Actualitate Illuminati

Păpădiile din copilărie! (autor, Anca Corneștean)

image_printPrinteaza
Anca Corneștean

Salut, tuturor! Mă bucur să vă scriu deși a trecut un pic de timp. Azi voi atinge o temă frumoasă. O temă despre care nu prea vorbesc… adulții! Acest articol este despre copilărie. Până acum câteva zile consideram copilăria o perioadă în viața omului de care el dorește să se debaraseze, pentru ca să-și asume maturitatea cât mai rapid, pentru ca să devină cât mai repede… responsabil. Ei bine, ieri mi s-a schimbat percepția. Nepoțica mea, în vârstă de 5 ani, mi-a arătat ce frumoasă este de fapt copilăria. Am ieșit cu ea în grădină ca să ne jucăm. Monitorizând-o atent, la un moment dat, văd cum începe să sufle peste păpădii cu putere. Eu consider păpădiile ca fiind ceva deranjant, mai ales când acel puf ți se așează în păr sau pe gene.

Ei bine, ea mi-a spus însă: „Hei, Anca, uite ce frumoase păpădii. Parcă sunt niște umbreluțe care zboară și ajung încet pe pământ”. Atunci mi-am dat seama că există o diferență între ce gândeam eu și ce gândea ea. Așa am realizat de fapt că această perioadă, copilăria, este fără nicio grijă. Fără probleme și fără stres. E perioada când poți gândi orice fără a fi judecat, când nu depinzi de nimeni și când ai libertatea de a-ți imagina că totul e frumos. Copilăria te face să vezi totul într-un mod mai simplu. Stând cu ea, mi-am amintit de anii când eram mai mică și ieșeam afară să mă joc cu copiii, fără să mă gândesc că mâine am teză sau examene… Atunci, tot ce făceam era impregnat de libertate și armonie. Acum înțeleg de ce oamenii mari spun: „Ce n-aș da să fiu din nou copil”. Da. Chiar și eu aș vrea să fiu copil din nou. Sunt și acum, dar în acest articol mă refer strict la perioada grădiniței și cea a claselor primare. Sunt foarte bucuroasă când petrec timpul cu copiii, deoarece ei emană sinceritate. Dacă ar fi să fac o listă cu “atuurile” copilăriei, mi-ar lua pagini întregi, dar cred că cele mai importante sunt sinceritatea, puritatea și frumusețea. Pentru mine, copiii sunt îngerii care îți arată că viața trebuie privită frumos, chiar dacă există și rele în ea. Mereu exită o rezolvare, uneori… copilărească!

Așadar, dacă aș propune o definiție pentru copilărie, aceea ar fi: cea mai frumoasă perioadă a vieții, iar dacă viața noastră ar fi o plajă plină de scoici în care susură marea, cele mai bine fixate în nisip ar însemna copilăria, pentru că ea, copilăria, este fundamentul vieții noastre, pe care ni se clădește întregul destin.

Anca Maria Corneștean
Liceul Pedagogic „Regele Ferdinand”

oferta-wise

4 Comentarii

Click aici pentru a comenta

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

  • „Pentru mine, copiii sunt îngerii care îți arată că viața trebuie privită frumos”

    Ai dreptate Anca. Si eu voi completa : copiii sunt zambetul lui Dumnezeu catre noi.

    De fiecare data cand vad vreun bebelus prin oras sau prin magazine ,ma gandesc ca Dumnezeu ne incurajeaza , ne lumineaza, ne conecteaza la dimensiunea autentica din noi – a sinceritatii, simplitatii, bucuriei spontane, pacii si increderii.

    • Asa este, sa stiti! Copiii sunt un dar de la Dumnezeu! Va multumesc mult pentru apreciere!

  • Copilarie!
    Salut,Anca!Ma bucur ca revii,ma bucur ca ti-ai ales o tema pe care ai dezvoltat-o frumos in stilul tau care te caracterizeaza,tanar si plin de avant!Papadii exista,cred,peste tot,asa cum exista copii,unii mai fericiti altii mai tristi dar toti cand sunt la joaca,sunt la fel,copii!Ai dreptate cand ai spus ca toti din alte etape ale vietii,doresc sa se reintoarca in copilarie deoarece este etapa vietii cand cand speri la alte etape dar nu ai vrea sa o parasesti pe cea a copilariei!
    Eu sunt un copil mai in varsta,am trecut prin toate etapele vietii si acum privesc cu dor,inapoi spre copilarie,as vrea din nou sa ma joc acele,de neuitat distractii ale copilariei mele,fara televizor si telefoane mobile,fara internet,fara tehnica avansata de astazi,dar jocuri care,intotdeauna ne faceau sa fim fericiti,sa uitam de necazuri si lipsuri,si dupa care seara,cadeam franti in somn si nici nu cutezam sa visam la ce au copii astazi!Un lucru pot,sigur sa-ti spun,parca in copilaria mea,exista mai mult”cei sapte ani de-acasa”,mai mult respect pentru cei mai in varsta,buna dimineata,buna ziua,buna seara,se auzea peste tot si mai des decat astazi!
    Tineri ca si tine,ma face sa cred ca sunt aspru in gandire si ca gresesc deoarece copiii sunt tot copii doar traiesc intr-o alta etapa si sunt mai emancipati decat am fost noi!Ma bucur ca scrii,ma bucur ca participi activ la viata sociala,cotidiana,ma bucur ca existi si cand te citesc,pot sa-mi amintesc de „papadii”si puful lor care zboara spre noi sperante si copiii vor fi din nou copii!

    • Va multumesc mult de tot! Asa este! Cu totii am vrea sa mai ramanem putin copii, sa ne bucuram de aceasta frumoasa perioada a vietii!

oferta-wise