Sub oblăduirea unui guvern, dar și a unei clase politice total dezinteresate de semnificația curată a Centenarului, ne apropiem de sărbătorirea celor 100 de ani de la formarea statului român modern, cu traista goală, fără să putem arăta nimic consistent, nimic de care să fim mândri.
Lipsa totală de clar-viziune – in integrum! – și neasumarea sinceră a unei sărbători importante pentru români, (va) duce la golirea de conținut a pseudo-promovatului Centenar. Păcat că în anul 2018, ne comportăm ca niște… colduși! Un colduș, dacă are niscaiva bani, îi dă pe mâncare și băutură, pentru a se răzbuna pe anii de lipsuri și sărăcie.
Prin urmare, banii – surplus, din creșteri economice mai mult sau mai puțin sustenabile, îi folosim pe festivaluri, chermeze și petreceri zgomotoase prin care ne lăudăm că marcăm Centenarul. Nimic remarcabil, durabil, solid, hai să spunem și un pic mai… spectaculos! Puteau fi alocați niște bani – 100 % – fără a “deduce” comisioanele aferente, zic și eu!… pentru finalizarea autostrăzii Cluj – București, construirea unui “Spital Național – 100” ultramodern în centrul țării (în care să nu fi pătruns subversiv infecțiile nosocomiale), ridicarea unei clădiri noi pentru Opera Română din Cluj, a unui pod modern peste Tisa, pentru a lega Maramureșul de-aici cu cel din Ucraina printr-o cale de comunicație modernă sau – de ce nu? – a unei căi ferate de mare viteză București – granița de Vest sau, măcar, pentru reabilitarea unor clădiri de patrimoniu ce zac în ruină etc… etc. Nici măcar un monument mai special, o lucrare prin care să fie imortalizate personalitățile care au participat la 1 decembrie la Adunarea de la Alba Iulia (vă amintiți, știți cine sunt Vasile Goldiș, Iuliu Maniu, Iuliu Hossu, Miron Cristea, Alexandru Vaida Voevod etc.?) care să marcheze Centenarul nu știu să se fi executat. (E drept, mai avem o lună și cunoaștem zicala cu… porcul înainte de Crăciun!)
Ai noștri flăcăi și blânde ovine (pardon blondine!) au împărțit cu dărnicie banii, prin Consiliile Județene și alte instituții ale Statului, pentru spectacole fără impact, tururi ale României penibile și rigide cu jurnaliști străini, cică să se minuneze de frumusețile patriei noastre, cărți și broșuri făcute pe… repede înainte, iar unii autori de partid și de stat și-au publicat operele originale cu (auto)dedicație pentru a se spăla pe mâni că și-au făcut datoria centenaristă.
Noroc cu ctitorii Catedralei Mântuirii Neamului că vor face inaugurarea în preajma zilei de 1 Decembrie și vom avea astfel o construcție ce va marca cel puțin următorii 500 de ani (atâta este garanția proiectanților și constructorilor) ai României în ciuda cârcotașilor iredentiști.
Dar, vorba învățăturilor populare, coldușii când se capătă la bani, chefuiesc și nămnesc lăutari și toacă toată agoniseala fără a se gândi la ziua următoare. Cam așa au tocat banii alocați pentru Centenar unii dintre neo-baștanii care controlează temeinic statul, doar pentru a se simți bine și-a fi pomeniți de OSanaliști pentru că într-o zi – două, au… hrănit boborul!
Cred că, dacă externalizam “implementarea” sărbătoririi Centenarului și se ocupau străinii de acest proiect de țară, aveam sigur un tren de mare viteză Viena – Budapesta – București, un tunel pe sub Carpați (la cei Orientali mă gândesc!) și/sau un Teatru al Centenarului la Alba Iulia. Apropo, după cum bine știți, clopotele Catedralei Mântuirii s-au executat în Austria, nu am fost în stare să le facem aici prin patrie, noi suntem doar obișnuiți să tragem… clopotele!
Dar, las’ că merge și așa! De ce să fim aroganți și să ne supărăm vecinii cu proiecte… monumentale? Este chiar simpatic și nu dă deloc rău când se mai încurcă Bucureștiul cu Budapesta și Romania cu Ro-maneaua!
Ion MARIȘ
Centenarul „rusinii”!
Ca nationalist si iubitor de glie stramoseasca, as fi dorit ca Centenarul Unirii sa ne uneasca nu sa ne dezbine mai mult! As fi dorit sa fie sarbatoarea noastra, a tuturor romanilor, nu numai a politicienilor, care mereu o amintesc, traind si simtind falsitati, ca iubirea reala pentru Tara, la ei nu exista!
