Replică la replică (autor, Teofil Ivanciuc)

Stimate domnule Vasile Hodor,

Am citit cu atenție dreptul la replică cu care m-ați onorat: Greșeală sau greșeală voită?.

N-am înțeles de ce v-ați simțit atât de vizat direct, articolul meu a abordat întregul tablou al alegerilor pentru primar, despre dvs. scriind mai spre coadă (acolo unde v-a așezat electoratul) exact 6 rânduri, nimic mai mult. Dar, dată fiind situația, cred că ar trebui ca opinia publică să afle mai multe:

Ați catalogat expresiile „propulsat” respectiv „puci”, folosite de mine atunci când m-am referit la modul cum ați preluat puterea și candidatura, ca fiind „incorecte, tendențioase”, reproșându-mi că am „tratat totul cu superficialitate, luându-mă după gura lumii și bârfe”?

Atunci, infirmați cumva întâlnirea discretă de la Oncești, urmată de ședința din 1 august în urma căreia s-a decis, fără vreo motivare, suspendarea din funcție a lui Inge Mihalik, cea care conducea USR-ul la venirea dvs.? Puteți să dezvăluiți public cum se face că lista pentru Consiliul Local (C.L.) a fost depusă pe 15 august fără numele I. Mihalik (de pe locul 1), astfel că v-ați trezit, miraculos!, taman în frunte? Nu știți cumva cine i-a făcut acesteia o sezizare (respinsă) la Comisia Națională de Integritate, astfel încât să nu mai poată candida?

V-a „amuzat” (?!) expresia mea: „membri marcanți”, pe care i-ați catalogat ca „persoane la care partidul le-a retras sprijinul”?

Eu m-am referit la doi membri USR.: primul, fostul președinte Inge Mihalik, a obținut apoi singură, ca și candidat independent la C.L., fără nici un fel de suport, 355 de voturi, adică aproape o treime din scorul dvs., însuși candidatul USR-PLUS la primăria municipiului! De la biroul județean USR mi s-a spus însă că acesteia nu i s-a retras nici un sprijin, ci că a plecat singură…

Al doilea, Marius Nicoară, deși aflat pe locul 4 pentru C.L., a demisionat pe 18 august, lăsând lista de candidați incompletă, cu doar 9 nume, acesta spunând că nu a fost de acord cu fuziunea cu PLUS, renunțarea la susținerea candidaturii lui Sorin Rednic și înlocuirea acestuia cu dvs. Și despre M. Nicoară am aflat de la biroul județean USR că s-a retras tot de bună voie…

Atunci, cum afirmați că partidul „le-a retras sprijinul pentru încălcarea repetată și flagrantă a statutului, interesul lor personal primând în fața intereselor USR, mergând până acolo că au fost dispuse să sacrifice partidul pentru a susține un om”?!

Dimpotrivă, mi se pare că partidul a fost sacrificat pentru un alt om, adică pentru dvs., deoarece, sub comanda dvs., alianța USR-PLUS a obținut în C.L. Sighet doar 2 locuri din 19!

Cine nu spune adevărul, Baia Mare sau dumneavoastră?

Când v-ați referit la „acceptarea în partid a unor oameni cu un statut și o reputație în acest oraș”, nu cumva vă refereați, modest, și la persoana pe care o vedeați în oglindă?

Mi-ați spus să întreb persoanele din anturajul meu pe câți din membrii marcanți USR îi cunoșteau anul trecut?

Răspunsul este: pe nici unul, iar pe dumneavoastră vă percepeau doar ca pe un agent imobiliar (care a obținut și un P.U.Z. pentru propria-i afacere) și traseist politic, nicidecum ca pe un luptător pentru binele Sighetului sau, cu atât mai puțin!, ca pe viitorul primar.

Prin setea de putere, modul de preluare a USR și de propulsare ca și candidat la primăria Sighet (candidatură cert nepotrivită, altfel nu v-ați fi clasat abia pe locul 4, la doar un vot de locul 5!), semănați cu Daniela Onița-Ivașcu, de la care ați împrumutat unele tehnici (s-a auzit și de o înțelegere preliminară D. Ivașcu primar – V. Hodor viceprimar, doar ați fost colegi de partid).

Nu am absolut nimic personal cu dvs., nu m-am implicat deloc în campania electorală, însă, de aș fi în locul consilierilor locali, aș evita cu siguranță să vă aleg în funcția de viceprimar după care alergați azi din răsputeri, acum pe mâna PSD-ului!

