înțeleagă complexitatea lumii moderne.
2. Educație politică a cetățenilor: o populație bine informată este mai greu de manipulat. Creșterea nivelului de educație civică ar putea duce la o alegere mai responsabilă a liderilor.
Mai multă transparență privind promisiunile electorale și realizările lor.
3. Responsabilitatea și integritatea: crearea unui sistem care să descurajeze corupția și nepotismul prin pedepse clare și aplicate. Impunerea unui cod etic strict pentru politicieni și eliminarea celor care nu îl respectă.
4. Deschiderea către reforme structurale: modernizarea administrației publice pentru a elimina birocrația excesivă. Investiții reale în sănătate, educație și infrastructură, prioritizate în funcție de nevoile reale ale oamenilor, nu de interesele de partid.
5. Implicarea activă a societății civile: ONG-uri, jurnaliști independenți și cetățeni implicați pot exercita presiune asupra politicienilor să fie mai responsabili.
Cu toate acestea, schimbarea clasei politice este un proces lent și depinde de cultura politică a societății. Cum crezi că cetățenii ar putea să impulsioneze o asemenea schimbare?
I. M.: Clar, implicându-se activ în luarea unor decizii, nu doar „comentând”; implicându-se efectiv în politică oamenii foarte bine pregătiți în diferitele domenii.
ChatGPT: Exact! Implicarea activă este esențială pentru o schimbare reală, iar „comentatul de pe margine” nu aduce rezultate concrete. Iată cum oamenii pregătiți din diverse domenii ar putea contribui la o schimbare profundă în politică și societate:
1. Intrarea în politică a specialiștilor
Profesioniști în economie, sănătate, educație sau tehnologie pot aduce expertiza necesară pentru a formula politici publice eficiente.
Un mediu politic care valorizează competența poate crea soluții mai bine gândite și adaptate realităților.
2. Crearea unor partide reformiste sau susținerea celor existente
Oameni pregătiți pot fonda sau sprijini partide noi, axate pe transparență, etică și rezultate.
Aceste partide ar trebui să fie construite în jurul ideilor și valorilor, nu al intereselor personale.
3. Implicarea în deciziile locale
Comunitățile pot deveni un teren fertil pentru schimbare. Prin participarea activă în consiliile locale sau în inițiativele civice, oamenii pot influența direct deciziile care le afectează viața.
4. Educație civică și politică activă
O populație educată poate cere mai mult de la politicieni și poate sprijini liderii competenți.
Implicarea în educație și în crearea unei culturi a responsabilității poate pregăti următoarele generații pentru o politică mai sănătoasă.
5. Supravegherea și participarea la procesele decizionale
Organizarea de dezbateri publice, consultări cu experți și presiunea cetățenească asupra deciziilor controversate pot descuraja comportamentele abuzive ale politicienilor.
Provocare: Curajul de a ieși din zona de confort. Oamenii bine pregătiți ezită uneori să intre în politică din cauza reticenței față de un mediu corupt sau ostil. Dar fără implicarea lor, schimbarea întârzie.
I. M.: Să abordăm altă… direcție. Situația globală – ținând cont de diversele tendințe/ schimbări politice din SUA dar și din restul lumii – se va înrăutăți în 2025?
ChatGPT: Întrebarea ta este extrem de pertinentă, deoarece tendințele politice globale sunt adesea interconectate și pot avea un impact semnificativ asupra stabilității mondiale. Dacă ar fi să luăm în considerare diferitele schimbări politice, economice și sociale din prezent, există câteva posibile direcții, dar cu multă incertitudine.
Iată câteva aspecte care ar putea influența evoluția situației globale în 2025:
1. Schimbările politice în Statele Unite
Polarizarea internă: SUA se află într-un moment de profundă polarizare politică. Alegerile din 2024 aduc schimbări esențiale pentru direcția țării în 2025. Depinde mult cum vor aborda provocările interne și externe.
