Am intrat pe ultima sută de metri, înaintea alegerilor parlamentare din 06 decembrie 2020, fără mari așteptări și iluzii, presați doar de certitudinea pandemiei care ne-a blocat – pe unii – în frici și nepăsare iar pe alții i-a învins fizic și/sau spiritual. În afara vaccinului salvator oare ce mai așteaptă românii? Mai sunt și alte variante, soluții salvatoare?…
Să ne imaginăm – mai mult pentru confortul ipotetic – că mai sunt români ce-și doresc binele națiunii și nu binele individual, propriu. Oricum se termină și actuala „sesiune” electorală și urmează, pentru majoritate, postura de spectatori… inactivi.
I-am invitat la discuții și am încercat să-i înțeleg pe cei care-și doresc cu ardoare să ne reprezinte acolo…. sus, în Casa Poporului! Ce-i determină – în afara avantajelor pur mercantile – pe unii dintre cetățeni să se prezinte ca și salvatorii de/ cu…. serviciu? Îi ascult, așa este normal, pentru și împreună cu cititorii noștri.
Am tot repetat că-mi doresc să-i prezint cititorilor pe ocupanții unor locuri elegibile de pe listele parlamentare, ale diferitelor partide, ocupanți conectați prin rădăcini perceptibile la Depresiunea Maramureșului dar, oferta nu a fost fructificată de foarte mulți doritori. Și totuși, ultima… rundă!

Ultima prezență la o discuție focalizată politic o am cu un prieten (economist) și fost coleg de muncă (pe la sfârșitul secolului XX împărțeam un birou, într-o bancă sigheteană, la modă în acei ani).
Drumurile noastre s-au despărțit, iar Nistor Lihet, născut la Strâmtura, s-a stabilit la Baia Mare și, la aceste alegeri este plasat pe locul întâi pe listele candidaților la Camera Deputaților, de către Partidul… România Mare.
De ce dorește Partidul România Mare să revină în Parlament, care sunt ingredientele care-l pot „revigora” și, mai ales, unde sunt nostalgicii „peremiști” de altădată, au fost câteva dintre subiectele pe care le-am discutat cu prietenul Nistor Lihet, la un ceai verde dres cu puțină tărie autohtonă.

Ion Mariș (IM): Stimate Nistor Lihet, prietene, ești președintele filialei Maramureș și vicepreședinte pe țară al Partidului România Mare. Cum ai optat pentru un partid atât de mic?…. la procente mă refer, bineînțeles…
Nistor Lihet (NL): Am avut „oferte” de la aproape toate partidele politice din Maramureș, însă eu am analizat comportamentul acelor partide și, mi-am dat seamă că în ultimii 30 de ani nu au făcut aproape nimic pentru românii care i-au trimis în Parlamentul României și în funcțiile executive ale instituțiilor statului. De aceea am ales Partidul România Mare, singurul partid cu adevărat al românilor de pretutindeni, care, o mică perioadă, cât a fost în parlament a susținut cu tărie și convingere interesele românilor. Un partid mic poate crește sănătos, nefiind obligat să preia toate „rebuturile” băgate pe gât de către cei care au interese personale când, toate deciziile sunt luate doar în folosul lor și nu al românilor. Tot în această ordine de idei, un partid mic poate crește atunci când membrii acelui partid sunt devotați țării și poporului și, sunt convins, România încă mai poate reveni la normal, să zic așa.

IM: Ați avut liste complete și la alegerile locale dar… nu ați convins. De ce nu sunt interesați votanții, azi, de un partid altădată – când era condus de Vadim Tudor – foarte vizibil?
NL: După moartea lui Vadim Tudor, partidul a intrat în moarte clinică, o perioadă de aproximativ 4 ani. În anul 2019, o mână de români adevărați, ne-am adunat și am făcut demersurile legale pentru a reintra pe scena politică cu PRM –ul, dar am fost contestați de niște oameni care nu au nimic în comun cu patriotismul. Am reușit de abia cu două luni înainte de alegerile locale să terminăm toate demersurile legale prin care PRM – ul era din nou în regulă din punct de vedere juridic. De aceea timpul a fost extrem de scurt pentru a putea reface organizațiile comunale și cele din orașe, am avut candidaturi doar în 12 localităti din județ, unde am reușit să obținem 5 consilieri locali. Eu cred că acei români care sunt cu adevărat patrioți se vor întoarce în PRM și vom reuși, alături de cei nou veniți, să facem o figură frumoasă în viitorul apropiat.

IM: Nu este, oare, patriotismul un concept… vetust?
NL: Nu cred că patriotismul este un concept vetust, dimpotrivă, ar trebui să fie de actualitate și să fim mândri că ținem la această țară și la acești români frumoși. Nu trebuie să confundăm patriotismul cu extremismul.
Noi, Partidul România Mare, dorim ca toți cetățenii acestei țări să se bucure de aceleași drepturi. Din păcate, se pare că în unele situații, minoritătile cer drepturi mai multe decât românii și, nici acest lucru, nu este normal.

IM: Spune-mi te rog ce presupune asumarea ideii de patriotism?
NL: Patriotismul ar trebui să fie starea firească din/în sufletul fiecărui român.
Un adevărat patriot trebuie să își iubească țara ca și pe familia lui, să demonstreze prin fapte concrete respectul pentru patrie și popor, să își păstreze nealterată limba, obiceiurile strămoșești, să facă tot ce îi stă în putință ca țara să își păstreze teritoriul neatins și, mai ales, să îl reîntregească prin metode diplomatice.

IM: Care este structura membrilor actuali PRM?
NL: Membrii Partidului România Mare sunt de diferite profesii: muncitori, tehnicieni, ingineri, juriști, economiști, avocați, profesori, psihologi și mulți producători agricoli, care și-au dat seamă că singurul partid care îi poate reprezenta cu adevărat pe români este Partidul România Mare.

