Culoar de policlinică / sală de așteptare
***
– Știi c-o murit…?
– O murit?!…
– Dedeodată numa’ n-o mâncat… Apoi, iară o mâncat…
– Așe-i când vine! Te mai mână câteva zile, apoi… Condoleanțe îți doresc!
***
Nevastă căutându-și un loc: „Colo o femeie doarme, ‘colo un om mănâncă un covrig… ‘In lângă tine, diece, să nu adorn’i!”
***
Pensionari la reîntregirea lunară a stocului de „compensate”: „La noi și pensia-i bolnavă.”…
***
După ore de așteptare și povești (otavă, nepoate, nepoți, lumea de ieri și de azi…), două sătence în vârstă se îmbie la intrarea în cabinet: „Tare tu, tare eu, de-amu…”
Numai la Sighet
Un senior spilcuit tocmai a ajuns cu bicicleta la pod. Îi sună telefonul: „Jövök, jövök!” Și adaugă tandru, malițios: „Miért? Meg csináltál a töltött káposztatt / paprikát?”
Ritmuri
Astăzi, după ani, câinele din drum, de la ultima casă, nu mă mai petrece în parc. Numa’ șede și se uită. A îmbătrânit de tot mai repede ca mine.
Nostalgii
…Savarine sau savariane?… O să plouă sau o să ploaie?… Tai sau tau?… Minte sau mințește?…Primadomă ori primadonă?… Vehicol sau vehicul?… Șede sau șade? … Rencuperează sau rencumperează? … Traversează sau tranversează?
Turiști pe dig
O fetiță înăltuță cu tatăl ei trec prin spatele stadionului: „Uite, tati! De-aici se poate vedea meciul! Făr’ sî plătești?! (În spatele lor mezinul, cu o nuia, vine abia și el.)
Plimbăreții
* Pe dig. „Trăiți domn profesor! Nu vă supărați, câți ani aveți? …Ooo! Până la 80 de ani am fost buiac. Am nouăzăci! …Să ajungeți și dumneavoastră!” Apoi, cercetându-mă: „Da’ nu cred…”
* În parc. De pe o altă alee, același senior se oprește și mă salută: „Să trăiți o sută cincizăci de ani, domn profesor! …Da-i muult…”
Obscure
În vântul toamnei. Doamnă măturând curtea iar și iar. * Corzo, vechiul burg. Aceleași perechi vorbind un pic mai tare. * Parc, dimineața. Bănci picior peste picior, cât vezi cu ochii. *Un bătrân, abia, spre casă: o cârje, o sacoșă, 3 tătăișe. * Amiază, toamna. Geam deschis la o casă. Arome de vis.
MM. Locuri dintr-un sătuc
”…În Poduri, în Săcături, în Săcăriș, pe Grui, în Prelucă, pe Rupturi, în Cotropișt’ i, în Mociră, la Mociriță, pe Șăs, pe Valea Deii, la Încârligătură, pe Colnice, La Cruce, pe Valea Morii, pe Mohâlea, pe T’inoasa, în Poiană, pe Valea Gardului, în Leasa… Sâmt tăt felu de numuri. Da’ nu știu de ce le zice așa… Ce copilărie? Tăt la sapă și la fân am fost. Nu mi-o explicat nimeni nimic.” (M. T., 70 de ani, așezată în Sighet)
Marin SLUJERU
Adaugă comentariu