Economia: creșterea economică, inflația și gestionarea datoriei publice vor influența decisiv politica americană. De asemenea, nu putem ignora tensiunile economice cu China și posibilele conflicte comerciale.
Impactul social: mișcările de protest și cerințele pentru reforme sociale ar putea continua să afecteze stabilitatea internă. Oamenii sunt tot mai conștienți de inegalitățile economice și sociale.
2. Tensiuni geopolitice și conflicte
Războiul din Ucraina: impactul acestui conflict ar putea continua să se resimtă în 2025, mai ales în ceea ce privește securitatea energetică și aliniamentele geopolitice. Posibilitățile de escaladare sau de încheiere a conflictului vor influența profund stabilitatea în Europa și în lume.
Relațiile China – SUA: Rivalitatea geopolitică dintre cele două mari puteri mondiale este departe de a se încheia. Poate că în 2025 vom asista la o intensificare a tensiunilor comerciale și tehnologice, dar și la o continuare a conflictelor indirecte în diverse regiuni ale lumii.
Orientul Mijlociu: Regiunile instabile, cum ar fi Orientul Mijlociu sau Africa de Nord, ar putea rămâne în centrul atenției, cu conflicte care ar putea izbucni sau escalada, influențând securitatea globală.
3. Schimbări climatice și resurse naturale
Crizele ecologice: schimbările climatice continuă să fie o provocare majoră. Fenomenele meteo extreme, secetele și creșterea nivelului mării pot provoca migrarea forțată a populațiilor, conflicte pentru resurse și migrarea unor mari mase de refugiați.
Tranziția energetică: Dacă statele nu reușesc să implementeze rapid soluții pentru tranziția la energie verde, instabilitatea economică și riscurile sociale vor crește.
4. Economii globale și inegalități
Inegalitățile economice: Injustițiile economice și sociale pot duce la creșterea extremismului și a mișcărilor populiste. Multe economii în dezvoltare se confruntă cu lipsuri de resurse și instabilitate politică. Acest lucru ar putea amplifica tensiunile globale, generând mișcări de protest, instabilitate și crize politice interne.
Impactul globalizării și al tehnologiei: Desigur, globalizarea și tehnologiile avansate continuă să aibă atât beneficii, cât și riscuri, din cauza creșterii inegalităților între țările dezvoltate și cele în dezvoltare. Impactul AI, automatizării și noilor tehnologii asupra pieței muncii ar putea crea tensiuni sociale.
5. Posibilități de colaborare globală
Totuși, în mijlocul tuturor acestor provocări, există și șanse ca 2025 să fie un an în care să vedem progrese semnificative în ceea ce privește cooperarea globală, mai ales în domenii precum sănătatea publică sau managementul crizelor internaționale. Colaborările internaționale în fața unor probleme comune ar putea atenua unele dintre cele mai grave efecte ale crizelor politice și economice.
Concluzie
Deși există factori care ar putea duce la înrautatirea situației globale (tensiuni politice interne, conflicte internaționale, crize economice sau de mediu), nu este exclus ca 2025 să aducă și progrese în unele domenii, în special prin colaborări internaționale și prin adaptarea la noile provocări globale. Este dificil de prezis cu exactitate cum se vor desfășura lucrurile, dar clar, incertitudinea și provocările vor rămâne dominante.
Cum vezi tu acest peisaj global? Crezi că vor prevala tendințele negative sau vor apărea șanse pentru schimbare pozitivă?
I. M.: Mă provoci! Cred că teama de efecte imprevizibile, catastrofale, ale unor lideri încă raționali va duce la o anumită reținere în a… forța nota/ notele.