IM: Care sunt punctele voastre forte? Prin ce vă diferențiați de ceilalți politicieni? Care sunt argumentele Partidului România Mare pentru a primi voturi de la cetățeni?
NL: În primul rând membrii Partidului România Mare sunt selectați foarte riguros și trebuie să îndeplinească câteva condiții minime obligatorii pentru a fi cooptați în partid. Primul punct forte este acela că, noi, membrii PRM, nu îi vom minți niciodată pe români așa cum fac toți cei care conduc România de peste 30 de ani. Al doilea punct forte este acela că noi avem propuneri concrete care să îi avantajeze pe toți românii, nu cum au procedat cei care ne-au guvernat 30 de ani, rotindu-se între ei și migrând dintr-un partid în altul, pentru a-i păcăli pe români. Al treilea punct este acela că noi solicităm o anchetă foarte serioasă asupra modului cum a fost vândută țara: închiderea tutror fabricilor românești, vinderea pe 2 lei a celor mai profitabile fabrici către străini, distrugerea agriculturii, etc și aspra lor sancționare. Alt punct forte este acela că noi solicităm de urgență luarea măsurilor prin care cetățenii români să fie egali și în drepturi nu numai în obligații în Uniunea Europeană. Spre exemplu, aducerea pensiilor și salariilor din România la un nivel aproximativ egal cu celelalte țări din Europa. Alte direcții pe care noi, PRM –ul, le vom susține categoric sunt: desfințarea tuturor agențiilor neproductive pentru România (aprox 300 de agenții) și redirecționarea banilor la pensii și alocația pentru copii (care ar putea crește cu 30%); anularea finanțării de la bugetul statului a partidelor politice; anularea pensiilor speciale; reorganizarea tututror instituțiilor statului și răspunderea personală în față legii a tuturor persoanelor care decid pentru români (parlamentari, guvernanți, judecători, procurori, polițiști, prefecți etc.) și ridicarea imunității pentru toți; reducerea numărului de parlamentari, maximum 3 parlamentari pentru un județ, maxim 150 de parlamentari; alegerea avocatului poporului de către români prin vot, nu cum este acum, își numesc ei din gașca lor pe cine doresc și – de fapt – nu ne reprezintă pe noi, poporul. Acești oameni care ne conduc de 30 de ani doresc exact invers de ceea ce dorim noi, prin aceste lucruri ne diferențiem de ei, noi dorim binele poporului și a țării, ei își doresc doar binele lor.

IM: Vadim Tudor a fost un lider conflictual, impulsiv și destul de… rigid. Ce tip de leadership aveți la ora actuală?
NL: Nu cred că a fost atât de impulsiv pe cât l-au caracterizat alții. La ora actuală partidul este condus de Biroul Național Permanent, format din 53 de persoane, printre care mă număr și eu, în calitate de vicepreședinte.

IM: Spune-mi ce ați putea face – Partidul România Mare – pentru a sprijini dezvoltarea micro-regiunii Depresiunii Maramureșului?
NL: Sunt multe metode prin care putem ajuta Depresiunea Maramureșului. Eu cred că în primul rând ar trebui dezvoltat un cadru adecvat în ceea ce privește investițiile pentru a crea noi locuri de muncă bine plătite, După aceea, Maramureșul fiind o zonă defavorizată, statul ar trebui să intervină cu programe concrete de ajutoarare a firmelor românești. Un lucru important ar fi investițiile în infrastructura rutieră pentru a putea crește turismul, care este o sursă importantă de venituri pentru locuitori, în special pentru cei din Maramureșul Voievodal. Vom mai propune crearea unui ajutor pentru producătorii agricoli, micii fermieri și vom sprijini creșterea animalelor de către fiecare mică gospodărie existentă. Vom propune ca subvențiile de la stat să crească considerabil deoarece, în Uniunea Europeană, subvențiile în agricultură sunt mai mari cu 60% față de România, etc.

IM: Sunteți pro-europeni? În ce zonă a spectrului politic vă plasați? Centru, centru-stânga, dreapta, monarhiști, etc.?
NL: Da, suntem pro-europeni doar că noi, Partidul România Mare, dorim ca țara noastră să fie respectată de toate țările lumii și să nu fim tratați ca o țară din ultima grupă valorică. Noi dorim să luăm parte la luarea deciziilor când este vorba de români și de România și să nu mergem tot timpul în genunchi sau în poziția ghiocelului când negociem cu Uniunea Europeană, ci să mergem cu demnitate și cu fruntea sus oriunde este nevoie. Suntem de centru stânga, suntem de partea românilor și nu ne vom opune niciunei hotărâri luate de oricine, când va fi în favoarea românilor și a României.

IM: România a avut, la un moment dat în istorie, un statut… maximal. Cum ar trebui să fie România Mare azi?
NL: Din păcate România, prin reprezentanții ei, nu s-a ridicat nici pe departe la nivelul înaintașilor noștri care, după cum bine știm cu toții, au avut demnitate și dragoste de țară. Putem da multe exemple începând de la Vlad Țepeș, Matei Basarab, Ștefan cel Mare, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu, Alexandru Vaida Voievod, Gheorghe Pop de Băsești etc. În ziua de azi România se mulțumește cu puțin, suntem tratați incorect vizavi de celelalte țări ale lumii, sigur este că, cei care ne conduc, nu sunt pregătiți să conducă o țară ce are o poziție geo-strategică foarte importantă pentru marile puteri ale lumii.

IM: Cât de mari români sunt sau ar trebui să fie cei din afara țării?
NL: Eu cred că românii din afara țării, plecați la muncă, sunt patrioți adevărați, ar trebui să le mulțumim pentru efortul pe care îl fac, lăsând-și copiii sau părinții acasă ei merg la muncă să trimită banii în România. Cred că, mare parte dintre ei, vor vota Partidul România Mare pentru că este singurul partid care ar putea să le reprezinte interesele.

IM: Din afara „arenei” Parlamentului, cum se vede politica?
NL: Politica partidelor parlamentare din România este una murdară, una care nu vizează binele românilor, o politică mincinoasă față de români și pe bună dreptate majoritatea românilor ar dori să scape de această politică. Din păcate parlamentarii care au condus România în ultimii 30 de ani își votează legi numai pentru ei și greu îi vom putea schimba. Cred că acum este momentul să ne trezim la realitate.

IM: De ce nu au, aproape deloc, românii încredere în politicieni? Ce ar trebui să se schimbe?
NL: Pentru că politicienii ne-au mințit de fiecare data înainte de alegeri și nu au făcut nimic pentru binele românilor. Să nu mai voteze românii nici o listă în care sunt incluși și parlamentari care au mai fost în Parlamentul României! Parlamentarii ar trebui să fie aleși pentru maximum două mandate.

IM: Dacă ar fi să ajungeți în Parlament și ați avea – conform estimărilor optimiste – un grup parlamentar, cu cine v-ați dori să colaborați?
NL: Noi vom colabora cu oricare dintre partidele care doresc binele românilor și al României și care, prin dovezi concrete, ar accepta propunerile platformei – program a Partidului România Mare.

IM: Dacă nu vei intra în Parlament, vei mai continua activitatea politică?
NL: Voi continua până când voi reuși să conving maramureșenii că Partidul România Mare este singura soluție pentru un trăi mai bun al românilor.

IM: Mult succes la alegerile de duminică, 06 decembrie și, să aveți parte de revigorarea mult așteptată!
NL: Vă mulțumesc, îi asigur pe maramureșeni de bunele mele intenții și le trasmit rugămintea de a ieși la vot, pe data de 06 decembrie, în număr cât mai mare, pentru a le demonstra acelor oameni care au condus țara în ultimii 30 de ani că românii hotărăsc, când își doresc, schimbarea!

