Ce poate fi mai frumos în viața unui arheolog decât să-și vadă încununată munca de cercetare cu materializarea descoperirilor într-o expoziție temporară dintr-un muzeu. Iar dacă în echipa de cercetare are alături de el și speologi, cu atât mai mult. La un astfel de eveniment am asistat miercuri, 13 decembrie 2023, când a fost vernisată expoziția Sălnița – Custura Cetățelei. Vestigii medievale, la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, de către arheologul dr. Dan Pop, șeful Secției de Arheologie, și prof. dr. Alexandru Mureșan, Președintele Clubului de Speologie Montana Baia Mare. Expoziția face parte dintr-un proiect mai amplu de cercetare pe care Muzeul Județean îl derulează; știm că luna trecută a fost deschisă publicului larg expoziția Fortificația romană de la Coștiui – Imaș.
Gazdele evenimentului au fixat geografic situl, au prezentat istoricul cercetărilor și artefactele medievale (pinteni cu rotiță – care oferă datarea materialelor sitului între a doua jumătate a secolului al XIII-lea și finele secolului al XIV-lea – , catarame, cuțite cu limbă la mâner, mânere de cuțit, dalte, piroane și cuie de potcoavă), cu mențiunea că artefactele preistorice (culturile arheologice Coțofeni, Suciu de Sus) vor fi prezentate cu altă ocazie. Astfel, Custura Cetățelei este situat în Defileul Lăpușului, la 15 km în aval de intrarea râului Lăpuș în defileu, după localitatea Răzoare și la 9 km în amonte de Cetatea Chioarului. Primele informații despre existența unei cetăți sau a unui zid de piatră în hotarul localității ne sunt oferite de Kádár Jósef, în 1903, în monografia comitatului Szolnok-Doboka. De asemenea, tot aici sunt menționate două peșteri (Peștera Gaura din Cetățeaua de la Vima Mică și Peștera Șura Dracului), pe care localnicii le asociază cu celebrul haiduc Pintea Viteazul.
Zidul de piatră a fost descoperit întâmplator, în primăvara anului 2013 de către Viorel Coroian și Leon Lazăr de la Asociația Cheile Lăpușului. Perieghezele arheologice întreprinse de dr.Carol Kacsó (2013) și dr. Marius Ardeleanu (2018) au evidențiat că traseul zidului de piatră este vizibil pe o lungime de aproximativ 100 m, iar la construcția lui s-au folosit pietre fasonate legate între ele cu mortar. Săpăturile arheologice din anii 2019 și 2020 au urmărit documentarea zidului de piatră, lungimea lui și modul de construcție. Potrivit datelor obținute, specialiștii consideră că zidul a avut un rol de sprijin pentru platforma aflată deasupra lui, un avanpost în amonte de Cetatea Chioarului, având rolul de a controla traficul de persoane sau bunuri.
La final, curatorul expoziției a ținut să-i menționeze, în special pentru elevii Colegiului de Arte prezenți la eveniment, pe participanții la săpături: Marius Ardeleanu, Dan Pop, Dragoș Conțiu, Adrian Mărcuț (2019) și Marius Ardeleanu, Sorana Mișca, Dan Pop, Vlad Murgu și Teodor Taloș (Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca), Vasile Papuc (Asociația Detecție Nord Maramureș), Dragoș Conțiu, Adrian Mărcuț (cercetători independenți), Vlad Roman (ghid montan), dar și să mulțumească membrilor Clubului de Speologie Montana Baia Mare (Traian Minghiraș, Tudor Tămaș, Maria Tămaș, Mara Tămaș, Mureșan Alexandru, Ramona Mureșan, Andrei Mureșan, Pandi Tamaș, Rist Iosif, Mihai Moisei, Pop Octavian, Mircea Rațiu (2020). Iar cercetarea arheologică dublată de cea speologică nu se oprește aici. Urmează să fie explorată anul viitor Cetatea! Invitația de a participa la săpături rămâne valabilă.
Foto 1: localizarea sitului arheologic
Foto 2: imagini din timpul campaniei de cercetare
Foto 3: artefacte descoperite la Sălnița
Foto 4: ceramică medievală
Bibliografie:
Marius Ardeleanu, Dragoș Conțiu, Dan Pop, Noi descoperiri arheologice în Țara Chioarului. Cercetările din anul 2019 de la Sălnița – Custura Cetățele, în Vatra Chioreană, Revista Țării Chioarului, nr. 13, XIV, 2019, Copalnic-Mănăștur, pp. 5-12.
Carol Kacsó, Traian Minghiraș, Alexandru Mureșan, Ioan Pop, Zamfir Șomcutean, Zidul de piatră de la Sălnița – Custura Cetățelei, în Revista Bistriței, XXVII, 2013, pp.104-118.
Carol Kacsó, Repertoriul arheologic al județului Maramureș, vol.I, BiblMarmația, 3, Editura EUROTIP, Baia Mare, 2011, 628 p.
Autor, prof. Marius VOINAGHI
Adaugă comentariu