Actualitate Cultură

Pi(ș)cătura de… limbă (prof. Vasile Pop)

image_printPrinteaza
prof. Vasile Pop

Când trece trenul printr-o… frază

La concursul de admitere din anul acesta de la ACADEMIE, subiectele au fost „simpatice, ca la mama acasă”. Mi-au plăcut mult cele 30 de grile, dar cea cu trenul a fost superbă. La grila 19, varianta B1, comanda suna astfel:

„Conține numai propoziții circumstanțiale de timp fraza de la punctul:
a) A ajuns la gară înainte ca trenul să fie tras la peron și să se permită accesul.
b) Ziua când ne vom revedea va fi cea mai fericită .
c) Se știe exact când greșești, fiindcă roșești .
d) Nu am băgat de seamă când ai plecat și când ai revenit.”

Fraze una și una, tocmai bune să-i deruteze pe viitorii apărători ai ordinii și siguranței publice. Nu degeaba numea Ion Creangă gramatica lui Măcărescu, „un cumplit meșteșug de tâmpenie”.

S-o luăm însă cu „ghinișorul”, de la coadă spre cap. Avem la punctul d) o frază „tentantă” din cale-afară, cu două elemente de relație, tocmai bune pentru a face o ciorbiță cu două propoziții circumstanțiale de timp. Oricât ar fi de tentantă alegerea, varianta d) este imposibilă. De ce? Pentru că regentul este o locuțiune verbală tranzitivă, numai bună pentru contextul „Cineva FACE ceva.”, adică în loc de CEVA se potrivesc două frumuseți de propoziții completive directe. Se mai poate greși la acest punct confundând felul subordonatei cu funcția sintactică a adverbului „când” din cele două completive directe.

Să trecem „cu voia d-voastră” la fraza de la punctul c). Aici, doamne ajută-i celui care a compus-o, nu a fost o bătaie de cap prea mare, doar propoziția a doua putea fi luată circumstanțială de timp din cauza elementului de relație, dacă se confunda felul subordonatei cu funcția sintactică a adverbului relativ „când”. În ceea ce privește a doua subordonată, lucrurile sunt simple, deoarece conjuncția subordonatoare „fiindcă” s-a specializat numai pentru cauzale. Nici regenta nu ne-a dat voie să considerăm propoziția a doua ca fiind circumstanțială de timp, întrucât predicatul său este „orfan”, pe deasupra mai este exprimat printr-un verb reflexiv impersonal, al cărui subiect este tocmai propoziția „înșelătoare”, introdusă prin adverbul „timpului”, „când”.

„Urcușul” fiind greu, vom continua săptămâna viitoare.

prof. Vasile POP

oferta-wise

Adaugă comentariu

Click aici pentru a comenta

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

oferta-wise