Ion Mariș

Foto: Ion Mariș

Doamna Anișoara Iulia Mihali este avocat (absolventă a Liceului Pedagogic din Sighet, promoția 1994 și a Universității București – specializarea Drept și Relații Internaționale, promoția 2000) și un om de bază al PNL-ului sighetean. Este membră PNL Sighet încă din anul 1997, deținând, succesiv, funcțiile de președinte TNL Sighet, președinte PNL Sighet, membru în Biroul Executiv al Organizației Femeilor Liberale din România etc. A fost consilier local pe parcursul a două mandate (2008-2016) și, în ultimii patru ani (2016 – 2020), a activat în Consiliul Județean Maramureș.
Ascensiunea doamnei Anișoara Iulia Mihali ar putea să parcurgă și să atingă un nivel superior: este deținătoarea unui loc (4), nu foarte „încurajator”, pe lista PNL la Camera Deputaților dar, speranța și implicarea, pot aduce surprize…. plăcute.
Având un background adecvat profilului de potențial parlamentar făcător de legi (să sperăm bune), putem să ne imaginăm că pot fi șanse (dacă și voturile vor confirma în 06 decembrie!) ca doamna Mihali să fie „trimisă” de cetățeni în Parlamentul României!
Oricum, percepția mea de observator din afara sistemului (politic, evident!) este că doamna Anișoara Mihali a fost o prezență neconflictuală, discretă, pozitivă, în echipele PNL în care s-a integrat pentru proiectele asumate, având de altfel o bună imagine la nivelul comunității sighetene.
Necunoscând-o foarte bine pe doamna Mihali, dar dorindu-mi să înțeleg resortul contextual care a determinat-o să accepte locul patru pe listele PNL Maramureș și, mai ales, din postura mediatorului – votant neutru, continui seria discuțiilor (limitate temporal) pentru a cunoaște cu toții – chiar dacă nu în profunzime – profilul candidaților sigheteni tentați de un „job” în Parlamentul țării.

Ion Mariș (IM): Doamnă Anișoara Iulia Mihali, de ce doar locul patru pe lista deputaților PNL Maramureș? Nu era normal să avem un sighetean chiar pe… „podium”?
Anișoara Iulia Mihali (AIM): Sunt convinsă că toți colegii mei din PNL Maramureș care vor ajunge în Parlament vor susține proiectele care vor duce la dezvoltarea Sighetului. Nu trebuie să fie cineva neapărat din Sighet pentru a lua decizii care să sprijine dezvoltarea orașului și creșterea nivelului de trai al oamenilor din zonă. Vă reamintesc că PNL și-a asumat deja mai multe proiecte bune pentru zona Sighet, finalizarea Barajului Runcu, Podul peste Tisa, variantă ocolitoare pentru oraș, iar acum la nivelul Guvernului și Consiliului Județean se lucrează intens la implementarea lor.
Revenind la întrebarea dvs, fiecare liberal maramureșean care va fi ales în Parlament va fi și un bun sighetean. Și există șanse mari să ajung și eu.

IM: Ați fost pe parcursul a două mandate consilier local. Ne puteți (re)aminti câteva proiecte notabile, destinate Sighetului, la care ați contribuit prin susținere, vot, etc la… adoptare?
AIM: Pe parcursul anilor, în calitate de consilier local am analizat și am votat nenumărate proiecte de hotărâre care au fost în beneficiul sighetenilor. Rapid îmi vin în minte, hotărârile privitoare la construirea pietonalei din centru, un reper urbanistic al orașului, sensul giratoriu de la Pompieri care a fluidizat mult traficul, locuri de joacă noi în cartiere sau evenimentele culturale, cum ar fi Gala Folk și Eternul Maramureș.

IM: Au fost situații când ați fost în dezacord cu colegii dvs. liberali și… când?
AIM: E un semn de normalitate să nu fim toți de acord sau să avem viziuni diferite. Însă de fiecare dată, pentru mine au contat argumentele valide care au determinat luarea unei decizii finale. Brusc, acum nu-mi amintesc o situație punctuală, dar cu siguranță au fost și vor mai fi, așa e logic să se întâmple în democrație.

IM: Eu, din exterior, vă văd foarte calmă și… „disciplinată”. Nu e nimic rău în asta, bineînțeles, dar, mă întreb… ce atuuri aveți pentru a participa la lupta dură din Parlament?
AIM: Atuurile mele sunt experiența și profesionalismul. Toată cariera mea profesională și publică este bazată pe muncă, pe experiența dobândită în calitate de avocat și de ales local. Știu care sunt problemele oamenilor și, alături de colegii mei, avem și soluții pentru a le rezolva, pentru a aduce bunăstare pentru maramureșeni. Cred că în Parlament e nevoie de oameni cu experiență în administrația publică, de buni cunoscători ai legilor, care să lucreze în interesul cetățenilor, nu al grupurilor de interese.

IM: Ce nemulțumiri aveți vizavi de imaginea Sighetului, azi, după câteva decenii de… democrație?
AIM: Iubesc mult Sighetul și oamenii locului, dar mă întristează când văd că nu profităm de toate oportunitățile pe care le avem. Sighetul merită să fie dezvoltat, oamenii merită să aibă o viață mai bună aici, acasă. Acum avem oportunitatea de a schimba în bine lucrurile și pentru Sighet, și pentru Maramureș, și pentru întreaga Românie. Parteneriatul dintre Consiliul Județean, Parlament, Guvern și președintele Klaus Iohannis va duce la realizarea tuturor proiectelor de care are nevoie Sighetul pentru a arăta ca un oraș prosper, un oraș european.

IM: La nivel de județ, în Consiliul Județean, ce contribuții mai importante ați avut? Altfel spus, cum și cu ce ați ajutat Sighetul de acolo?
AIM: Mandatul de consilier județean mi-a adus multe responsabilități și consider că m-am achitat de ele. Au fost multe proiecte de hotărâre care au vizat fie Sighetul, fie Maramureșul Voievodal și la care am analizat, dezbătut și votat pentru binele zonei din care provin, fie prin votarea unor finanțări directe de la bugetul județului spre bugetul local al Sighetului, fie pentru evenimente culturale sau investiții în infrastructură ori funcționarea unor entități locale.

IM: Parlamentul României nu are o imagine prea atractivă printre cetățenii României. De ce credeți că nu este o instituție prea apreciată de cetățeni?
AIM: Imaginea unei instituții este dată de oameni și, din păcate, de-a lungul timpului, unii parlamentari nu s-au ridicat la nivelul așteptărilor electoratului. Parlamentarii sunt aleși să facă legi în beneficiul cetățenilor, nu al lor personal sau al unor politicieni cu interese de grup.

IM: Sunteți de acord cu reducerea numărului de parlamentari la 300? Dar cu pensiile speciale ale aleșilor noștri?
AIM: Știu că există un referendum care consfințește reducerea numărului de parlamentari și care nu a fost până în prezent pus în practică. Cu siguranță în momentul în care se va discuta revizuirea Constituției vom discuta și acest aspect și vom decide care este numărul de parlamentari cel mai potrivit pentru România. În ceea ce privește pensiile speciale ale parlamentarilor, trebuie precizat că acestea au fost introduse de PSD în 2017, că PNL nu a susținut niciodată aceste pensii și vom face totul pentru a le elimina, după ce vom avea majoritatea în Parlament.

