Actualitate Social

„Oh, rusul ăla” sau „Oh, rușii ăia”? (Horia Picu)

image_printPrinteaza

Am scris în 2014, după „vizita” pe durată nedeterminată a ruṣilor în Crimeea, pe www.sighetonline.ro articolul „Oh, rușii ăia” (Oh, those Russians)”. Înainte de a relua o bună parte din articolul scris atunci, reamintesc că România e membră NATO din 2004.

Scriam în 2014: <<În 1978 formaţia „Boney M.” a lansat un cântec, „Rasputin”, care s-a auzit mulţi ani în toate discotecile din România şi n-am niciun motiv să cred că a fost altcumva în întreaga lume. […]. Versurile cântecului spun și următoarele: „Dar când poftele sale și mai ales setea sa de putere/ Au ajuns din ce în ce mai cunoscute,/ Necesitatea de a se face ceva împotriva acestui bărbat cumplit/ A devenit din ce în ce mai stringentă.” Desigur, cel „vizat” în cântec e binecunoscutul Rasputin.>>

…și-mi puneam întrebarea, în 2014, ce caută „acei ruși” departe de căminele lor? Ce face Europa în acest timp? Îmi răspundeam mie însumi atunci:

Europa face ce-a făcut şi în 1945: Se uită și se încruntă dojenitor la [o] armată care ar putea cu ușurinţă să ocupe întreg spaţiul european pe care l-a „administrat” 45 de ani. Europa e la fel de surprinsă ca-n 1945 și nu știe cum să reacţioneze: să întoarcă spatele poporului ucrainean pentru că, nu-i aşa, sunt lucruri planetare mult mai urgente care trebuie rezolvate, să înceapă conferinţe pentru aplanarea conflictului, conferinţe care vor duce la pierdere de timp și nimic altceva… Sau poate lumea occidentală se gândeşte că ce bine că Cel de Sus nu le-a dat asemenea vecini…

Europa (cea aflată sub protecţia NATO) privește conflictul la fel cum o grupă de turiști participă la un safari, având ocazia să vadă „relaţia” pradă – prădător: se uită, dar nimeni nu intervine. Adică viaţa să-și urmeze cursul, oricât ar dori bietul animal atacat să fie ajutat. Acum e vorba de o ţară, cu oameni ca noi, cu oameni ca ei! Ar dori să fie ajutaţi, dar nefiind membri NATO, în afară de câteva declaraţii răutăcioase sau încurajatoare (de genul „ajutaţi-vă singuri”), nu sunt semne să mai urmeze ceva. >>

Acum conflictul din 2022 dintre ruṣi și ucraineni ne arată o Europă mai grijulie pentru suferinţele oamenilor peste care cad bombe și obuze. Ajutorul umanitar și mai ales cel militar se vede în contraofensiva ucraineană, soldată cu recuperarea unor teritorii de la inamicul atacator.

Din nou ceva din articolul scris în 2014: <<Am văzut în ultimii ani pe la televiziunile care dau tot felul de documentare, unele legate de sfârşitul omenirii, despre Armaghedon și un conducător de stat care la început pare un om bun, dar până la urmă se dovedeşte a fi Răul cel mare. „Rasputin-ul” formaţiei germane „Boney-M″ se încheie cu următoarea exclamaţie: „Oh, those Russians!” („Oh, ruşii ăia!”). O exclamaţie oarecare, sau un avertisment profetic lansat [acum 44 de ani în urmă] într-un cântec de succes? >>

Feţele „fericite” ale ruṣilor adunaţi să se „bucure” (cum admirabil spunea Petre Țuţea: „[…] bă, să fiţi fericiţi, că vă ia mama dracului!″) alături de șeful statului rus de anexarea unor regiuni din Ucraina, fuga rușilor din ţară pentru a scăpa de încorporare, îngrijorarea planetară pentru viitor, mă fac să termin articolul cu titlul cu care l-am început, dar într-o variantă scurtată: „Oh, rusul ăla!…″

Horia Picu

Etichete
oferta-wise

Adaugă comentariu

Click aici pentru a comenta

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

oferta-wise