Joi, 18 ianuarie 2024, Muzeul Etnografic al Transilvaniei – Galeria Cellarium a găzduit lansarea volumului Programul iconografic din bisericile de lemn maramureșene. Document istoric și discurs teologic, semnat de Dumitrița Daniela Filip, câștigătoarea celei de-a IV-a ediții a Concursului „Publicare teze de doctorat”, lansat de prestigioasa editură MEGA din Cluj-Napoca, director Cristian Sincovici. Volumul face așadar parte din colecția „Teze de doctorat”, cooordonată de Vlad Popovici; un volum elegant, redactat impecabil de Andrei Doboș, care surprinde cititorul, la o primă răsfoire, prin cele 36 de pagini ilustrate cu 93 de imagini color, din totalul de 293 de pagini ale sale. Autoarea dedică această carte memoriei Înaltpreasfințitului Justinian Chira, Arhiepiscop al Maramureșului și Sătmarului, iar Prefața este semnată de către pr. conf. univ. dr. habil. Daniel Buda (Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu. La lansarea acesteia, au luat cuvântul: PS Benedict Bistrițeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, dr. Ioana Rustoiu (Muzeul Național al Unirii Alba Iulia), dr. Livia Ardelean (Serviciul Județean Cluj al Arhivelor Naționale), pr. conf. univ.dr. habil. Cristian Sonea (Facultatea de Teologie Ortodoxă Cluj-Napoca), iar moderatorul evenimentului a fost dr. Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei.
Structurată pe trei capitole, cartea oferă un bogat conținut ideatic, foarte bine argumentat: I. contextul istoric delicat, de la primele tentative de propagare a Unirii în zonă, până la canonizarea episcopiei de Muncaci (cu principalele repere cronologice: 1720 – Decretul împăratului Carol VI, care interzice episcopului Dosoftei II Teodorovici să-și exercite atribuțiile, 1740 – moartea ultimului episcop maramureșean neunit, Gavril de Bârsana, 1751 – vizitația canonică a episcopului unit Mihail Manuil Olavszky ca sursă istorică, 1771 – canonizarea episcopiei); II. programul iconografic din bisericile maramureșene: conținut tematic, zugravi și surse folosite (sunt prezentați factorii care au influențat pictura din biserica maramureșană: elevația, sistemul de boltire, comanditarii, temele majore prezente, biografia zugravilor Alexandru Ponehalschi, Radu Munteanu din Ungureni, Gheorghe Plohod din Dragomirești, Toader Hodor din Vișeul de Mijloc etc.); III. programul iconografic: document istoric și discurs teologic (corespondența dintre iconografie, arhitectură și simbolismul spațiului sacru, ansamblul iconografic – o teologie a Triodului, teme teologice pictate în bisericile maramureșene), toate acestea însoțite de concluzii pertinente și surse bibliografice, în care sunt prinse sursele primare (colecții de icoane, carte veche bisericească, antimise și documente din arhive, conscripții sau pictura parietală și icoanele din bisericile de lemn din Maramureș), surse edite, surse biblice și patristice, respectiv sursele bibliografice secundare.
Pe de altă parte, dincolo de construcția ideatică amplă și de abundența detaliilor tehnice, lectura acestei cărți este o mare bucurie. Cititorul născut în Maramureș, care a vizitat aproape toate aceste biserici de lemn, prezentate în carte (Cuhea, Călinești Căeni, Desești, Borșa, Ieud Deal, Poienile Izei, Cornești, Bârsana Jbâr, Ferești, Rozavlea, Șieu, Budești Susani, Budești Josani, Săliștea de Sus, Nistorești, Săliștea de Sus Bâleni), are sentimentul că revine în locurile atât de familiare ale copilăriei, a căror adevărată semnificație, însă, abia acum o descoperă. Cu alte cuvinte, chiar dacă a știut dintotdeauna că Maramureșul e un tărâm fascinant, că oamenii locurilor sunt atipici, liberi, dar conservatori în același timp, parcă abia acum se conturează unele întrebări cu privire la maniera inedită în care sunt împodobite bisericile maramureșene de lemn, altfel decât majoritatea bisericilor ortodoxe: Ce rol a jucat venirea habsburgilor în Maramureș? Care este legătura cu introducerea unor noi scene din Apocalipsă la cumpăna secolului al XIX-lea, scene care au accentuat caracterul eshatologic al discursului iconografic, cu transformările contextului istoric? O viitoare monografie a Maramureșului nu va putea face abstracție de răspunsurile pe care le găsim aici. Dumitrița Daniela Filip, în cartea ei, ne oferă cheia de înțelegere a scenelor pictate și perspectiva din care ar trebui să privim iconografia. Iar din acest punct de vedere, descoperim aici un nou istoric al Maramureșului și o încercare inedită de analiză semiotică a imaginilor. Cu mult tact, autoarea ne învață cum să citim succesiunea de scene și, mai ales, care este ordinea în care trebuie „citite”: centrul bolții naosului, poalele bolții, pereții naosului, altarul și, la final, pronaosul, elementul central constituindu-l ideea de cădere și restaurare a firii căzute prin răscumpărare, jertfa Logos-ului întrupat. Elementul de noutate pe care Dumitrița Daniela Filip îl aduce în cartea sa îl reprezintă ideea că întreg ansamblul iconografic maramureșean ar urma logica teologică a duminicilor Triodului cu pericopele Evanghelice și paremiile vetero-testamentare (rămâne de cercetat de ce niciun zugrav nu a pictat scenele duminicilor dedicate Sfântului Grigorie Palama, Sfântului Ioan Scărarul și Ortodoxiei).
Fără îndoială, această carte este un eveniment editorial. Este lăudabilă pasiunea cu care autoarea a dus la bun sfârșit acest proiect de cercetare, deschizând noi căi de înțelegere și explicitare a perioadei complicate din istoria Maramureșului de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XIX-lea, atât pentru cititorii avizați, cât și pentru cei mai puțin avizați duhovnicește și fără o cultură teologică solidă, preocupați însă de spiritualitate și misterele credinței; în acest sens, cartea Dumitriței Filip oferă un reper consistent și pentru cititorul situat în afara spațiului sacru al Bisericii, mai puțin familiarizat cu tipicul și mesajul teologic prezent în iconografie. Am găsit în paginile cărții motivul pelicanului care-și sfâșie pieptul, pictat în biserica din Poienile Izei, în interiorul scenei Răstignirea lui Hristos pe muntele Golgota, amplasată pe bolta naosului; lângă imagine, textul în limba română cu litere chirilice: această paseră pelican de dragostea puilor runpe trupu său și-i hrănește, așe și XC (Hristos)… Sei. Suficiente argumente, cred, pentru a vă achiziționa cartea. De ce nu și un autograf. Urmăriți-ne. Dumitrița Daniela Filip își va lansa cartea și acasă, în Maramureș: joi, 1 februarie 2024, la Baia Mare, și vineri, 2 februarie 2024, la Sighet.
Foto 1: afișul evenimentului,
Foto 2: coperta 1 a cărții,
Foto 3 : răstignirea lui Hristos (detaliu), Poienile Izei1794, Gheorghe Plohod.
Prof. Marius Voinaghi
Adaugă comentariu