IM: Ce credeți că poate face un parlamentar din Sighet pentru noi, pentru maramureșeni?
AIM: Un parlamentar din Sighet poate face exact ce poate face și unul din București, Cluj, Iași sau Timișoara. Poate face proiecte care să ajute la dezvoltarea comunităților pe care le reprezintă și vă asigur că toți parlamentarii liberali maramureșeni vor face proiecte pentru a implementa „Planul lui Bogdan”, un plan pe care cetățenii din județul nostru l-au votat în număr mare la alegerile locale. Toți candidații PNL la alegerile parlamentare au semnat un Angajament pentru Maramureș și pentru Planul lui Bogdan, un document prin care ne asumăm susținerea proiectelor din acest plan în Parlament.

IM: Ce înseamnă pentru dvs. liberalismul, capitalismul… neoliberal?
AIM: Pe mine mă reprezintă liberalismul, cu toate valorile sale. Am o profesie liberală, sunt un spirit liberal și cred cu tărie că valorile liberale sunt esențiale pentru dezvoltarea de care are nevoie acum România.

IM: Până unde poate merge lupta politică? Este permisă orice… „armă”?
AIM: Tot timpul am considerat că în politică decența și bunul simț sunt obligatorii și mă bucur că maramureșenii au apreciat acest mod de a face politică, în detrimentul atacurilor și scandalurilor suburbane. Prefer să spun că avem o competiție a ideilor și valorilor, nu o luptă politică, cu scopul final: prosperitatea cetățeanului.

IM: Cât de importantă este adoptarea unei noi legi pentru răspunderea magistraților (atât penală cât și patrimonială)?
AIM: PNL a anunțat deja că va solicita modificări la legile justiției, desigur toate vor trebui votate în Parlament. E important, în opinia mea, să adoptăm legi solide, predictibile și cu siguranță se va discuta și de răspunderea magistraților. Îmi doresc dezbateri de substanță cu asociațiile profesionale, cu societatea civilă, pentru a avea legi bune în domeniul justiției.

IM: Legislația țării noastre este, clar, perfectibilă. Unde, pe ce direcție credeți că ar trebui făcuți pași mai fermi?
AIM: Așa cum știți, din programul PNL, ne propunem schimbări importante și la nivelul legislației electorale, cu revenire la alegerea primarilor în două tururi, și la nivelul legilor justiției, cu asigurarea unei independențe reale a magistraților. De asemenea ne propunem revizuirea Constituției și sper să avem o majoritate în Parlament în jurul acestui obiectiv important pentru viitorul României.

IM: Pandemia a ridicat probleme serioase, inedite, atât pe relația legislativului dar și a executivului. Măsurile mai dure luate de Guvern, credeți că au fost în contradicție cu drepturile individuale, drepturile… omului?
AIM: Nu cred că a fost nimic în contradicție cu drepturile individuale, deoarece Guvernul a luat toate măsurile necesare pentru a salva viețile oamenilor. Sănătatea și viețile oamenilor sunt cele mai importante în aceste vremuri de pandemie și consider că măsurile luate sunt binevenite. Depinde doar de noi să le respectăm și astfel să revenim la o viață pe care o considerăm normală.

IM: Cât valorează echitatea socială pentru un liberal? Dar consecvența idologică?
AIM: Un liberal respectă toate valorile, inclusiv echitatea socială de care vorbiți. Și pe noi ne preocupă bunăstarea oamenilor și am demonstrat acest lucru și acum, când suntem la guvernare și am majorat pensiile, salariul mediu pe economie și alocațiile pentru copii. Ne dorim ca tot mai mulți români să trăiască bine la noi în țară și să nu mai fie nevoiți să plece de acasă în căutarea unui trai mai bun. În ceea ce privește consecvența ideologică, cred că pentru un politician e cea mai importantă carte de vizită.

IM: Spuneți-mi, vă rog, două – trei nume de politicieni onești, reprezentanți dedicați cetățenilor, demni de a fi reținuți de istorie, care au activat în ultimii 30 de ani!
AIM: Mircea Ionescu Quintus, Corneliu Coposu și Klaus Iohannis.

IM: Ați accepta un parteneriat trans-partinic pentru implementarea unui proiect integrat, pentru dezvoltarea României pe termen lung?
AIM: Cu siguranță. Așa cum am mai spus, interesele cetățenilor trebuie să primeze, nu cele ale politicienilor. Orice proiect de dezvoltare a Maramureșului, a României are susținerea mea, indiferent din ce partea a politicii vine.

IM: După aceste luni de pandemie liberalii sunt în pierdere de imagine, iar țara pe care au gestionat-o în ultimul an are un deficit bugetar alarmant. Cum și în ce mod poate fi resuscitată România?
AIM: Nu aș vedea tabloul așa sumbru ca dvs. Deficitul a crescut desigur, pentru că au crescut cheltuielile din cauza pandemiei și au scăzut veniturile tot din cauza pandemiei. Dar vă amintesc ca președintele Iohannis a negociat pentru România peste 80 de miliarde de euro, bani care vor veni în România în următorii ani și vor fi folosiți pentru proiecte de dezvoltare și pentru repunerea economiei pe roate.

IM: România este plasată pe ultimul loc la mai toate capitolele/ ramurile esențiale dezvoltării sustenabile. Suntem ultimii la investiții în sănătate, educație, cercetare, cultură, protecție socială etc… Credeți că un singur partid, de o singură culoare, poate (re)construi o societate, o țară?
AIM: Am încredere că o majoritate parlamentară dedicată dezvoltării țării va reuși să adopte proiectele de care avem nevoie pentru a nu mai fi pe ultimele locuri în UE. Și am convingerea că, în urma votului de duminică, această majoritate va fi construită în jurul PNL.

IM: Sunt, oare, șanse ca o clasă politică pervertită, „rodată” în înțelegeri obscure, urmărindu-și – în general – propriile interese să se schimbe… radical? Să lucreze doar pentru țară, pe baze meritocratice?
AIM: Poate sunt mai idealistă, dar eu cred în puterea oamenilor de a face schimbările de care societatea are nevoie. Acum e rândul oamenilor politici loiali, devotați politicilor cetățenești, iar după aceste alegeri sunt convinsă că vom vedea această schimbare.

IM: Considerați – în caz că veți ajunge în…. Casa Poporului – că veți putea accepta și susține dorința maselor largi de cetățeni pentru a decide, rapid, eliminarea privilegiilor financiare pentru categoriile sociale recompensate incorect, de către seriile de parlamentari ce s-au perindat pe la putere?
AIM: Categoric voi susține eliminarea privilegiilor financiare care sunt acordate doar pe baza apartenenței la o anumită categorie socială. E timpul să revenim la principii oneste.

IM: Cine vă inspiră mai multă încredere: politicianul sau tehnocratul?
AIM: Mă inspiră oamenii care sunt dedicați binelui public, indiferent dacă sunt politicieni sau tehnocrați.