P. S.: Citez din propria dvs. afirmație: „blocuri ici și colo, capodopere inginerești ale anilor ’80, care puneau într-o lumină favorabilă perioada și pe oamenii acelor vremuri, arată astăzi gri”(!?). N-aș fi crezut, că, la vârsta dvs., sunteți nostalgic după Ceaușescu, însă, după o asemenea formulare…

Cu stimă,
Teofil Ivanciuc

Text poză: În 2016 Vasile Hodor se simțea minunat în echipa candidaților PNL pentru C.L. Sighet.
Sursa foto: www.alexandruoros.ro




La schimbarea primarului (autor, Teofil Ivanciuc)

Cel mai slab primar din istoria Sighetului – conform părerii majorității cetățenilor, adică Horia Scubli (cel care ne-a lăsat ca principală moștenire un „Cui”, un „Scaun” și grătarul „lacătelor iubirii”), și-a încheiat mult prea lungul mandat. Îi urăm odihnă plăcută în continuare și spor pe Facebook!

După o noapte dramatică, precum cea de la prezidențialele cu Mircea Geoană din anul 2009, renumărarea voturilor pentru funcția de primar a dat până la urmă câștig de cauză avocatului (și fostului prefect) Vasile Moldovan (PSD, Coaliția pentru Maramureș), care a obținut 3832 voturi, adică mai mult decât propria formațiune politică, ceea ce spune multe…

Marele perdant a fost avocata Daniela Onița-Ivașcu (PNL), care și-a văzut spulberat visul la o diferență de 48 de voturi – aceasta fiind votată de 3786 cetățeni. Aflată permanent în campanie electorală încă de prin 2015 (de când susținea publicația „Sigheteanul”), cu o ambiție uriașă, aceasta a investit enorm în încercarea de a câștiga votanții de partea sa, ceea ce i-a și reușit, într-o bună măsură. A oferit premii elevilor și consultanță juridică gratuită, a fost prezentă la toate manifestările posibile, i-a adus la Sighet, să o susțină, pe Rareș Bogdan și Ludovic Orban (mai câștigați eram cu toții dacă Orban ar fi semnat un cec de 1 milion euro pentru asfaltarea unor străzi, cu promisiunea că – de va fi aleasă – guvernul va sprijini-o și mai substanțial în demersurile sale!), s-a pus bine cu cea mai mare parte a presei, și-a făcut o emisiune live pe Facebook etc., dar a greșit, printre altele, prin felul îndoielnic cum a preluat și apoi a gestionat organizația locală PNL (astfel că mulți liberali au votat contra sa!), dar și prin masiva supraexpunere, ea obținând în final mai puține voturi decât partidul însuși…

În următorul pluton de alergători, la mare distanță față de cei doi, au intrat, tot umăr la umăr:

Profesorul și gazetarul Nicolae Iuga (Pro România,1252 voturi), apreciat de o parte a electoratului pentru bătăliile duse în Consiliul Local pentru renunțarea la serviciile Vital, desființarea Poliției Locale, concesionarea controversată a unui teren de pe Pietonală și altele.

Următorul învins a fost agentul imobiliar Vasile Hodor (USR-PLUS, 1146 voturi), care a vrut inițial să candideze din partea unei coaliții locale apartinice formată din ONG-uri. Răzgândindu-se, el s-a propulsat, dubios, pe ultima 100 de metri, ca și candidat USR, acesta desființând proiectul inițial conform căruia partidul ar fi mers la alegeri doar cu lista de consilieri, la primărie urmând a-l susține pe independentul Sorin Rednic. Puciul lui Hodor a provocat nemulțumiri și demisii ale unor membri marcanți din cadrul organizației, ceea ce a contat, cert, la urne…

La diferență de un singur vot s-a clasat Sorin Rednic (candidat independent, 1145 voturi), secretar al primăriei și fost prefect, cu siguranță cel mai bine pregătit dintre toți candidații, însă rămas singur (de fapt susținut de fantomaticul Partid Ecologist Român, lucru care nu a prea ajutat). Probabil acesta nu a reușit să convingă că are în spate o echipă capabilă să implementeze uriașul său proiect de renaștere a urbei.

Penultimul clasat, cu 541 voturi, a fost foarte tânărul Gabriel Filipciuc (29 de ani!) de la PMP, fiu al fostului primar țărănist Gheorghe Filipciuc, perceput mai mult ca băimărean decât ca sighetean, ceea ce, desigur, l-a dezavantajat serios.

