Actualitate Editorial Sport

Wimbledon 2019 și neașteptata idilă a Simonei cu iarba (autor, Dragoș Ardelean)

Simona Halep (foto: siteul oficial Wimbledon)
image_printPrinteaza

Wimbledon 2019 și neașteptata idilă a Simonei cu iarba
(Simona Halep – Serena Williams 6-2 6-2)

Ziua de sâmbătă 13 – o zi de mijloc de iulie și de sfârșit de Wimbledon – a devenit prin grația divină a zeilor tenisului și prin prestația vecină cu perfecțiunea a unei imense campioane, ziua în care am plâns cu toții de fericire. Nu și Simona, ea nu plânge așa ușor, cu un șlem – cu două. De asta suntem noi unde suntem și de aia e ea unde e.

Sâmbătă 13 – a fost ziua în care Simona, cea mai bună dintre noi, fata cu ochii verzi sau albaștri (e o discuție nedecisă pe tema aceasta…) și cu privirea scrutând infinitul, atunci când nu e ocupată cu disecția adversarilor, a primit onorurile unei lumi întregi, începând cu protipendada de pe coridoarele elegante de la All England Club și până la ultimul fan umil al tenisului, care cu toții au înțeles că tocmai s-a închis o pagină de istorie pentru a se deschide o alta.

Sâmbătă 13 – a fost ziua în care din fericire, din nou, despre România s-a vorbit altfel.

Ziua în care o poveste care s-a desfășurat într-un permanent crescendo și s-a rotunjit atât de frumos de la un capitol la altul – idila Simonei cu iarba de la Wimbledon 2019 – s-a săvârșit/desăvârșit în singurul mod posibil, cu o prestație desprinsă din manualele de tenis și cu fericirea absolută și întru totul meritată pe chipul româncei, în timp ce picioarele–minunatele, zăboveau după atâta drum, într-o binecuvântată îngenunchere.

Ziua în care Simona – în sfârșit, dar ce ușurare! – a simțit și apoi a crezut cu adevărat ceea ce a tot spus în ultimii ani, în preajma fiecărui meci pe care l-a disputat în fața Serenei Williams. Că are o șansă. Simona avea de o bună bucată de vreme tenisul care îi permitea să o bată pe marea campioană americancă, dacă ar fi înfruntat-o cu adevărat, cu încredere, minte, trup și suflet, așa cum a făcut-o acum.

Răspunsul fetei noastre la faptul că marea masă a specialiștilor acestui sport, nevăzând dincolo de serviciul Serenei – considerat cel mai puternic din istoria tenisului – și de scorul întâlnirilor directe, sec și profund defavorabil Simonei, au considerând-o pe americancă marea favorită a finalei, ei bine răspunsul a fost unul fără echivoc și fără milă. Simona a găsit incredibil modalitatea de a ridica și mai mult nivelul de altfel uriaș al tenisului său – pe care îl arătase în semifinala cu Svitolina. Ea a păstrat liniștea, simțul deosebit al terenului și al mingii și tot ce făcuse minunat până atunci și a adăugat o supradoză de agresivitate în jocul său, cu care și-a surprins adversara și a împiedicat-o să ia inițiativa în majoritatea punctelor, așa cum stătuseră lucrurile mai de fiecare dată între ele.

Când am văzut că de peste fileu, Simona răspundea constant cu retururi lungi și apăsate în picioarele adversarei, la servicii catapultate cu 190 km/h, am știut că o parte din problemă e rezolvată.

Când Simona și-a dat drumul la picioarele nu degeaba considerate ca fiind cele mai rapide din circuit și a început să returneze mingi imposibile din vecinătatea tribunelor laterale, mingi transformate în passing-uri câștigătoare în cros sau în revere în lung de linie – marcă înregistrată Halep, mi-am dat seama că nu multe mai sunt necunoscutele deznodământului acestui meci.
Ultima speranță pentru Serena era să intre cu toată puterea în serviciul româncei – considerat multă vreme punctul nevralgic al jocului său.

Astăzi însă, Simona a excelat și la acest capitol, reușind să nu se expună prea des cu serviciul secund – care oricum, comparativ cu trecutul nu foarte îndepărtat, nu a mai fost decât arareori direct atacabil – și servind minunat cu primul serviciu, excelent plasat, variat ca plasament și efecte, un serviciu la adăpostul căruia Simona și-a construit punctele în liniște. Ea a reușit cu adevărat remarcabila performanță de a nu își ceda serviciul în fața uneia din marile jucătoare la retur din circuit.

Cu Simona „full speed” și securizându-și toate potențialele fisuri din joc, puține au mai rămas de făcut din partea Serenei, cea al cărei tenis nu a avut niciodată potențialul să devină surprinzător.

Într-o zi de 13 care finalmente i-a purtat ghinion, Serena nu a putut decât să aplaude cu uimire dar și cu sportivitate – atât în timpul jocului cât și la final – jocul “out of her mind” izbutit de româncă. A fost cu siguranță cel mai bun joc din carieră pentru Simona, deși în semifinala cu Svitolina, ea se apropiase deja de Everestul tenisului. O execuție sumară aplicată legendarei campioane și deținătoare de recorduri – cum altfel să numesc un meci de doar 53 de minute în care românca nu și-a cedat deloc serviciul oferind o singură minge de break, a făcut doar 3 greșeli neforțate și a lovit din toate pozițiile 13 lovituri direct câștigătoare?!

Într-o zi de 13 iulie, Simona și-a jucat rolul de Oscar pentru care la premiere, alături de trofeu ar fi trebuit să primească și o statuetă, rescriind astfel încă o dată istoria tenisului românesc.

Pe Henman Hill, români fericiți fluturând steaguri tricolore, au primit cu ochii în lacrimi și cu inima neîncăpătoare de-atîta mândrie, salutul Simonei – apărută în balconul luxuriant din spatele tribunei. Cea care tocmai devenise oficial Lady Simona și membră pe viață a exclusivistului și prestigiosului club britanic.

Dragoș ARDELEAN

foto:  siteul oficial Wimbledon

oferta-wise

4 Comentarii

Click aici pentru a comenta

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

  • Foarte bine scris și cu o bună stăpânire a temei. Da, „Salut,Sighet!”-ul nostru are nevoie și de astfel de articole.
    Un cititor

  • Chiar dacă nu mi-ai spus şi mie că mergi la finală, să fi mers împreună, voi zice alături de tine şi de atâţi români: „Şi eu am fost la „Wimbledon 2019”!… ! De cei ce s-au specializat în emiterea de îndoieli sentenţioase şi înjurarea plină de „bărbăţie” a Simonei, „decât” mi-e milă… Hai, Simona! Hai, România!

  • Bucuria care ma cuprinde este mare cat tara titlul cucerit de Simona Halep a trezit la viata aproape intregul popor român. Numele ei este in inima tuturor, si cei care nu au știut nimic de sport, astăzi sunt mândri că avem asemenea campioni! Felicitări si succes la cat de multe turnee!

  • Aromanii au dat istoriei nationale mari caractere. Tatal meu a stat in inchisoare cu foarte multi aromani, patrioti de mare curaj , de la simpli tarani la intelectuali luminati .

    Rezistenta anticomunista din Dobrogea a fost constituita in principal din aromani.

    Simona provine dintr-un trunchi viguros !

oferta-wise