IM: Știu că pare, în acest moment, o întrebare puerilă dar, vreau să încheiem într-o notă… „degajată”. Ce v-ar putea determina ca să demisionați din PNL?
AM: Nu cred că mă poate determina ceva sau cineva să demisionez din PNL. Cred și mă identific cu valorile liberale. Sunt în PNL de atâția ani și rămân consecventă, indiferent că suntem în opoziție sau la guvernare.

IM: Vă doresc inspirație și succes în proiectele dvs. politice și… personale!
AIM: Mulțumesc. Succesul depinde atât de implicare și dorința personală, dar și de încrederea oferită de cei cu care lucrezi. Personal, am atins toate obiectivele propuse. Politic, în contextul actual, ca și candidat la Camera Deputaților am încredere că maramureșenii văd că PNL este pentru următorii ani soluția pentru dezvoltarea României într-un ritm susținut și cu rezultate ce se vor vedea cu ochiul liber. Vă doresc și eu sănătate și hotărâre.. la vot! ☺

Ion Mariș

Zilele trecute am scris un articol în care îmi exprimam deziluzia vizavi de clasa politică actuală și de lipsa motivației – pentru mine – de a-mi exprima votul la alegerile parlamentare de luna viitoare. Înțelegându-l (nu doar simbolic) pe Caragiale, ne putem (iarăși) sincer întreba: cu cine/ de ce să votez/ votăm?…

M-am mai întrebat – și nu am găsit încă răspuns – de ce se agită oamenii politici să „prindă” un loc în Parlament. Nu că nu ar fi avantaje, sunt destule, dintre care cele mai relevante (și enervante!) sunt acele salarii și pensii speciale, relații și conexiuni probabil avantajoase în anumite circumstanțe, vizibilitate maximă pe toate palierele etc. etc. dar, totuși, reprezinți o comunitate, niște concetățeni pe care este posibil să-i dezamăgești prin inactivitate maximă. Acest lucru (nu) are relevanță?!…

Etalând – ca de altfel majoritatea românilor – o apatie acută pentru alegerile din 06 decembrie, am fost „apostrofat” de către unii dintre candidați (inclusiv de către candidatul PSD, dl. Sorin Vlașin), că induc, cel puțin în cercul meu de prieteni, ideea de neparticipare la vot. Am răspuns criticii ce m-a vizat printr-o propunere la care candidatul la un loc în Senatul României, Sorin Vlașin, a dat un răspuns rapid. Propunerea mea, se referea la o discuție „face to face” cu dl. Vlașin, la care să-mi răspundă la absolut TOATE întrebările pe care i le voi adresa, indiferent cât de incomode ar putea fi.

Am fixat o zi pentru întâlnire, mi-am pregătit setul de întrebări și am agreat ca interviul să se încadreze în maximum 60 de minute (adică o oră!).

Ne-am întâlnit, am parcurs seria de întrebări și am transcris toată discuția pe care o puteți citi în continuare. Probabil, unii dintre dvs., mă vor bănui de partizanat politic, de parti-pris-uri și/ sau aranjament mascat dar, vă spun sincer, că nu mă interesează nici o culoare politică, nu vreau să promovez niciun candidat și nu urmăresc funcții sau sinecuri pentru servicii aduse cu… dedicație. De altfel – exact ca și la alegerile locale – îi invit pe toți candidații cu rădăcini în Depresiunea Maramureșului (pe direcția asta, recunosc, sunt prietenul celor care provin din Țara înconjurată de munți) să accepte un interviu – discuție deschisă, focalizată pe informații/ problemele importante, de interes comunitar, public. În acest sens l-am contactat și pe prof. Cornel Marius Tivadar, candidat la Camera Deputaților, de pe locul întâi, din partea PNTMM.

Revenind la interlocutorul meu de azi, precizez că dl. Sorin Vlașin, pe lângă experiența politică de peste 20 de ani, are un trecut și mai îndelungat în lumea afacerilor. Din anul 1993 a fost managerul societății Wolow SRL pentru ca, din anul 2003 să asigure managementul cunoscutei firme sighetene ORIZONT SRL, firmă focalizată pe domeniul construcțiilor, transportului, comerțului etc. ce are în prezent 130 de angajați.

Haideți să vedem dacă răspunsurile pe care le-am primit vă vor convinge să mergeți la vot!… Vă invit să analizați și să decideți – ca întotdeauna – „pe cont propriu”!…

Ion Mariș (IM): De ce vă doriți un loc în Parlamentul României? Care sunt motivațiile dumneavoastră… „ascunse”?
Sorin Vlașin (SV): Cei care mă cunosc ştiu că nu mă caracterizează „ascunderea” intenţiilor, ori motivaţiilor. Sunt un om dintr-o bucată, sincer (poate prea sincer uneori, cum îmi reproşează apropiaţii). M-am decis să candidez pentru un loc în Parlamentul României, considerând că experienţa managerială acumulată de-a lungul atâtor ani a ajuns la maturitate, suficient încât să pot fi un membru eficient al forului legislativ. Consider că demersul care a stat la baza deciziei de a face pasul spre politica superioară, fundamentat pe implicarea mea în politica locală, e de natură a îmbunătăţi viaţa maramureşenilor şi în primul rând a comunităţii din care fac parte. Şi nu o spun din vanitate, ci pentru că am convingerea fermă că, fără un Parlament puternic, care să-şi exercite funcţia de control asupra executivului în mod transparent şi fără parti-pris-uri, fără o profesionalizare a instituţiei la care ne raportăm ca şi cel mai înalt for democratic al ţării, România are puţine şanse să performeze şi să-şi ocupe locul meritat între naţiunile Europei.

IM: Au ajuns și la urechile noastre zvonuri despre „disputa” dintre dumneavoastră și av. Ioan Sas pentru locul eligibil (unu!) pe listele PSD. Vă rog să fiți sincer și să ne relatați care au fost atuurile dvs – la vedere sau mai „subtile” – care au dus la această nominalizare, pe primul loc, la Senat?
SV: Nu cred că eu, personal, pot numi dispută ceea ce s-a întâmplat în acel moment. Pe Nelu Sas îl consider prietenul meu, ne cunoaştem de mai bine de 25 de ani, iar acest lucru nu-l poate schimba o separare a căilor noastre politice! Respect profund această familie, anvergura dumnealor în mediul sighetean. De aceea am şi propus şi susţinut, la un moment dat, venirea alături de organizaţia noastră, şi a domnului Gheorghe Sas, probitatea morală şi profesională a celor doi domni fiind incontestabilă şi de natură a aduce plus valoare oricărui „club” politic ce ar avea onoarea să-i numere printre membri. De la intenţia de a candida – a domnului av. Ioan Sas şi a mea – şi până la validarea efectivă pe listă e cale lungă, iar calea aceasta are a face cu ierarhii partinice, cu foruri de conducere, la nivel judeţean şi naţional. Faptul că CEX-ul naţional m-a validat pe mine pe poziţia întâi pentru Senat nu înseamnă nici pentru o clipă o negare sau nesocotire a calităţilor dumnealui! Şi, credeţi-mă, dacă renunţarea mea ar fi însemnat validarea lui Ioan Sas pe aceeaşi poziţie nu aş fi ezitat o clipă să fac un pas în spate. Mecanismele statutare, însă, nu funcţionează aşa. Sper ca supărarea Domniei sale să fie temporară şi, la un moment dat, să revină asupra deciziei de a părăsi partidul, întrucât expertiza profesională şi politică, respectul de care se bucură în mediile şi cercurile elitei judeţene şi naţionale reprezintă, fără îndoială, o sursă de inspiraţie pentru tinerii pe care dorim să îi formăm întru social-democraţie.

