Actualitate Cultură

Sighet – Album retro (XLIV)

image_printPrinteaza

Fostul Hotel „Marmația”, actualul Hotel „Grădina Morii” a fost proiectat în 1941 și dat în folosință în 1942, având destinația de cazarmă pentru soldații maghiari și germani din timpul celui de al doilea Război Mondial. După încheierea războiului, a fost transformat în spital de pediatrie până în anul 1978, an în care devine hotel-restaurant.

 

Sunt binevenite completările cititorilor la această fotografie.

Fotografie din colecție privată. 

Salut, Sighet!

oferta-wise

5 Comentarii

Click aici pentru a comenta

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

  • Este una din clădirile Sighetului care m-a fascinat mereu! În copilărie, la începutul anilor 60, am fost internat în spitalul care funcționa aici. Imi amintesc ca unii din pereții laterali ai saloanelor erau din sticla transparentă, pentru-ca micii pacienți sa poata fi supravegheați mai usor!
    Este o clădire impunătoare, frumoasa, construită într-un loc magic, in apropierea răului Iza si la poalele dealului Solovan. Are o priveliște minunata din orice parte te-ai uita, mai ales vara, cand mirosul florilor de tei pătrunde prin ferestrele si obloanele deschise! Momentan, locul de distractie, hotelul-restaurant in sine, atrage multa lume și vizitatori! Cred ca cei care au fost pe aici vor reveni, datorita frumuseții locului si in special a clădirii care onorează Sighetul prin modul cum se prezintă!
    Cazarmă, spital de pediatrie, hotel restaurant, întotdeauna a fost pentru a gazdui oameni cărora cladirea le-a ramas adanc inradacinata in memorie!

  • Aveți o altă postare în albumul retro (XXII) cu același subiect, unde s-a prezentat, în comentarii, și adevăratul istoric al clădirii. Reiau, cu completări:
    Clădirea a fost de la bun început hotel – numit ”Sportszálló” (Hotel Sport), construit într-un stil alpin asemănător cu vechiul hotel Stibina de la Borșa Complex – care a fost ridicat în același timp, de aceleași autorități – horthiste, care doreau să transforme Maramureșul într-o mică Elveție, dar care nu au ocupat acest loc decât 4 ani. În acei ani Sighetul avea suficiente cazărmi pentru soldați, nu era nevoie de una nouă și în nici un caz atât de luxoasă și într-un asemenea loc… Apoi, clădirea a fost preluată de armata sovietică, în perioada tulbure de după război, când capacitatea cazărmilor a devenit neîncăpătoare: în 1945-1946, în oraș se aflau în unele momente până la 15000 de străini, militari, refugiați, persoane revenind din deportare sau prizonierat etc. Ulterior, locul a fost transformat în Școală de subofițeri de miliție, apoi Spital de Copii și, după 1978, Hotel ”Marmația”.

  • Cel care a luptat cel mai mult pentru a deschide acolo un spital (de fapt o secție a spitalului ) pentru copii a fost regretatul medic, Dr. Victor Pop – un mare iubitor al naturii și al artei noastre populare. După mutarea secției în noua clădire din incinta spitalului, revenea aproape zilnic la vechiul loc și se plimba pe dig. După părerea lui, acolo era locul cel mai potrivit, fiind necesară doar modernizarea interioară a clădirii și poate că avea dreptate.

  • Un imobil deosebit, situat intr-o zona exceptional de pitoreasca a Sighetului, poate unica, construit pentru un anumit scop, potrivit si adaugandu-i-se apoi atatea altele, unele folosite in exces, peste destinatia ce el insusi o reclama si impunea, in abuz cotropitor. Este si acuma un loc preferat de a fi vizitat, cu tot ce el poate oferi si, fara sa stiu cum arata, cred ca ar fi bine sa se faca tot ce se poate, pentru ca el sa fie si sa ramana o bijuterie a locului, nefiind multe astfel de spatii, locatii. In ultimul timp, am trecut tot cam in fuga prin Sighet si ce n-as da sa-l mai pot vizita odata! Dar drumurile si posibilitatile pentru mine devin tot mai limitate si, in caz de neputinta, imi va ramane o amintire draga din timpul cat am fost „prin preajma-i”, de mai multe ori, ca fost elev al Liceului Dragos Voda, Sighet. Cine stie, altfel, poate voi organiza de aici, de departe, o intalnire a catorva prieteni buni, sa fie prezenti acolo cateva momente placute, probabil doar prieteni virtuali, in amintiri si rememorare, chiar in lipsa mea, a noastra.
    Cu sperante si cele mai calde si bune ganduri,
    Prof. Gh. Barcan

  • Inainte de spital de pediatrie a fost scoala de subofiteri de militie Acolo a fost la scoala tatal meu

oferta-wise