Lista candidaților a fost încheiată de Gheorghe Giurgi de la ALDE, fost director la ”Urbana” în vremea Eugeniei Godja, care a reușit să seducă doar 144 de alegători…

Meciul s-a încheiat, dar primarul ales va avea o misiune foarte grea, fiind susținut de un PSD minoritar atât în Consiliul Local cât și în Consiliul Județean și aflat în opoziția guvernamentală.

În plus, municipiul se află într-o situație jalnică, cu infrastructura la pământ, venituri modeste, datorii mari, contracte împovărătoare cu Vital și Herodot, o zestre edilitar-publică alcătuită din clădiri seculare ce se năruiesc, cu un aparat funcționăresc supradimensionat, care, din cauza salariilor imense votate în vremea administrației de tristă amintire H. Scubli, înghite 80% din buget…

Îi urăm succes noului primar Vasile Moldovan, sperând – pentru binele și viitorul Sighetului!, că va reuși să realizeze cât mai multe din cele promise în campania electorală!

Teofil IVANCIUC




Vreau să fiu primarul Sighetului?! (autor, Ion Mariș)

La începutul lunii martie a acestui an (09 martie 2020) am publicat un editorial (vezi AICI), cu doar câteva zile înainte de izbucnirea pandemiei, cu gândul de-a invita potențialii candidați la fotoliul (destul de împovărător și provocator) de primar să răspundă la un set de zece întrebări, ce urmau să vizeze aspectele importante pe care trebuie să se focalizeze un viitor… edil șef. Lucrurile s-au schimbat dramatic, alegerile au fost amânate, stabilirea ulterioară a datei alegerilor locale a stat sub semnul incertitudinii dar, se pare că data definitivă a rămas 27 septembrie 2020. Unii dintre candidați (inclusiv la Consiliul Local), chiar în plină pandemie, au avut activități filantropice, cu „fine” accente electorale, alții au continuat să se stabilizeze „pe surse” pentru a fi evaluați de către cetățeni iar ceilalți, puțini, au ales să rămână discreți, să aștepte oficial debutul campaniei alegerilor.

După publicarea editorialului anterior menționat, am avut discuții cu mai mulți prieteni și cunoscuți, care s-au arătat reticenți la posibilitatea unei evaluări eficiente/ comparabile doar pe baza unui set limitat de întrebări, așadar, am decis să oferim spațiu mai extins (echivalentul a maximum patru pagini A4, times new roman, font-uri de 12 mm, distanța între rânduri – single) candidaților, pentru a-și expune proiectul de “aspirant” la demnitatea de primar al Sighetului. Considerăm că într-un spațiu relativ limitat, un candidat trebuie să fie capabil să-și expună, coerent și pe înțelesul tuturor cetățenilor, oferta de management a orașului.

Sigur, în câteva pagini un candidat la primăria Sighetului nu poate spune „totul” dar, e nevoie de concizie și de abandonarea „poveștilor” de mare întindere, pentru a fi convingător iar noi a decide cui acordăm votul.

Invităm toți candidații să ne trimită „oferta” lor de management, în special pe cei care au anunțat deja, până la acest moment, înscrierea lor în cursă: Dana Onița – Ivașcu, Vasile Moldovan, Sorin Rednic, Vasile Hodor, Gabriel Filipciuc. Dacă vor apărea și alte nume (deși timpul rămas pentru înscriere este foarte scurt) îi invităm și pe ultimii potențiali candidați înscriși să ne trimită proiectul propriu de administrare a orașului.

Noile restricții impuse de pandemie – inclusiv pentru campania electorală reală (număr de participanți, distanțare etc.) – ne obligă să fim mult mai atenți la fluxul de informații din mediul virtual, de aceea, în mod sigur, mult mai mulți cetățeni citesc și vor citi materiale publicate on-line. Evident, va conta faptul că informațiile pe care le vom prezenta cititorilor noștri sigheteni, vin direct de la sursă!

Așadar, stimați candidați la demnitatea onorantă de primar al Sighetului, vă invităm să ne trimiteți proiectele voastre, materialele pe care doriți să le citim și să le analizăm, publicarea în spațiul dedicat aspiranților la fotoliul de prim – gospodar al orașului nostru fiind o modalitate suplimentară de-a vă cunoaște mai bine.

Vom publica materialele în ordinea sosirii la redacție (e-mail: office@salutsighet.ro), adică primul material primit, primul publicat.

Așteptăm cu deosebit interes toate materialele ce vizează – așa cum spuneam – ofertele – proiect dedicate/ destinate administrării Sighetului. Poate așa vom alege și noi candidatul adecvat, care va „semna și garanta” – virtual bineînțeles – un contract – proiect pentru noi, simplii alegători.

