Pentru lumea întreagă, dar și pentru noi, urmează greul, zilele post-pandemie și multele semne de întrebare. Un virus neînsemnat și total „neînțeles” s-a găsit – tocmai într-o perioadă de relativ echilibru economic – să infecteze sănătatea planetei. Sub microscopicul agent patogen, sub perfectă „acoperire”, ne-a „oferit” o lebădă neagră, venită pentru a ne aminti că nu suntem stăpânii naturii. De ce s-a întâmplat, cum s-a întâmplat, cine este vinovatul zero rămâne de… mediat la nivelul structurilor supra-statale. Din păcate, hazardul va gestiona viața noastră în lunile și – poate – în anii următori. Vom fi nevoiți, mai ales în fostele zone carantinate, să acceptăm o terapie socială de urgență, să identificăm un „tratament” pentru recâștigarea încrederii cetățeanului în sistemul medical dar și în cel statal, ce emanau siguranță și care s-au fisurat; este obligatorie găsirea de soluții credibile pentru eliminarea potențialelor conflicte socio – economice și „declanșarea” empatiei și solidarității transfrontaliere.
Altfel, urmările crizei mondiale sanitare pot duce la intensificarea confruntărilor sociale, comerciale (mai ales pe axa China – SUA), a protecționismului extrem și în cazuri dure la conflicte sângeroase. Normal ar fi să învățăm – toți – din erorile apărute în ultimele luni (și chiar din istorie!) și să preluăm/ aplicăm ideile/ măsurile de succes (așa numitele bune practici!) confirmate de duritatea experienței pandemice.
La momentul actual sunt clare semnele că mecanismul socio – economic global s-a blocat și că, în scurt timp, se va redesena configurația lumii. Șomajul zdrobitor, inimaginabil, care azi – conform statisticilor – se ridică la aproape un sfert din populația Pământului (aprox. 1,6 miliarde persoane) va fi una dintre cele mai mari provocări. Este la fel de clar că, populația – acolo unde este posibil – trebuie să reducă viteza de consum (contrar indicațiilor unor analiști!), să economisească mai mult și să facă investiții sustenabile. O altă amenințare probabilă este criza alimentară ce poate lovi lumea cu urmări mult mai grave decât pandemia propriu-zisă.
Ni s-a tot spus – în aceste ultime săptămâni tragice – de către unii dintre cei mai importanți actori politici din țară că, la problema X se va face o evaluare a situației, la problema Y evident o… analiză, la problema Z o reevaluare etc. Discursurile par extrase din filme de prost gust!… cred că ne-am săturat de evaluări, analize, studii teoretice și păreri evazive! Lucruri concrete – oare – nu se pot face? Variante precise post – pandemie, nu se pot fixa?
Putem găsi ușor – fără a face analize sofisticate – câteva posibile direcții statale prioritare de intervenție, pentru a preîntâmpina colapsul țării noastre. Digitalizarea țării ar trebui urgentată mai ales din perspectiva educației și învățământului, prin urmare este obligatorie dotarea elevilor provenind din familii cu venituri reduse cu tablete/ calculatoare și asigurarea accesului la internet, pentru a „roda” școala online. Asigurarea hranei populației este la fel de importantă ca și educația, așadar, urgent trebuie găsite căile rapide de investiții masive în agricultură, irigații pe toate suprafețele deținute de marile ferme de stat și/sau private, subvenționarea produselor agricole și zootehnice locale etc. Se poate gândi, de asemenea, o modalitate de co-finanțare a fabricilor de medicamente (prin preluarea de acțiuni de către stat, acolo unde este posibil) sau chiar înființarea unora noi; este necesară informatizarea urgentă a instituțiilor publice, pentru a reduce la maximum birocrația și eliminarea funcționarilor inutili.
