Semnalăm o nouă apariție la Editura Valea Verde din Sighet, volumul de autor (debut) semnat de Tinu COROIAN – „Anotimpuri în cuvinte. Poezii și fragmente ale unei retrageri interioare” (editor & lector de carte– Ion Mariș, tipar – Aska Grafika Sighet).
Volumul este structurat în cinci părți: I. Înainte de cuvinte, II. Timpul fără chip, III. Ciclul Ființei, IV. Pecetea lacrimii și V. Scrisori în timp.
* * *
Locul unde nu ajunge nimeni
Există un loc în tine
unde nu ajunge nimeni.
nici cei care te iubesc
nici cei care te-au uitat.
Un loc unde taci
nu pentru că nu ai ce spune,
ci pentru că nimeni
n-ar înțelege ce ai devenit
în lipsa lor.
Acolo se strâng
toate rănile care n-au fost numite,
toate cuvintele pe care
le-ai scris și le-ai rupt
pentru că erau prea adevărate.
Și toate chipurile
care au trecut prin tine,
fără să te privească.
E locul din care scrii
fără să știi de ce.
Locul unde nu mai ești
nici copil, nici bărbat
ci doar o punte
între o stea căzută
și o întrebare neterminată.
Și poate că acolo
e singurul loc unde Dumnezeu
nu pare străin.
Locul unde nu ajunge nimeni
(fragment dintr-o retragere interioară)
Există un loc în noi în care nu intră nimeni. E mai adânc decât inima, mai tăcut decât gândul, mai sigur decât moartea. Acolo nu locuiește nici iubirea, nici frica – ci doar ceea ce rămâne din noi după ce toate numele au fost spuse și toate gesturile au fost ratate. În acel loc, uneori se aprinde un vers. Nu pentru lume. Nu pentru glorie. Ci pentru ca sensul, dacă trece pe acolo, să nu se rătăcească.
Poate că omul scrie nu ca să fie citit, ci ca să nu uite că există. Să nu uite că undeva, într-un colț de tăcere, încă e viu. Când taci și simți că tăcerea e prea mare ca să o porți singur, adu-ți aminte: fiecare vers adevărat e o punte între doi neștiuți – cel ca l-a scris și cel care va înțelege. Poate nu azi. Poate nu, niciodată. Dar cineva va înțelege. Chiar dacă acel cineva vei fi tot tu, într-o altă viață.
(Tinu Coroian, din volumul „Anotimpuri în cuvinte”, 2026)
* * *
Tinu Coroian (Coroian Augustin) s-a născut la 10 august 1966 în municipiul Baia Mare dar și-a petrecut copilăria în satul Vicea (Maramureș), locul de baștină al tatălui său. A urmat studiile primare și gimnaziale în satul natal și în Someș Uileac, iar pe cele liceale la Baia Mare, la Liceul industrial nr. 9 (astăzi Colegiul „Mihai Eminescu”), profil filologie – istorie.
Este licențiat în istorie -geografie al Universității de stat din Oradea.
În anul 1990 se numără printre fondatorii „Cenaclului Tineretului” din Baia Mare alături de Dorin Stef, Stefan Doru Dăncuș și Nicoară Mihali.
Din 1991 s-a stabilit în comuna Poienile de sub Munte, județul Maramureș, unde își desfășoară activitatea ca profesor de istorie la Școala nr 1- Centru.
În anul 1994 contribuie la apariția revistei locale „Cronica de Poieni”, publicație lunară activă până în 1996.
Salut, Sighet!
Adaugă comentariu