Prin programul DiscoverEU, tinerii de 18 ani pot călători gratuit, cu trenul, prin Europa, timp de o lună.
Și-a asumat această „aventură” proaspătul absolvent al C. N. „Dragoș-Vodă”, Silviu Andrei Pontoș. Silviu a fost admis în această vară la Facultatea de inginerie industrială și robotică din cadrul Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnică, București. Pentru a-i încuraja și pe alți tineri să-și asume aventura europeană, am stat de vorbă cu tânărul student.
Brîndușa Oanță (B. O.): Ce te-a determinat să te aventurezi în acest „turneu” european?
Silviu Alin Pontoș (S. A. P.): În primul rând doresc să vă salut. „Aventura” acestei aventuri prin Europa a început acum mai bine de un an când am vizionat un video pe youtube (https://www.youtube.com/watch?v=kY26GOh-BHQ&t=164s), acolo am aflat de o acțiune a programului Erasmus+, numită DiscoverEU, prin care, tinerii de 18 ani din statele membre UE au șansa de a câștiga un permis de călătorie cu trenul prin Europa. Ei bine, în toamna anului trecut, după ce am văzut anunțul de aplicare pe rețelele de social media ale acestui proiect și mi-a amintit și mama, am decis să văd dacă „trag lozul norocos”. Se pare că am avut noroc pentru că în ianuarie am primit un cadou de Crăciun cu întârziere prin emailul de la DiscoverEU :)), așa că nu am mai avut de ales și singura întrebare rămânea daca merg singur sau împreună cu prietenii.
B. O.: Ți-ai găsit o echipă sau ai pornit de unul singur în periplul european?
S. A. P.: Încă de când am trimis aplicația pentru permisul de călătorie am început să îmi caut prieteni cu care să plec cu trenul, însă, în final nu am reușit și decât să pierd această ocazie de călătorie, am decis să plec singur.
B. O. : Ce pregătiri presupune călătoria?
S. A. P.: Din cauza perioadei încărcate cu examene și pregătirea pentru acestea, am fost nevoit să amân planificarea plecării. Așa am ajuns cu puțin mai mult de o săptămână până la data la care doream să plec, timp în care trebuia să stabilesc tot de la buget și până la itinerariu. Primul lucru pe care l-am stabilit a fost costul călătoriei, astfel încât să poată fi acoperit din câteva burse școlare, așa am ajuns la durata de 14 zile. Următoarea etapă a fost să știu unde să merg, deși aveam niște idei, până la acel moment nu era nimic concret. Alegerea orașelor trebuia să aibă loc rapid pentru că majoritatea atracțiilor pe care doream să le vizitez necesitau o rezervare din timp, și o readaptare a itinerariului, după caz (de exemplu, la Louvre, deși intrarea era liberă pentru tineri, cel mai apropiat bilet de data rezervării a fost la două săptămâni, iar la Bundestag nu am mai găsit disponibil). După ce am rezervat și locul la trenurile unde am putut (deși biletul de tren este gratis prin DiscoverEU, pentru unele trenuri este necesară plata unei taxe pentru rezervarea locului), am căutat cazare pentru prima parte a itinerariului.
B. O.: Cum ți-ai ales itinerariul? Pe ce considerente?
S. A. P.: În alegerea locurilor pe care doream să le vizitez am avut control deplin, deoarece, la primirea permisului de călătorie am optat pentru varianta flexibilă (un permis echivalent cu unul Interrail Global Pass), prin care puteam să merg cu orice tren doream, cât timp numărul de zile, pe o durată maximă de o lună, în care aveam minim o îmbarcare în tren nu depășea șapte (de asemenea aveam doar patru curse posibile în România, pentru plecare și întoarcere). Pe lângă această opțiune, există și permisul fix, cu care se poate călători doar în alte două țări UE în afară de cea de reședință (mai multe detalii aici – https://youth.europa.eu/d8/node/32802_ro). Ok, acum înapoi la poveste, itinerariul pe care l-am stabilit a fost pe ruta: Baia Mare – Berlin – Cologne – Bruxelles – Paris – Stuttgart – Munchen – Viena. În stabilirea traseului am vrut să includ cât de multe obiective pe care am dorit să le vizitez de mult timp, astfel încât să mă încadrez în două săptămâni, dar și să folosesc toate zilele de transport pe care le-am avut la dispoziție. Itinerariul pentru fiecare oraș a ajuns să fie destul de concentrat, reușind să mă țin de el doar cu ajutorul unor aplicații mobile.
B. O.: Care au fost țintele tale? Ce ai urmărit să obții prin parcurgerea acestui itinerariu?
S. A. P.: Ținta mea principală a fost să pot să observ diferite culturi. Ca să ating acest scop, am dorit să aflu și despre evoluția sa prin vizitarea muzeelor, cât și despre starea lor actuală prin observarea oamenilor din jurul meu. De asemenea, această călătorie a fost totodată o provocare, fiind prima oară când merg singur undeva.