Mult succes candidaților la funcția de Primar al Sighetului!

Ion MARIȘ




Vreau să fiu primarul Sighetului! ZECE întrebări pentru nota… ZECE! (autor, Ion Mariș)

Trăiesc, muncesc în Sighet și chiar nu vreau să plec de aici! Dar, pentru a menține o bună relație cu viața cotidiană „ordinară” avem nevoie de un mediu socio – economic local adecvat, de o comunitate puternică, educată, participativă.

Am văzut cum se „descurca” sigheteanul în anii „mărețului” comunism iar azi asist (contrariat uneori!) la viața liberă, fără constrângeri (vizibile) dar, din păcate, fără coeziunea social – morală atât de necesară, bucurându-mă totuși că sunt un martor civil(izat) al anilor democrației (aproape) consolidate.

Democrația zilelor noastre (prezentând unele semne… traumatizante) ne oferă ocazia de-a „controla” (dacă ne dorim/ implicăm) profilul aleșilor. Nu ni se oferă această ocazie prea des, acționăm – din păcate – doar în intervalul diverselor tipuri de alegeri. Iar aleșii, potențialii aleși, competitorii, sunt mereu – în preajma alegerilor – foarte deschiși, preocupați de marile probleme ale comunității, ascultători, doldora de inițiative filantropice, populari (nu populiști!), politicoși, creativi etc etc. încât ne… bulversează. Aparențele (mai ales cele politice) știm că înșală și ne induc în eroare, de aceea, vom încerca să pătrundem un pic mai în profunzimea dezbaterilor electorale. La nivel local, în comunitățile mai reduse numeric, oamenii se cunosc în general între ei, liderii politici sunt monitorizați de diversele grupuri socio – profesionale, deci, nuanțele subiective și/sau obiective de simpatie sau antipatie se pot descifra relativ ușor și din zvonurile… târgului. Pe de altă parte, lăsând la o parte parti-pris-urile, ne-am gândit că am putea – prin discuții bine (con)centrate – să ne familiarizăm cu modul de gândire și conceptul managerial pe care îl posedă cei doritori să-și lase amprenta asupra dezvoltării Sighetului.

Așadar, demarăm o dezbatere virtuală și îi invităm pe candidații la funcția de primar al Sighetului, să accepte provocarea noastră, de-a răspunde unui set de 10 (zece) întrebări ce vizează abilitățile necesare celei mai înalte poziții administrative la nivel municipal. La final, răspunsurile vor fi evaluate de către cititorii noștri, fiecare întrebare poate primi maximum un punct; dacă toate răspunsurile sunt foarte bune poate rezulta nota… zece. De aceea am numit această secțiune a publicației noastre: Zece întrebări pentru nota… Zece! Vom expedia întrebările tuturor candidaților declarați oficial, care acceptă provocarea noastră, urmând ca, săptămânal, să publicăm interviul propriu zis iar cititorii vor acorda on-line… note!

Ne dorim să aplicăm același „model” și pentru reprezentanții partidelor care vor propune candidați pentru Consiliul Local. În acest fel, poate, ne vom lămuri care sunt abordările strategice ale partidelor vizavi de comunitatea noastră dar, mai ales, vom putea evalua potențialul persoanelor propuse (pe liste) pentru a gestiona dezvoltarea socio – economică a Sighetului și din postura de consilieri locali.

Vom transmite invitațiile pentru participarea la această dezbatere publică, în primul rând, candidaților la funcția de primar, care au anunțat înscrierea lor în cursă, până la acest moment: Dana Onița – Ivașcu, Vasile Moldovan, Sorin Rednic, Vasile Hodor, Gabriel Filipciuc. Pe măsură ce vor apărea și alte nume vom expedia invitația noastră și celorlalți reprezentanți înscriși – pe parcurs – în competiție.

Așadar, în câteva zile, veți putea citi interviul cu primul… „ofertant”. Da, un candidat la postura de primar este un concetățean de-al nostru care ne propune o… ofertă de management! Dacă sunteți interesați de soarta Sighetului, urmăriți-ne și veți putea analiza/ evalua și decide care este oferta ce vă stârnește… interesul!

 

Ion MARIȘ

foto: Ion Mariș




Mâine Consiliul Local decide soarta Şcolii de Muzică (Teofil Ivanciuc)

La auzul veştii despre comasarea Şcolii de Muzică şi Arte Plastice (SMAP) din Sighet cu Şcoala generală „Dr. Ioan Mihalyi de Apşa”, reacţiile au fost, de ambele părţi, neaşteptat de viguroase.

