Actualitate Social

Alo!!! Ministerul Sănătăţii? (autor, Horia Picu)

image_printPrinteaza

Apelul meu e pur formal. Ştiu că nu ne bagă nimeni în seamă, că sunt atât de multe probleme de sănătate în ţara asta, încât nu ştii cine-i mai bolnav: omul sau ministerul?

Vreau să dezlege cineva „misterul” după care funcţionează(?) spitalele din România. Ca locuitor al Sighetului, doresc un răspuns mai bine ţintit, anume despre situaţia din spitalul municipiului multisecular, la care mă duc şi eu şi oricine din oraş sau din zonă pentru un consult, o operaţie, o trimitere, de orice ar fi nevoie.

Am scris de mai multe ori despre excelenţii medici care mi-au salvat viaţa în vremea pandemiei cu Covid. Nu pot spune nimic rău nici acum despre modul cum mi s-a rezolvat o altă  problemă de sănătate. Amabilitate, profesionalism de înaltă clasă şi gratuitate absolută. Este tot ce pot să spun, în sinteză.

Apare, însă, o problemă în sistemul medical românesc. Zic că-i problemă în sistem pentru că nu cred să fie specifică doar pentru spitalul din Sighet. Desigur, n-am avut ocazia să discut cu cineva internat în alte spitale din ţara asta, dar nu văd de ce în altă parte în patria noastră carpato-danubiano-pontică problema pe care am aflat-o azi n-ar exista.

Mă încăpăţânez să cred că Sighetul nu poate fi o excepţie (negativă!) pe care am s-o prezint imediat, iar oriunde în altă parte lucrurile arată aşa cum ar trebui să arate.

Un bărbat pensionar, din Sighetu Marmaţiei, plătitor pe întreaga perioadă a activităţii profesionale a dărilor către stat, inclusiv cele pentru sănătate, ajunge la spitalul din Sighet pentru un consult medical de specialitate, cu trimitere de la medicul de familie.

După consult, i se spune că este internat de zi, deci nu va rămâne în spital.

Atenţie la cele ce urmează!!! I se transmite omului care a contribuit ani şi ani la sistemul de sănătate din România că trebuie să vină la consult în fiecare zi la ora 8!!! Pot fi internaţi – şi să rămână internaţi – doar cei care se încadrează în categoria caz social. Asistaţii social au întâietate.

Păi de ce a plătit omul care a fost salariat şi s-a dus în fiecare zi la locul de muncă?? Ca să vină acum tot în fiecare zi de acasă la consultul medical, la tratament  şi apoi să plece acasă??

Cum vine asta, domnilor care aveţi grijă de bunul mers al sistemului de sănătate din România?

Poate fi găsită o soluţie şi pentru internarea asistaţilor sociali, şi pentru internarea plătitorilor de taxe, impozite şi contribuţii care se văd – în cazul când au nevoie –  trimişi la plimbare zilnică între casă şi spital.

Adică, oare ne mai facem bine? Sau, ce spunea poetul American Ralph Waldo Emerson („Societatea este un spital de bolnavi incurabili”- sursa: rightwords.ro) în secolul XIX se vede a fi valabil în secolul XXI, undeva, într-o ţară europeană care bâjbâie în găsirea drumului spre normalitate?

Horia Picu

oferta-wise

Adaugă comentariu

Click aici pentru a comenta

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

oferta-wise