B. O.: Ce dificultăți/experiențe negative ai avut pe parcursul traseului?
S. A. P.: Principalele dificultăți pe care le-am întâmpinat au fost legate de trenuri, începând din Baia Mare, unde doamna casieriță dorea o copie fizică a biletului meu care este exclusiv digital pentru a-mi emite rezervarea de loc, dar într-un final am putut urca în tren, urmând ca în 10 ore jumătate să ajung în Viena. 10 ore pe hârtie, pentru că am descoperit că nu doar CFR-ul are întârzieri, coborând în capitala austriacă cu trei ore întârziere, astfel am pierdut conexiunea spre Berlin, iar a doua opțiune având toate locurile vândute (era un tren de noapte, la care era nevoie de rezervare de loc). Așa am ajuns să stau în gară în Viena, chiar în prima zi a călătoriei, și cu următoarea legătură doar dimineață, ceea ce ar fi însemnat pierderea unei zile de transport. Ultima mea șansă a fost să-mi încerc norocul cu „nașu”, care, după ce i-am explicat situația în care mă aflam, m-a primit în tren, cu precizarea că poate o să dorm pe jos. Totul a fost bine până la verificarea biletelor din Polonia, unde controloarea a decis să-mi dea emoții când mi-a spus că biletul a fost valabil până în seara care a trecut (evident, considerând că era un tren de noapte și se numără doar ziua plecării). Ce am povestit până acum a fost doar prima problemă cu trenurile, în Germania având multe întârzieri, pe Thalys-ul de Bruxelles-Paris erau mai multe rezervări pe același loc, iar TGV-ul de la Paris la Stuttgart nemaiavând locuri.
B. O.: Ce experiențe neașteptate ai avut parcurgând traseul? Ce te-a impresionat cel mai mult?
S. A. P.: Una dintre experiențele la care nu m-am așteptat, și care mi-a lăsat o impresie pozitivă, este legată de pierderea ultimului tren menționat la întrebarea anterioară, pe care l-am înlocuit cu cel de Strasbourg, unde colegul de scaun mi-a prezentat centrul orașului până când am avut de luat următorul tren. Această atitudine deschisă am găsit-o și la mulți dintre colegii de cameră de la hosteluri, unde am putut lega prietenii. Dacă am menționat un lucru ce m-a impresionat în legătură cu oamenii, aș putea preciza și ceva în legătură cu orașele. Primul lucru pe care l-am observat imediat ce am ieșit din gara din Berlin a fost accentul pus pe calitatea vieții, orașele fiind locuri care te invitau să te plimbi și să practici sport. De asemenea, un alt lucru care m-a lăsat plăcut surprins a fost liniștea, aceasta datorându-se în parte limitării mașinilor în orașe și prin existența unor opțiuni de transport alternativ viabile. O altă experiență neașteptată am avut-o în Munchen, și anume surfingul pe Eisbach, alături de vizitarea minunatului Deutsche Museum. Aceste lucruri au scos în evidență, pentru mine, discrepanța dintre realitatea distorsionată din știrile cu tentă propagandistă și realitatea de la fața locului.
B. O.: Ți-au fost suficiente cele două săptămâni? Ar fi fost nevoie de mai mult timp?
S. A. P.: În cele două săptămâni cred am reușit să echilibrez timpul folosit cu oportunitățile date de permisul de călătorie (folosind toate zilele de transport) și cu costurile. Normal că ar fi fost nevoie de mai mult timp, totdeauna este, dar sunt bucuros cu structura aventurii mele prin Europa.
B. O.: Dacă ar fi să repeți experiența, ce modificări ai aduce traseului tău european?
S. A. P.: Dacă ar fi să repet experiența aș fi mai atent și la întâlnirile DiscoverEU, care au loc în diverse orașe (https://youth.europa.eu/discovereu/meetups_ro). În legătură cu modificări aduse traseului, aș alege o rută care trece prin mai multe țări și care reușește să treacă și prin Roma.
B. O.: Ai vizitat obiective importante din Europa, dar ai avut și interacțiune umană relevantă?
S. A. P.: Nici partea de interacțiune umană nu a lăsat de dorit, întâlnindu-mă cu prieteni stabiliți în țările prin care am trecut, cărora le mulțumesc, cât și discuțiile din fiecare seară cu colegii de cameră. Poate aici apare o întrebare, ce colegi de cameră dacă am mers singur? Colegii au fost alți călători din toate colțurile lumii și de toate vârstele, cu care am stat în camerele de hostel, fiind în număr de la 3 și până la 7. Mai ales pentru cei care călătoresc singuri, pot să recomand optarea pentru un hostel, deși această alegere are câteva riscuri, dar acestea pot fi reduse prin documentare înaintea cazării.
B. O.: Cât de importantă ar putea fi această călătorie pentru un tânăr de 18 ani? Ce recomandări le-ai oferi?
S. A. P.: Principala recomandare este aceea să se înscrie, chiar dacă nu sunt siguri dacă vor putea pleca (mai bine se decid după ce primesc mailul că au câștigat biletul). Înscrierea are loc de două ori pe an, pentru cei care au 18 ani, una este în primăvară, iar a doua este în toamnă. Vorbind de cea din toamnă, aceasta începe în 2023 pe 4 Octombrie și se încheie în 18 Octombrie, adresându-se tinerilor născuți între 1 ianuarie 2005 și 31 decembrie 2005 (dacă vă interesează, fiți cu ochii pe pagina asta – https://youth.europa.eu/discovereu_ro). O altă recomandare este planificarea și rezervarea din timp, astfel având cazări mai ieftine, flexibilitate mai mare cu rezervările la atracții și liniștea sufletească adusă de siguranța că mai au loc în tren :)). Consider că acest program este unul foarte benefic pentru tinerii europeni, ajutându-i să descopere modul de viață în alte culturi, lucru care le deschide orizonturile și le dă puterea de a lua decizii informate, atât în legătură cu locul unde doresc să trăiască, cu viziunea lor asupra lumii, sau chiar și în legătură cu modurile prin care ei pot să aducă o schimbare societății în care trăiesc.
B.O.: Mulțumim, Silviu! Baftă multă în viața studențească!
Brîndușa Oanță
Sursă foto: Silviu Pontoș
Adaugă comentariu