De partea şcolii s-a aflat, practic, ORAŞUL.  S-a simţit forţa societăţii, a cetăţenilor, care, dacă sunt hotărâţi, pot muta munţii din loc! Printre alţii, peste 600 de semnatari ai Petiţiei lansată pe internet, muzicieni profesionişti, oameni de cultură, dascăli, părinţi, cetăţeni cu bun simţ din Sighet, Maramureş, din ţară, din Europa, din SUA, Canada etc., cum ar fi Dan Grigore, Yolanda Covacinschi, Aurelia Vişovan, Istvan Loga, Gabriel Blotor, Ioana Benţoiu, Crina Varga, Tatiana Oltean, Mirela Capătă, Tiberiu Alexa şi mulţi alţii.

De partea cealaltă, s-au poziţionat primarul Horia Scubli şi viceprimarul Beres Ildiko, care au susţinut că SMAP nu poate rămâne cu personalitate juridică pentru că are doar 220 elevi şi nu 300, precum şi faptul că oraşul are deja o şcoală asemănătoare, adică Şcoala de Artă „Gheorghe Chivu”.

În realitate, Şcoala „Chivu” este atât pentru elevi cât şi pentru adulţi, funcţionând sub legislaţia Ministerului Culturii, în timp ce SMAP aparţine Ministerului Educaţiei, fiind o şcoală gimnazială de arte, având aceeaşi structură a anului şcolar, formaţiuni de studiu şi standarde curriculare precum celelalte categorii de şcoli gimnaziale.

Dacă există bunăvoinţă, Legea Educaţiei Naţionale are articole care permit în mod legal funcţionarea SMAP ca unitate independentă. De exemplu, art. 19, aliniat (3): „Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în funcţie de necesităţile locale, se organizează, la cererea părinţilor sau tutorilor legali şi în condiţiile legii, grupe, clase sau unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică, cu predare în limba română”. SMAP este singura şcoală de acest fel, nu numai din Sighet, ci din întreg Maramureşul istoric.

Nici nu mai pomenim situaţia şcolilor identice din Giurgiu sau Lugoj, care funcţionează bine-mersi tot cu un număr mai mic de 300 elevi.

Oare se urmăreşte ajungerea la o singură şcoală în Sighet, un soi de CAP, cu un director unic, 7000 elevi şi vreo 20 de structuri, pentru realizarea de economii? Şi aşa, România are cea mai slab finanţată educaţie şi cele mai multe şcoli închise din UE!

Astăzi (22.03.2017), la Primărie, a avut loc o întâlnire între directorul SMAP, prof. Nicolae Paraschiv, prof. Ileana Pipaş, lider de sindicat, câteva zeci de părinţi ai elevilor şcolii şi consilierii locali Eugenia Godja, Liliana Vârsta, Daniela Oniţa-Ivaşcu, Alexandru George Oros, viceprimarul Beres Ildiko şi secretarul municipiului, Sorin Rednic. În urma discuţiilor, s-a propus anularea Hotărârii de Consiliu prin care SMAP îşi pierdea personalitatea juridică şi revenirea, printr-o altă Hotărâre, la situaţia anterioară.

Mâine (23.03.2017), de la orele 14 va avea loc o nouă întâlnire profesori, părinţi, consilieri, sindicat şi reprezentanţi ai I.S.J. Maramureş. De la orele 15 este prevăzută o Şedinţă de Consiliu de îndată, unde ar urma să fie rezolvată situaţia Şcolii de Muzică.

Vom fi acolo şi vă vom spune cum a votat fiecare dintre cei aleşi să reprezinte interesele comunităţii (care au jurat să „respecte Constituţia şi legile ţării şi să facă, cu bună-credinţă, tot ceea ce stă în puterile şi priceperea lor pentru binele locuitorilor municipiului”).

Dacă Hotărârea va trece (este nevoie de minim 9 voturi, doi consilieri din 19 sunt plecaţi), decizia va ajunge la I.S.J. Maramureş, care a promis tot sprijinul. Apoi, urmează ca situaţia să fie rezolvată definitiv la Ministerul Educaţiei.

Dacă cunoaşteţi vreun consilier municipal, contactaţi-l urgent şi rugaţi-l să voteze pentru Şcoala de Muzică ca instituţie de sine stătătoare. Viitorul acestei şcoli, emblemă pentru Ţara Maramureşului, se află în mâinile lor. Să sperăm că, în al 12-lea ceas, aleşii locali vor vota responsabil.

Din RESPECT pentru sigheteni.

Teofil Ivanciuc