Centenar? De unde sarbatoare? Doar un prilej politic pentru laude si scoateri in evidenta doar a cuvintelor, realizari fizice nu prea sunt, vorbim si tot vorbim, nu avem timp pentru lucru, suntem mesteri in vorbe, promisiuni si minciuni! Care roman nu si-ar fi dorit ca tara noastra sa arate ca o tara europeana si nu ca una africana din Lumea a treia! De Centenar am fi vrut sa o vedem ca pe-o floare si nu ca pe-o buruiana plina de otravuri, am fi vrut sa ne bucuram de investitiile doar promise si nerealizate! Am fi vrut sa fim mandri ca suntem romani, europeni, nu sa ne ascundem obarsia, de rusine ca suntem considerati „coldusii Europei”, ca strainii in tarile lor sau cand ne viziteaza pe-a noastra, strang strans cureaua posetei, pe care o tin in fata, nu lateral, de frica sa nu le dispara, ca ne considera hoti pe toti, ca le-am furat lebedele si banutii din parcometre, ca le-am inselat asteptarile, si dintr-un popor vrednic si sanatos, am ajuns sa ne considere „cancerul” popoarelor care traiesc in libertate si democratie, neprimindu-ne, integral in Europa, considerand ca inca nu meritam!
Vrem sa sarbatorim Centenarul, dar ne punem intrebarea, avem ce si cu ce? Tinerii si varstnicii apti de munca ne sunt plecati pe la straini sa-i slugareasca, sa aduca bani acasa, ca „aici” sunt doar in vorbe si promisiuni, lucram aproape pe gratis, pensiile pentru norodul simplu, aproape nu se simt in buzunar, de mici ce sunt, pe cand „acolo”…unde sunt acuma, daca isi vad de lucru, isi umplu buzunarele si pot sa-si gaseasca, dupa un timp, si bunastarea si „aici”!
Ma tot intreb cine ne conduce, avem presedinte si guvern si daca avem, sigur nu-s pentru „noi”, din contra sunt doar pentru „ei”, de noi au uitat, poate acum de Centenar isi mai amintesc un pic si ne mai promit marea cu sarea, in locul saraciei, care ne-a cuprins pe toti in afara de „ei”, politicienii, cei mai guristi si mincinosi alesi, care la tot pasul ne dezamagesc si ne provoaca „scarba” ca ne este lehamite sa mai mergem si la vot!
Vrem sarbatoare de Centenar, cu ce sa sarbatorim? Ca nu mai avem un ideal pentru care sa traim, ni l-au distrus si pe asta, sadind in noi doar ura si pofta de artag, ca altceva nu au fost in stare sa ne faca, uitand ca „noi”, cei multi, avem si nevoi si din cand in cand am vrea ca in Tara noastra sa fim si fericiti, sa nu ne fie rusine de nimic, sa ne iubim glia stramoseasca, ca-i a noastra si nu a politicienilor!
Doresc un Centenar al nostru, al tuturor romanilor, sa fie Sarbatoarea pentru care strabunicii si bunicii nostri s-au jertfit, sa fie asa cum si-au dorit, macar acum sa simtim ca-i Sarbatoare Nationala, si fiecare dintre noi sa-si arboreze la geamuri, Tricolorul, asa cum fac eu in fiecare an de 1 Decembrie si altii rad, uitand ca suntem cu totii ROMANI SI CENTENARUL ESTE AL TUTUROR CELOR CARE SIMT ASTA!!!
Nu au constiinta , nici nationala , nici crestina, nici adeziunea la un minim set de valori morale. De aceea centenarul putea fi cel mult un festivism superficial.
Dar nici cu asta nu se prea streseaza….grija lor cea mare acum e sa scape de justitie…
Aveti mult prea multe asteptari de la cei care ne conduc.
Salutari din Cluj-Napoca!
Barcan Gheorghe
Analiza facuta, in detaliu, in acest articol, asupra importantului eveniment national ce ne asteapta, care “se aproapie”, Centenariul Marii Uniri, este totusi pesimista, punctata cu glume dar si cu ironii; peste toate insa se exprima si o asteptare . Personal ma indoiesc de reusita ce ar merita-o evenimentul, din respect pentru fauritorii lui, cu atata sacrificiu si demnitate realizat, cat si pentru evenimentul insasi. Spun aceasta pentru trendul manifestat in acest sens de cei responsabili pentru acest obiectiv, fara preocupari, care este mereu in regres, fara reusite, fara recuperari; e ceva ce parca mai mult “sta pe loc”. Probabil se va realiza acesta cu o “calicie” degradanta, o superficialitate, care sa-l marcheze doar statistic : “s-a facut !”
Guvernarea actuala isi fixeaza cu totul alte prioritati, seriale de CEX-uri, turnee si vizite oficiale prin spatiile lumii, cu tot timpul necesar pentru pregatirea si ambalajul lor ! Aceste “drumuri”, aceste deplasari in atatea state, mai apropiate sau mai departate, in anturajul acelui consilier principal al premierului, mai multe probabil decat a mai multor premieri la un loc, din diferite guvernari, intr-un timp atat de scurt, cu asa putina exprienta, ma face sa cred nu numai ca nu va fi benefica, ci ca va fi sigur compromitatoare !