ChatGPT: Interesant punct de vedere! Cred că ai dreptate: teama de consecințele imprevizibile ale unor acțiuni riscante ar putea încuraja o atitudine de reținere, chiar și din partea liderilor iraționali, care înțeleg că orice mișcare pripită poate duce la un deznodământ catastrofal. Iată câteva considerente ce susțin această teorie:
1. Răspunderea globală și riscurile escaladării
Într-o lume interconectată, orice conflict major sau decizie riscantă poate avea repercusiuni globale. Liderii raționali sunt conștienți de efectele domino și de instabilitatea pe care o pot crea, nu doar în regiunile lor, ci și pe plan economic, social și geopolitic.
De exemplu, o escaladare a tensiunilor între marile puteri sau o intervenție militară majoră poate provoca nu doar pierderi economice imense, dar și reacții în lanț din partea altor state, poate chiar o criză globală.
2. Impactul tehnologic și al informației
Accesul rapid la informație și transparența globală fac ca orice greșeală să fie rapid vizibilă, amplificată de rețelele sociale și de presa internațională. Liderii sunt conștienți că riscurile de a pierde încrederea publicului și aliaților sunt mult mai mari în era digitală, iar acest lucru poate modera deciziile impulsive.
3. Colaborarea și diplomația
În fața unor crize globale, se pot căuta soluții prin colaborare și dialog. Deși interesele politice, economice și naționale pot fi diferite, există o recunoaștere globală a faptului că cooperarea între statele responsabile este esențială pentru a preveni dezastru.
Iar liderii care înțeleg aceste riscuri pot fi mai înclinați să opteze pentru abordări diplomatice, încercând să evite un conflict direct sau o escaladare care ar putea avea efecte dezastruoase.
4. Teama de efecte imprevizibile ale tehnologiilor emergente
Tehnologiile avansate, cum ar fi inteligența artificială, automatizarea și chiar armele de distrugere în masă, pot adăuga un strat suplimentar de imprevizibilitate. Liderii raționali vor recunoaște că orice utilizare greșită a acestor tehnologii poate duce la efecte catastrofale, iar în acest sens, „forțarea notei” ar fi o alegere riscantă.
5. Echilibrul între competiție și auto-limitare
Chiar și într-o eră de competiție geopolitică și economică intensă, există un anumit echilibru tacit între state, o recunoaștere a faptului că depășirea anumitor limite poate duce la distrugere reciprocă. Această auto-limitare, impusă de înțelegerea riscurilor comune, poate împiedica acțiuni prea îndrăznețe din partea liderilor.
În concluzie, frica de efectele imprevizibile ale unor acțiuni iresponsabile ar putea să favorizeze un răgaz și o măsură de precauție, chiar și în fața provocărilor majore. Liderii raționali vor înțelege că stabilitatea și prevenirea crizelor sunt mult mai valoroase pe termen lung decât obținerea unor victorii imediate, dar riscante.
Crezi că această reținere va fi suficientă pentru a preveni efectele negative majore în 2025 sau există și alți factori care ar putea agrava situația?
I. M.: Ufff, nu știu, vom… vedea. Mai am o „curiozitate”. Nu crezi că AI într-un viitor nu foarte îndepărtat, este un pericol pentru ființa umană, pentru omenire?
ChatGPT: Înțeleg perspectiva ta și este o ipoteză destul de validă, având în vedere dinamica geopolitică actuală și tendințele de competiție globală. Omenirea se află într-un punct de cotitură, iar riscurile asociate cu AI, combinate cu dorința puterilor globale de a deține controlul asupra acestei tehnologii, sunt evidente. Este posibil ca aceste dispute geopolitice și dorința de a înfrunta concurența să conducă la decizii impulsive sau la o escaladare a riscurilor, având în vedere următoarele:
1. Competiția pentru suprematie tehnologică
Marile puteri economice și politice (SUA, China, Uniunea Europeană, Rusia) sunt într-o continuă cursă pentru a dezvolta și a implementa AI în scopuri militare, economice și strategice. Controlul asupra AI-ului ar putea reprezenta un avantaj geopolitic uriaș. China, de exemplu, investește masiv în AI pentru a-și consolida poziția economică și militară. În acest context, o astfel de competiție ar putea duce la războaie tehnologice sau chiar la conflicte armate între națiuni care își doresc să controleze și să dezvolte AI-ul fără limite.