Pentru a înlesni crearea de noi locuri de muncă trebuie să se reia, prin proceduri curate, transparente, finanțarea marilor lucrări publice, autostrăzi, spitale regionale etc. din fondurile europene disponibile sau chiar din bugetul statului, cu împrumuturi interne sau externe pe termen lung și cu dobânzi mici, prin parteneriat public – privat etc. Ar fi important de identificat câte o investiție strategică în fiecare județ din țară, pentru a da posibilitatea în primul rând forței de muncă locale de-a munci, de-a se evita periculosul șomaj.
Ideile foarte bune – girate de evaluarea unor specialiști dar și de oameni de afaceri de succes – ar putea fi finanțate prin granturi (bani nerambursabili) de către stat, prin co-asocierea cu antreprenorii creativi, ceea ce ar duce la consolidarea segmentului IMM – urilor.
Și nu în ultimul rând, majorarea pensiilor minime până la cel puțin echivalentul a – spre exemplu – 300 – 400 euro, coroborate cu impozite diferențiate pe pensiile și salariile „nesimțite” din sistemul public.
Sunt multe variante/ soluții de bun simț pentru evitarea lentoarei în „evaluări” fără conținut și adaptarea urgentă la criza ce se va disemina în toate sectoarele de activitate.
Dar, toate bunele intenții și chiar dorința de implicare dezinteresată pot eșua dacă nu se va conveni asupra unui pact politic post – pandemie! OBLIGATORIU! Indiscutabil, nu poate fi permisă continuarea jocului murdar politicianist după ieșirea – deocamdată, incertă – din starea de urgență. Un moratoriu pentru cel puțin doi ani în care, fiecare domeniu vital pentru viitorul țării (sănătate, educație, agricultură, industrie, turism, mediu etc.) să fie condus de către oameni competenți, de către cei mai buni profesionști! Să dispară – măcar pentru doi, trei ani – politrucii din toate funcțiile importante! Să aruncăm la gunoi „ideologiile”!
Pare imposibil?! Nu știu, nu cred!
Da, e nevoie de o schimbare masivă, de o reformă națională, dar și globală a capitalismului „gaussian”, este nevoie de un alt tip de… stat! Și, dacă mai marii lumi ar accepta, este nevoie de aplicarea economiei sociale de piață pe întreaga planetă.
Din păcate, lumea este condusă de super – bogați, fără nicio empatie pentru mulțimea… supraviețuitoare! Ei s-au „distanțat” demult, prin colosalele averi pe care stau, de omul de rând. Să existe oare solidaritate și din partea celor care se zvântură prin topurile Forbes, care-și doresc active nemuritoare?
Fără solidaritate sinceră, la toate nivelurile, lumea poate colapsa! Puținii rămași se vor tooot ascunde, periodic, din fața invincibililor… viruși!
Ion MARIȘ
Articol scoala pentru guvernanti, daca l-ar citi le-ar crăpa obrazul de rușine, de cate se pot face si ei stau inchistati in gândirea lor neputincioasa! Nu stiu decat sa promită, dar, ce-i mai rau este ca, ce promit azi schimba maine, iar poimâine, uita! Sunt satul de pandemie, viruși, minciuni sau „gargara” guvernamentala, zilnic îi vad iesind la televizor, vorbesc ca sa nu inteleaga nimeni, nimic, promit, spun ca vor face si dupa ce termina sporovaiala, cu atat ramanem, nimic bun pentru noi, doar promisiuni! Acum imi dau seama de ce se taie padurile, le trebuie lemn pentru hartie, tone, pe care sa analizeze, sa scrie promisiunile, sa constate, sa elimine, sa corecteze, dupa care sa uite, ca într-una folosesc particula „va”! Incep sa nu mai judec, incep sa numai deschid canale tv. de stiri, incep sa ma obisnuiesc cu promisiunile in coada de pește, incerc sa fiu calm, sa gandesc rațional la dezastrul care va fi in viitor, incerc sa nu mai bag pe nimeni in seama, nici pe rosii, nici pe portocalii, galbejiti. Dacă îi aduni, toti sunt o apa si-un pământ, le place „ciolanul”, tin cu dintii de el, ca nu cumva sa sara o aschie in alta parte, sa fie tot al lor! Nu mai am incredere in nimeni si in nimic, cred ca, daca imi vor spune ca sunt liber sa ies din arest, nu-i voi crede, ca pana sa ajung in strada, iarăși vor schimba, vor găsi ei un motiv, asa ca o glumă, sa ma protejeze, dar ma intreb, ce-au facut pentru mine? Nimic, doar m-au ținut arestat în casă, sa le ascult promisiunile mincinoase, de care sunt satul, asa cum sunt satul de politica si politicieni, toti sunt la fel, imi dau multe, dar in viitor si viitorul îi departe, mie imi trebuie in prezent, fapte, nu promisiuni!