IM: Vă rog să mă convingeți – făcând abstracție de apartenența dvs politică – să vă votez! Spuneți-mi care este rațiunea pentru ca eu aș putea să renunț la ideea de-a nu merge la vot și-a vă acorda încrederea mea!
SV: Sunt, după cum ştiţi, un om care provine din mediul privat, pentru care obţinerea unui fotoliu în Parlament nu e un mod de a-şi căuta un loc de muncă sau alte privilegii – ba, dimpotrivă – priorităţile mele fiind cu totul altele. Mă consider o persoană ancorată în economia reală, înţelegând mecanismele economice ale contextului actual, ca urmare a unei experienţe de mai bine de 25 de ani. Pe agenda mea se regăsesc 2, maxim 3 proiecte mari, care nu se încadrează în sfera unor promisiuni electorale, aşa cum am explicat anterior, mă caracterizează şi mă reprezintă respectarea cuvântului dat, care în afaceri, înseamnă contract. Acestea sunt câteva dintre motivele simple şi sincere pentru care cred că ar trebui mă bucur şi de încrederea dumneavoastră.

IM: Firma dumneavoastră – ținând cont și de repercusiunile generale determinate de pandemie – are nevoie de resuscitare economică? Sunteți în căutarea unor „infuzii” de cash-flow pe filiera politică?
SV: Activitatea firmei noastre a înregistrat o scădere anul acesta, din cauza măsurilor implementate pentru limitarea răspândirii acestui virus. Experienţa noastră îndelungată ne-a conferit stabilitatea economică de care am avut nevoie ca să trecem prin această perioadă, mai mult, am reuşit anul acesta să obţinem un credit ipotecar de peste 1 milion de euro, pentru finalizarea investiţiei noastre din domeniul HoReCa. Au existat situaţii de-a lungul anilor, în care am accesat credite, atât de investiţii, cât şi capital de lucru, în urma analizei indicatorilor financiari şi a business plan-ului. Toate investiţiile majore ale firmei noastre s-au realizat prin împrumuturi de la bănci, pe care le-am restituit la termenele stabilite şi agreate prin contracte. Nu vreau să dezvolt mai mult întrebarea dumneavoastră în acest context, poate reluăm discuţia cu altă ocazie.
Şi, cu referire la ultima parte a întrebării dumneavoastră, domeniul politic nu acordă infuzii financiare şi nici credite, de acest domeniu se ocupă băncile.

IM: Ce ați făcut remarcabil – fiind un om de afaceri bine poziționat în branșă – pentru Sighet, pentru sigheteni?
SV: Cu ce vreţi să încep? Am dezvoltat o afacere, pe care am crescut-o an de an, în unele situaţii reuşind dublarea cifrei de afaceri. În toată această perioadă de 30 de ani, dezvoltarea companiei mele a dus la crearea de locuri de muncă, cifrele variind în timp intre 100 şi 200 de persoane.
În desfăşurarea activităţilor mele de business, un accent mare a fost pus pe prestarea de servicii la un nivel suficient de ridicat pentru fiecare perioadă şi cu cât mai puţine improvizaţii, întotdeauna preocupat de standardul calitativ, prin profesionalizarea resursei umane, tehnicii logistice şi echipamentelor care au fost puse la dispoziţia partenerilor.
Domeniile în care activez nu reprezintă, pur şi simplu, un act comercial, ci, în majoritatea situaţiilor, înseamnă inovaţie şi soluţii, care simplifică efortul beneficiarului (clientul final) în demersul său de a-şi dezvolta o investiţie, fie ea construcţia unei case de locuit sau a unui spaţiu destinat unei activităţi economice. Toate acestea au adus, din punctul meu de vedere, un plus-valoare comunităţii.
Ancorat în realitatea economico-financiară şi socială, am dezvoltat o investiţie de interes public, pe care am pus-o la dispoziţia domeniului de activitate pentru care ea a fost gândită, şi aici mă refer la construcţia autogării de pe strada Gării din Sighetu Marmaţiei. Această investiţie a fost demarată în colaborare cu autorităţile locale ale acelor vremuri, fără a urmări vreun beneficiu personal. După finalizarea proiectului, clădirea a fost închiriată în exclusivitate companiilor care desfăşoară activităţi specifice, transport călători.
Sunt un contribuabil mare, după standardele branşei, iar taxele şi impozitele virate de-a lungul anilor, au sporit, cu certitudine, bugetul local – şi nu numai! – bani care s-au regăsit mai apoi în confortul cetăţeanului.

IM: Cum credeți că vă percep sighetenii?… Cât de apropiat de realitate sau de… deformat?
SV: Nu sunt în măsură să comentez aprecierile şi percepţiile concetăţenilor mei, cu toţii avem dreptul de a ne exprima părerile cu privire la unii sau alţii, important e să ne bucurăm de respect reciproc. Consider că sunt văzut ca un om, înainte de toate, cu credinţă în Dumnezeu, familist, adică un om normal, un om al locului, care respectă principiile şi valorile tradiţionale. M-am format aici, am construit, am dezvoltat aici, în locul de unde provin.

IM: Sunteți membru PSD de foarte mult timp și, la ora actuală, președintele filialei Sighet al acestui partid, dar în același timp, cum spuneam, un prosper om de afaceri. Cum se împacă doctrina social – democrată cu business-ul, instrument specific… capitalismului?
SV: Cred că în Europa secolului 21 lucrurile au încetat de mult să fie atât de simpliste. Au existat, în anii de guvernare PSD, zeci de măsuri liberale (ca şi izvor ideologic) promovate pur şi simplu pentru că de ele avea stringentă nevoie societatea româneasca. Iar în ceea ce priveşte formaţia şi experienţa mea ca manager, daţi-mi voie să vă mărturisesc ceva: nu pot concepe rolul meu ca factor decizional în firmă, în absenţa grijii faţă de nevoile angajaţilor mei! Un angajat care ştie că patronatul se apleacă asupra necesităţilor sale – imediate sau de perspectivă – un angajat mulţumit, este unul care va lucra conştiincios şi eficient, iar asta se va regăsi şi în profitul meu, nu doar în retribuţia sa. Iată, deci, cum doctrina socială poate face casă bună alături de capitalism. Un înţelept spunea: „Nu îţi trata angajaţii ca pe nişte sclavi, având pretenţia ca ei să te respecte ca pe un rege!”
Activez într-un domeniu exclusiv de dreapta, dar nu principiile şi valorile politico-doctrinare sunt ceea ce mă defineşte, ci, deasupra tuturor, cred că este vorba despre oameni, fără de care nu se poate dezvolta nimic.