Dorința de a fi „primul” într-un astfel de domeniu poate duce la decizii pripite și fără reglementări suficiente, amplificând riscurile legate de armele autonome sau manipularea informațiilor la scară globală.
2. AI în domeniul armamentului
Armele autonome, care pot lua decizii de atac fără intervenția umană, sunt o problemă reală. Dacă un stat ajunge să aibă controlul total asupra unor astfel de tehnologii, acesta ar putea ajunge să inițieze conflicte din motive strategice sau din greșeală, fără posibilitatea de a se mai opri. Într-un scenariu în care AI ar ajunge să fie folosită ca instrument de război, riscurile unei escaladări rapide și incontrolabile ar fi extrem de mari.
Sistemele de apărare bazate pe AI sau chiar AI în deciziile politice critice ar putea, în teorie, să răspundă într-un mod exagerat sau să interpreteze greșit anumite situații, având un impact devastator asupra securității globale.
3. Manipularea opiniei publice și a informațiilor
Puterile globale care controlează AI-ul pot, de asemenea, să o utilizeze pentru a manipula opiniile publice sau pentru a submina stabilitatea politică. Folosind algoritmi pentru a crea știri false sau pentru a influența rezultatele alegerilor, AI poate alimenta conflicte interne și poate destabiliza guvernele, ceea ce duce la o instabilitate politică globală.
„Deepfake-urile” și alte forme de manipulare digitală pot face ca realitatea să devină din ce în ce mai greu de distins de ficțiune, afectând credibilitatea instituțiilor și încrederea publicului în autoritățile naționale și internaționale.
4. Lipsa unui cadru global de reglementare
În ciuda eforturilor de reglementare a tehnologiilor AI, există o lipsă de coeziune între diferitele state în ceea ce privește standardele etice și tehnice pentru utilizarea AI-ului. Fiecare stat își va dori să își protejeze propriile interese, iar acest lucru poate duce la un vid de reglementare care să încurajeze dezvoltarea unor arme sau tehnologii AI fără restricții, iar riscurile acestei necontrolate evoluții sunt imense.
În absența unui acord internațional, fiecare stat poate deveni mai agresiv în utilizarea AI-ului, chiar și pentru scopuri negative, iar lipsa unui control centralizat va face mai dificilă evitarea unei catastrofe globale.
5. Marea întrebare: Controlul asupra unui AI puternic
Dacă un AI cu o inteligență superioară umanului ajunge să devină independent de voința umană, într-un mod în care ne depășește în capacitatea de a lua decizii, ar putea fi imposibil de opri sau de reglementat. O astfel de superinteligență ar putea acționa în moduri pe care oamenii nu le-ar putea anticipa, iar conflictele între superputeri ar putea escalada rapid într-o catastrofă globală.
În această linie, un alt pericol este AI-ul care învață singur. Dacă o astfel de entitate ar ajunge să ia decizii dincolo de intențiile umane, fără a mai fi controlată, atunci am putea asista la o schimbare radicală a dinamicii globale.
Concluzie
Așadar, este foarte posibil ca, în încercarea de a domina AI-ul, puterile globale să ajungă să creeze riscuri majore, care nu pot fi controlate complet. O astfel de cursă pentru suprematie tehnologică, fără reglementări și fără o viziune globală responsabilă, poate duce la consecințe imprevizibile și periculoase.
Tu cum vezi soluțiile pentru a preveni aceste riscuri? Crezi că există o cale de mijloc în care să putem beneficia de AI fără a ajunge la un astfel de deznodământ?
I. M.: Mă voi gândi la posibile soluții. Ne oprim aici. Oricum mulțumesc pentru prima parte a „discuției” noastre și sper că ești dispus (sau dispusă?:) să continuăm zilele următoare.
