Actualitate Cultură

Suferința salvifică (autor, Camelia Pesek)

image_printPrinteaza

Ne naştem puri, mici omuleţi firavi şi aparent lipsiţi de apărare. Puterea pe care o avem însă de la naştere, e mai mare decât ne putem imagina! Dragostea cu care suntem înconjuraţi de familie şi Creatorul nostru este acea bază care ne însoţeşte pe tot parcursul vieţii şi ne influenţează deciziile, ne influenţează Drumul!

Câteodată e greu, uneori foarte greu dar şi puterea noastră este direct proporţională cu suferinţa. Suferinţa este cea care ne salvează! Dacă nu am simţi durere nu am putea înţelege prin ce a trecut Mântuitorul nostru pe Cruce pentru a ne da posibilitatea de a fi salvaţi! Viaţa e un drum pe care nu suntem niciodată singuri, suntem fie purtaţi de mână fie duşi în palme sau vegheaţi. Niciodată singuri! Și la un moment dat drumul ia aparent sfârşit… aparent, pentru că e doar un nou început, un ciclu încheiat care se reia!

Iubiţi! Iiubiţi mult, iubiţi din tot sufletul şi împartăşiţi iubirea! Nu vă „zgârciţi” să faceţi bine si să îi faceţi pe oameni să se simtă apreciaţi şi valorizaţi! Să nu ni se pară clişee aceste îndemnuri, avem un timp relativ limitat în care putem să fim acea „picãtură din ocean” fără de care oceanul ar fi mai sărac!

Camelia PESEK

sursă foto: A. T.

oferta-wise

2 Comentarii

Click aici pentru a comenta

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

  • Imi place mult tema exprimata in prezentul articol al dnei Camelia Pesek. Numai daca se priveste cu ceva usurinta, ar parea un paradox. El exprima relatia stransa dintre suferinta si salvare, bucurii, bunatati.
    Foarte bine vine de la inceput cu un exemplu de o deosebita claritate: „Daca nu am simti durere, nu am putea intelege prin ce a trecut Mantuitorul nostru pe Cruce, pentru a ne da posibilitate de a fi salvati”.
    In Biblie (Geneza, cap. 3, versete 13-19), Domnul i-a zis femeii, inselata de sarpe, cu marul oprit: „in durere vei naste copii” … Cata suferinta nu indura o mama la nastere unui copil si ce bucurie mare are dupa aceea, ca si familia si multi altii. Dar acest eveniment miraculos este mai mult ca o simpla nastere, acestea, prin perpetuarea lor, asigura regenerarea lumii, existenta, salvarea si dezvoltarea ei.
    Domnul îi zice si lui Adam: „blestemat este acum pamantul din pricina ta. Cu multa truda ai sa-ti castigi hrana din el in toate zilele vietii tale”… Prin incalacarea aceste porunci, Adam si Eva au fost oligati sa paraseasca „Edenul”, traind pe pamant, in suferintele si trudele lui, Cat de bine se asociaza chinurile Mantuitorului, cu salvarea neascultarii unei porunci, a pacatuli stramosesc, chinurile Mantuitorului fiind salvarea lumii si posibilitatea intoarcerii in locurile de unde am fost alungati.
    Ce difenta si drum cu suferinte este de la bobul de grau, la paine pe care o folosesti cu atata placere: semanatul, secerisul, treieratul… si toate celelalte, petrecute in greutati si suferinte, in „sudoare” fruntii, pentru painea care salveaza vieti.
    As da ca exemplu cazul meu cu toate suferintele cumplite indurate. Spuneam in cele exprimate alta data, ca aceste suferinte mi-au produs o bucurie enorma, o „bogatie spirituala” mult peste ele, de necomparat, cat lumea intreaga. Pentru ca prin ele am salva multe persoane de aceleasi suferinte si in mod sigur si mai multe vieti umane. Ce se intampla daca cedam suferintelor si dadeam pe mana tortionarilor pe acestia, din care unii erau plecati definitiv? Suferintele constiintei erau atat de puternice, mult peste cele fizice indurate, incat ma gaseam demult in alte lumi. Pentru ca suferintele constiintei depasesc cu mult suferintele fizice si te stingi de o durere de nesuportat, mult mai repede. Si de aici vine vorba: „a murit cu zile”.
    Cu cata suferinta si cu ce pericol mare cauta pompierii sa salveze oameni din incendii, de mule ori cu sacrificiul suprem. Din dragoste si iubire, din spirit de solidaritate umana.
    Cat de bine isi incheie doamna articolul prin indemnul: „iubiti, iubiti mult, iubiti din tot sufletul si impartasiti iubirea”. Bineinteles ca, de multe ori, acest indemn poate produce suferinte, uneori multe suferinte, care pot merge pana la scrificiu, o dragoste crestina fara margini.
    Sper ca nu am deranjat autoarea frumosului articol, aducand doar cateva exemple concrete.
    Felicitari pentru frumusetea gandurilor de noblete umana deosebita, exprimate in acest articol.
    Cu o deosebita stima si inalta pretuire, Prof. Gh. Barcan.

oferta-wise