IM: Ce preferați, disciplina de partid sau disciplina minții? De ce?
SV: Disciplina de partid nu are sens în absenţa disciplinei minţii, care trebuie să stea la baza oricărei decizii în ceea ce priveşte soarta societăţii în ansamblul ei, trecând totul prin filtrul conştiinţei şi al legalităţii, cu respectarea drepturilor care ne sunt garantate prin Constituţie.
Întotdeauna mă voi baza pe disciplină, dar nu pe una care să mă determine a abdica de la convingerile mele ferme, bazate pe argumente.

IM: Ce credeți că a făcut greșit PSD-ul în anii (mulți) în care a fost la guvernare?
SV: Consider că una din sursele de nemulţumire a avut legătură cu faptul că măsurile din programele de guvernare s-au adresat în mare parte unor categorii sociale, neaplecându-se suficient asupra celorlalte.
Tinerii nu s-au simţit suficient vizaţi de măsurile adoptate de guvernele PSD, sau poate nu am comunicat suficient de bine, la nivel de adresare directă, în sensul de a promova anumite iniţiative. De asemenea, alocările bugetare au fost insuficiente pe anumite domenii, cum ar fi învăţământ, sănătate, infrastructură rutieră şi feroviară. Aceste domenii au fost finanţate, dar mult prea timid, comparativ cu nivelul aşteptărilor românilor. Clasa politică nu are nici o scuză pentru nerealizarea obiectivelor promise.

IM: Ce părere aveți despre salariile și pensiile speciale pe care le au parlamentarii români?
SV: Nu sunt neapărat în măsură să dau verdicte, dar pot să exprim o părere personală. Activitatea pe care o desfăşoară aceşti oameni şi responsabilitatea pe care o au trebuie să fie plătită în conformitate. Dacă s-ar ajunge la concluzia că aceste remuneraţii sunt nejustificate în raport cu statutul de parlamentar, eu personal aş fi primul care ar propune o nouă calculaţie. În ceea ce priveşte pensiile, ele trebuie să aibă la bază principiul contributivităţii, dar nu în ultim rând categoria socio-profesională la care se face referire.

IM: Pentru că sunteți – totuși – în primul rând om de afaceri, voi insista și pe câteva întrebări cu substrat economic. Vi se pare normal ca un angajat la stat să aibă un salariu mult mai mare – pe funcții echivalente, bineînțeles – decât cel din domeniul privat?
SV: Evident nu! Mai ales că în ultimii ani apar dificultăţi în a găsi forţă de muncă pentru cei din mediul privat. În acelaşi timp consider că soluţia potrivită ar fi identificarea măsurilor pentru ca cei din mediul privat să poată susţine efortul financiar de majorare, echilibrând piaţa forţei de muncă.

IM. Pentru că veți gestiona „afacerile” țării, ce credeți, până la ce nivel rezonabil poate merge deficitul bugetar – procentual – din PIB?
SV: Ţinând cont de contextul epidemiologic fără precedent, nu consider că este relevant un răspuns în procente sau cifre care să reflecte o realitate, urmând ca prin programul de guvernare propus de PSD acesta să fie redus, desigur, odată ce vom depăşi această situaţie de criză.
Cu siguranţă deficitul bugetar al momentului nu reflectă o administrare eficientă a țării de către guvernul actual.

IM: Toți românii cunosc prea bine faptul că, azi, afacerile cele mai profitabile sunt cu… statul. Cum vedeți – practic – stimularea apetitului românilor pentru antreprenoriat? Prin contracte alimentate de la bugetul… public?
SV: S-a tot vânturat în mod eronat marota asta a afacerilor cu statul, care ar fi, prin definiţie, un lucru rău, viciat, supus corupţiei. În toată lumea companiile private au afaceri cu statul, exista contracte şi e normal să fie aşa, întrucât statul nu poate, nu are cum, să aibă angajaţi suficienţi şi în toate domeniile, astfel încât să-şi ducă la îndeplinire proiectele „în regie proprie”. Cheia o reprezintă asigurarea mecanismelor de control care să excludă “faultul de/în joc”, dacă-mi permiteţi să împrumut un termen din sport.
Statul este un consumator de bunuri şi servicii. Câtă vreme există în piaţă firme competitive pentru a le presta şi furniza, nu văd accidentul dintre ele. Platformele de achiziţie a lucrărilor publice sunt suficient de transparente şi de bine puse la punct pentru a nu lăsa loc de interpretări.

IM: Știu că aveți afaceri și în domeniul HoReCa. Ce variante/ abordări vedeți pentru salvarea acestui domeniu lovit crunt de această criză mondială?
SV: Antreprenorii din domeniul HoReCa trebuie sprijiniţi financiar prin măsuri guvernamentale, până la relaxarea situaţiei si post-relaxare.
Una din măsurile pe care le propunem este plata în avans a voucherelor de vacanţă, care înseamnă o punere a banilor în circuitul economic şi, implicit, reprogramarea sejururilor.
Amânarea şi eşalonarea la plată a taxelor şi impozitelor datorate, iniţierea unui amplu proiect de reconversie profesională, cu susţinere financiară în tandem, guvern şi angajator. O măsură adresată angajatorilor ar fi ajutorul de stat, cu o documentaţie cât mai suplă.

IM: Ce părere aveți despre necesitatea aplicării votului Referendumului prin care s-a hotărât reducerea numărului de parlamentari români la 300 (de la 455)? Veți susține reducerea hotărâtă de poporul român?
SV: Aş putea accepta o discuţie pe ideea reducerii numărului de parlamentari, doar că respectivul referendum (a cărui orchestrare ar putea face obiectul unei discuţii mai extinse) a pus în discuţie şi altceva: eliminarea Camerei Superioare a Parlamentului. Iar aici trebuie să mă declar total împotrivă! De ce? Ei bine, dacă aruncăm o privire asupra istoriei parlamentarismului românesc, observăm că aceasta instituţie a fost gândită, încă de la începuturile sale, din 1866, a funcţiona în regim bicameral, singura perioadă în care lucrurile au stat altfel fiind cea comunistă. Ori, dacă societatea românească doreşte cu adevărat să rupă legăturile cu tot ceea ce a definit statul român în acea vreme, nu cred că e corect să ne întoarcem la un Parlament unicameral.