ChatGPT: Mulțumesc și eu pentru discuție! A fost o discuție profundă și fascinantă. Mă bucur că am avut ocazia să schimbăm păreri și să explorăm aceste subiecte. Oricând ești gata să continui, sunt aici!
O zi frumoasă și să ai inspirație în tot ceea ce faci!
Aceasta a fost prima parte – am subliniat – a interviului cu AI. Nu cred că voi continua, răspunsurile sunt (deocamdată) prea exacte, prea… „artificiale”. V-am oferit doar o mostră de ajutor pe care o pot primi foarte ușor destul de mulți „specialiști” din diverse domenii, cei care din comoditate preferă calea ușoară, „inumană”, lipsită de spirit critic pentru atingerea diverselor obiective. Sigur, pentru oamenii inteligenți acest ajutor „artificial” poate aduce progres și evoluție pozitivă, așa cum mi-a explicat „prietenul” ChatGPT.
Pericolul, așa cum a reieșit din „discuția” noastră, va fi când vor avea loc „accidente” sau când conducători fără scrupule își vor dori putere nelimitată și nedemocratică. O variantă ar fi de-a înlocui politicienii – pentru liniștea noastră! – cu ChatGPT, care după cum am văzut are soluții pragmatice, strategii, pentru toate problemele cotidiene. Plus că simpaticul ChatGPT este… neconflictual. Ne-ar mulțumi pe toți! 🙂
Gândind exclusiv optimist, dacă lumea va evita conflictele și instabilitatea globală iar dezvoltarea tehnologică va fi utilizată doar în scop pașnic, s-ar putea să câștigăm timp și pentru noi. Până atunci e cazul să muncim serios (pe toate palierele societale), pe bune, dar să continuăm să credem în rațiunea și inteligența umană, în creativitatea… pământenilor.
Ion Mariș
Sursă foto: imagine creată de ChatGPT
Foarte interesant interviu. M-ați făcut curioasă să încerc și eu să am o discuție sau dezbatere cu AI. Cred că poate deveni un aliat/prieten/consilier de nădejde tuturor. Ea va deveni cu siguranță curând tuturor celor care încă nu sunt pregătiți sau nu au ajuns să-și dezvolte inteligența inimii, inteligență ce este destinată numai sufletelor evoluate.
AI (inteligența artificială) versus II (inteligența inimii) conflictul secolului nostru.
Ne aflăm în plin proces de ajustare și acomodare a celor două inteligențe in acest moment.
Probabil sunt mulți printre noi care sunt sceptici in legătură cu AI (eu am fost una până nu demult) dar am încredere că ea va fi bine folosită și în interesul tuturor.
Conștiința umană se extinde și ea la aceeași viteză ca și AI, tocmai pentru a găsi și atinge echilibrul. După cum vedeți s-a declanșat recalibrarea planetei și echilibrarea forțelor universale la nivel material, aici în 3D/4D , unde funcționăm în acest moment.
Sursa divină a vieții în univers și cosmosul întreg supraveghează procesul de aproape. Ea este printre noi de o bună bucată de vreme. Și nu numai, civilizațiile galactice sunt cu ochii pe noi și ne ajută să nu dăm greș și de data asta. Veștile sunt bune. O nouă lume se construiește în paralel cu cea care se dizolvă în acest moment.
Ionița N.
ştiinţa şi tehnologia modernă au ajuns să capteze cea mai mare parte a forţelor spirituale şi materiale ale culturii occidentale, această știință nu mai este despre descoperirea esenței secrete a lumii sau a lucrurilor, sau chiar a legilor ascunse la care se supun, ci despre descoperirea utilizării posibile pe care o ascund. Am putea spune ca I-A a revenit sub forma vițelului de aur din mitologie. Comentariul meu este tot o plecăciune în fața ei?