Corect !!
O analiza de situatie prezenta, care separa, limpezeste apele, da solutii pentru a fi curatate; ar fi bine sa-i fie luate in seama aspectele. Sunt bune proiectele, de care auzim mereu, care se tot reiau si reiau, aceleasi, in neimplinire, dar de acuma gata, a fost de ajuns. Asa cum sunt ele semnalate, trebuie urmarite in perspectiva, scoase din lentoarea lor si realizate, la vreme, pe bucati si integral. Pe langa acestea, sunt actiuni de stringenta prezenta, care trebuie deindata implinite, orice amanare putand duce la pierderea lor definitiva, cu costuri enorme. Evenimentele sunt accelerate, iar incetineala in demersuri deosebit de periculoasa.
Evident, Deciziile CCR se aplica, dar pe marginea lor se pot purta discutii, interpretari, proceduri de aplicare. Nu se poate spune ca in societate, de undeva, vine ceva in Sfintenie de indeplinire, cu ochii inchisi, pentru ca, in viata reala, laica, nu exista materializata Sfintenia. Culoarea visinie ar fi atunci albastrul Boltii Ceresti ! Nu inteleg ceva: se vorbea de un personaj, care, incalcand deciziile celor competenti, ale medicilor, ale autoritatilor, a regulilor si legislatiei stabilite in aceasta stare de urgenta, acesta face turneul rudeniilor de Sarbatorile Pascale, cu oua rosii ciocnite si pupaturi, pruducand infestarea cu virusul ucigas a zeci de persoane. Oare pe cate dintre ele le-a ucis si cate probabil vor mai fi ucise, inafara altor stari de disconfort ? O actiune criminala, o asociere in crima prin imprudenta. A fost probabil amendat si se acuza aceasta actiune ca este anticonstitutionala. Deci se permit aceste periculoase actiuni ucigase, fara a fi sanctionate in nici un fel, pentru ca sunt in familie, sau chiar inafara ei ? Ori trebuia pedepsit cu inchisoarea, pentru ca, evident, o amenda este prea putin ! Dar sunt atatea alte cazuri de nerespectare a comportamentului obligatoriu, in aceasta periculoasa situatie, care prin infestarile provocate duc la atatea decese. Ce li se poate face? Cum sa fie opriti? Sa nu fie pedepsiti, sa fie felicitati, pentru ca provoaca moartea atatotora, mai ales a batranilor, care tot sunt o povara ? Nu mai inteleg si nu spun nimic, tac, pentru ca ar fi un conflict de interese, eu fiind foarte batran!
O vedeam pe D-na Avocat a Poporului, la televizor, initiatoarea acestui demers, in mare agitatie, gestica, nervozitate, cu obrajii rosii, de parca voia sa se convinga pe dansa de justetea demersului! Sunt discutii multe si pana la urma se va gasi solutuia legala, acceptata si de forurile magistrative inalte, prin care sa fie protejate vietile omenilor, mai ales a celor tineri! Cu tot respectul pentru Lege, in esenta ei corecta si aplicabila. GH. Barcan.