Actualitate Cultură Știri

Arta în poARTA MARAMUREȘEANĂ

image_printPrinteaza

În cadrul proiectului poARTA MARAMUREȘEANĂ, finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, Secția de etnografie din cadrul Muzeului Maramureșan a organizat două workshop-uri, parte a proiectului.

Porțile maramureșene ocupă un loc privilegiat în creația artistică populară din Maramureș, în ansamblul culturii populare, materiale și spirituale din țara noastră, iar prin proiectul nostru dorim să arătăm locul important care i se acordă acestei arte în condițiile profundelor transformări ce se produc în structura satului contemporan maramureșean. Proiectul prezintă și promovează patrimoniul cultural material, dar și meșterii populari care continuă acest meșteșug.

Primul workshop a avut loc cu ocazia Sărbătorii mărului, ediția a VIII-a. Au fost prezenți studenți și masteranzi din cadrul Universității Babeș – Bolyai, Facultatea de Geografie, Extensia Sighetu Marmației, dar și elevi de la diferite școli din municipiu. Prezenți la acest workshop au fost meșterii Pop Radu a Gânjului din Desești și Ion Petric din Breb, ambii specializați în construcția de porți, dar și alte construcții și obiecte din lemn.

Cel de-al doilea workshop a avut loc la Liceul Tehnologic MARMAȚIA unde au răspuns invitației noastre meșterul popular Codrea Petre din Valea Stejarului, ginerele lui Moș Pupăză, care a învățat taina sculptatului în lemn de la regretatul meșter și Cupcea Petru din Călinești.

Aceștia s-au prezentat îmbrăcați în port popular autentic, fiecare lucrând la un stâlp de poartă. Pe lângă uneltele pe care azi le folosesc în construcția, ornamentica porților, aceștia au făcut și o prezentare a vechilor unelte folosite de sculptorii maramureșeni. Studenții și elevii au aflat multe despre ornamentica de pe porțile maramureșene, dar și tehnicile de ornamentare și construcție. Meșterii le-au explicat cum se execută motivele ornamentale, dar și procedeele folosite în tehnica de ornamentare: sculptarea în relief care se aplică pe stâlpii porții, fruntar, pragul de sus, chituși; incizarea (săparea lemnului în adâncime), dar și traforarea folosită la fundătura portiței și a aripilor porții. Astfel, au învățat și părțile componente ale unei porți, semnificațiile motivelor decorative, care în trecut aveau o funcție magico-mitică, dar și despre obiceiurile legate de timpul de tăiere a lemnului.

Prin organizarea workshop-urilor ne-am dorit ca studenții și elevii să cunoască valorile patrimoniului cultural material și să conștientizeze rolul vital al conservării patrimoniului cultural material în contextul unei societăți globalizate și informatizate.

Muzeograf Mirela BARZ,
șef secție etntografie

oferta-wise

1 Comentariu

Click aici pentru a comenta

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

  • Poporul roman si in special maramuresenii,iubesc traditia si portul popular! Dar si la noi cum este si prin alte parti, noul incepe sa patrunda peste ce-i vechi si frumos, si in loc de porti din lemn, astazi la casele oamenilor, mai mult straluceste otelul decat copacul rindeluit si adancit cu dalta in stalpii portilor de lemn. Benefic, in sprijinul artei populare, a traditilor noastre, vin aceste proiecte ale Muzeului Maramuresan, organizand workshop-uri(de ce nu gasiti cuvinte romanesti cand este vorba de traditie?), in care, mesterii populari incearca prin arta si truda lor sa pastreze trecutul si frumusetea gospodariilor taranesti, strajuite prin falnicile porti maramuresene cioplite din lemnul nostru dublu milenar! O fi mai frumoasa stralucirea rece a inoxului din porti decat stralucirea lemnului trudit si stropit cu multa sudoare de mesterul popular? Eu cred ca nu, deoarece lemnul poarta istorie, cultura si credinta, a fost cioplit din veacuri multe, infrumusetind casa ce o imprejmuieste, facand-o sa dainuie prin timp si sa reziste influentelor straine care astazi, ca nicicand, ataca tot mai mult traditia noastra populara! Pe otel nu ai ce pune mana, ti-o retragi ca ingheata sufletul in noi, pe cand lemnul mangaiat ni-l incalzeste, aducandu-ne aminte de mosii si stramosii nostri, de „furtunile” care ne-au pustiit dar portile din lemn cioplit au ramas marturie istoriei, ca noi aici suntem de mult si trditia ne-o iubim!

oferta-wise