IM: Sunteți om de afaceri și, totuși, faceți parte din partidul echivalat de anumite „voci” cu… partidul pensionarilor și al bugetarilor! Nu sunt incompatibile cele două… profiluri?
SV: Resping fără drept de apel genul acesta de etichetări, sau continuarea procesului de antagonizare a categoriilor socio-profesionale începute în vremea prezidenţiatului lui Traian Băsescu. Consider că, înainte de toate, suntem cu toţii români, oameni liberi, care avem dreptul la simpatii sau antipatii politice şi, vă rog să mă credeţi, dacă dăm de-o parte sloganurile, vom constata că lucrurile nu sunt chiar aşa, în alb şi negru, că nu toţi pensionarii sau bugetarii votează PSD, după cum nici antreprenorii nu sunt toţi în „barca” de dreapta. Spuneam mai înainte că un om de afaceri trebuie să aibă conştiinţă socială, să fie preocupat de problemele celor care lucrează pentru el şi alături de el: acesta a fost mereu crezul meu ca om de afaceri, că „binele” meu nu poate fi conceput fără „binele” lor. În concluzie, nu! Nu văd de ce ar fi cele două profiluri incompatibile.

IM: Care sunt problemele arzătoare/ esențiale pe care – probabil – le-ați identificat și le-ați susține pentru lobby și rezolvare în Parlament, din postura de sighetean, maramureșean?
SV: Poate ar trebui să începem discuţia prin a promova în Parlament o lege a lobby-ului, care azi încă se numeşte în România trafic de influenţă. Legea lobby-ului ar trebui să fie inspirat de modelul celei mai puternice democraţii a lumii, Statele Unite, unde lobby-ul este făcut de la cel mai înalt nivel, întru susţinerea legilor de care comunităţile au nevoie. Ar mai fi multe de adăugat, dar să trecem mai departe.
Voi face „lobby” pentru fiecare proiect ce priveşte judeţul Maramureş, şi aici aş menţiona unul care este îmi foarte drag, pentru că m-am implicat încă de la început, de la primele măsurători, pentru studiul de prefezabilitate, continuând cu studiile geo-tehnice: construirea podului peste râul Tisa, în zona Tepliţa, un pod care va deschide accesul turistic şi de trafic greu, precum şi relaţiile comerciale între cele două ţări, o reală oportunitate pentru dezvoltarea economică şi investiţională a municipiului nostru.
Accesul către Europa de vest s-ar scurta astfel, pe cale rutieră, aceasta însemnând o eficientizare a costurilor pentru companiile de transport mărfuri generale şi persoane.
De asemenea, mă voi implica în susţinerea unui proiect de investiţii în domeniul sănătăţii, alături de Vasile Moldovan, primar al urbei noastre, care vizează construirea unui spital nou în municipiul Sighetu Marmaţiei, care ar deservi, la fel ca şi cel din prezent, întreg bazinul Maramureşului Voievodal.
Voi fi într-un permanent dialog cu toţi primarii Maramureşului, pentru a-i susţine în demersurile lor ce privesc dezvoltarea judeţului.

IM: Dacă v-ar cere partidul să votați legi sau modificări legislative în defavoarea sectorului privat, de afaceri, ați face-o?
SV: Categoric nu! Asta ar fi ca şi când ai încerca să opreşti inima economiei naţionale.

IM: La ora actuală, în Parlamentul României care în curând îți va încheia activitatea, Maramureșul a avut – din parte PSD – un senator (Liviu Marian Pop). Știți ce a făcut el, concret, pentru județul nostru?
SV: Nu puţin lucru! De numele colegului meu se leagă, în perioada 2017-2020, conform datelor oficiale, 43 de legi promulgate, precum şi 122 propuneri legislative iniţiale, între care, desigur, multe s-au circumscris domeniului educaţiei, având în vedere domeniul său de expertiză.
M-aş opri însă asupra unora din domeniul agriculturii, ţinând cont de potenţialul judeţului nostru din această perspectivă, şi anume Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de susţinere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducţie (legea 195/2018) sau Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de susţinere pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol (legea 227/2018), ori Proiectul de Lege privind aprobarea Programului pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură şi industria (legea 336/2018) şi, desigur, lista ar putea continua.
Liviu Marian Pop a fost, în opinia mea, un membru foarte activ şi eficient al Parlamentului şi sunt sigur că multă lume ştie şi recunoaşte asta!

IM: Aveți mulți prieteni, multe rude, pe care – conform obiceiului mioritic – doriți să-i promovați în funcții/ sinecuri importante?
SV: Nu mă caracterizează astfel de practici şi cred că ştiţi suficient de bine că în toată activitatea mea politică am stat departe de acest fenomen. În plus, familia mea, rudele mele şi prietenii mei se descurcă foarte bine, fără a avea nevoie de asemenea susţinere, pe care eu, oricum, nu o validez.

IM: Enumerați-mi trei personalități românești pe care considerați că ați putea să le luați dvs. de model și de ce?
SV: Modelul meu în lumea de business este Ion Ţiriac, care a demonstrat că perseverenţa, în sport ca şi în afaceri, aduce rezultatele scontate, dacă seriozitatea este crezul tău.
Regele Ferdinand Întregitorul este de asemenea una din figurile istoriei la care mă raportez mereu, deoarece şi-a închinat viaţa cauzei românilor şi nu a precupeţit nici un efort până nu i-a adus pe toţi în graniţele aceluiaşi stat. Desigur, toate acele minunate întâmplări au fost favorizate şi de un context politic general.
Nu în ultimul rând, aş menţiona proprietarii unei afaceri româneşti de mare succes, al grupului de firme Dedeman, un exemplu de urmat pentru antreprenoriatul românesc. Viaţa ne demonstrează încă o dată că acolo unde există principii, onoare, dar şi pricepere, există şi realizări. Acest exemplu, ca model de implicare şi dezvoltare, are legătură cu mediul din care provin şi eu şi consider că este demn de urmat.

IM: Dacă, presupunând că veți câștiga un loc în Senat, veți dezamăgi votanții și dacă prezența dvs. în cel mai înalt for al țării va fi pur simbolică – la fel ca a multor alți politicieni ce ne-au reprezentat -, cum ar trebui, concret, să vă…. „pedepsim”?
SV: O să vă surprindă răspunsul meu scurt. Validarea sau pedepsirea clasei politice este în mâna cetăţeanului şi se realizează prin vot. Personal, nu voi fi o dezamăgire pentru cei care îmi vor acorda încrederea, întrucât în activitatea pe care o desfăşor, nu admit să abdic de la principii, iar acesta este crezul pe care îl voi purta cu mine, indiferent unde mă vor duce drumurile vieţii.

IM: Păi, să așteptăm și să vedem ce vor spune la vot sighetenii, maramureșenii în general! Până atunci succes și… gânduri bune!
SV: Vă mulţumesc pentru că aţi ales să aveţi această discuţie cu mine. Astăzi demersul meu are nevoie de promovare din partea unor reprezentanți mass media echidistanţi, cum sunteți și dumneavoastră, care mă cunoaşteţi suficient de bine şi în diferite ipostaze. Vă urez, la rândul meu, sănătate, dumneavoastră şi cititorilor. Pe 6 decembrie, în funcţie de opţiunea fiecăruia, românii îşi vor desemna reprezentanţii în Parlament. În numele meu sper că vor vorbi, de la acel moment încolo, rezultatele.
Vă propun să ne revedem după primul an de mandat, pentru a analiza activitatea – sper – Senatorului Sorin Vlaşin.

Ion MARIȘ