Actualitate Cultură

Memoria timpului: 1960-2020 (autor, Eva Bucur)

image_printPrinteaza

Ultimul sunet de clopoțel anunța, pe 15 iunie 1960, sfârșitul anilor de liceu pentru cei 26 de elevi ai primei promoții de elevi de la Școala Medie Mixtă Șomcuta Mare (1956-1960).

La a 60-a aniversare de la absolvire nu pot să nu îmi amintesc condițiile în care a luat ființă liceul. După terminarea gimnaziului (clasele V-VII), elevii urmau să ia calea liceelor din Baia Mare sau Cluj-Napoca. Un grup curajos de părinți a făcut demersurile necesare pentru înființarea liceului în târgul Șomcuta Mare. A fost o reușită și, așa, nu am umblat pe căi străine, având liceul la noi acasă. Înființarea liceului a reprezentat un mare câștig pentru copiii din Ținutul Chioarului.

În 1956, clasa a VIII-a era corespondentul clasei a IX-a din prezent, deci noi am absolvit XI clase în 1960. Condițiile au fost precare, baza materială plus manualele lipseau cu desăvârșire (sălile se mutau în altă clădire anual), dar am avut parte de un colectiv de cadre didactice tânăr și pasionat de munca cu elevii. Majoritatea lecțiilor le făceam după dictare, dar setea de a ne îmbogăți cunoștințele, era mai mare decât lipsurile.

Este trist că la această oră aniversară, nu putem fi împreună și, mai ales, că niciunul dintre dascălii ce ne-au îndrumat pașii, nu mai este în viață. Acestora și foștilor mei colegi decedați – pios omagiu și calde aduceri aminte.

La aniversare, îmi salut și felicit online colegii și, nu pot să nu amintesc că absolvenții de acum 60 de ani, sunt profesori, ingineri, funcționari, chimiști, tehnicieni, pensionari. Aștept să ne revedem cu drag, cât de curând!

Cu nostalgie,
Eva BUCUR – OANȚA
(absolventă a primei promoții a Școlii Medii Mixte Șomcuta Mare)

oferta-wise

1 Comentariu

Click aici pentru a comenta

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

  • Un cald si respectuos salut orasului Somcuta Mare ! In anul 1966 sau 1967, am fost trimis in acest oras pentru examenul de bacalaureat, ca profesor examinator la obiectul Matematica. M-am bucurat sa intalnesc acolo un coleg de an de la Facultate, din prima mea parte a studentiei, Negrea Dionisie, sotia lui fiind profesoara de Biologie. Elevii au fost foarte bine pregatiti si au trecut cu bine acest examen al maturitatii, cu putine exceptii, asa cum se intampla si pe atunci.
    Invatamantul era insa mai bine organizat ca si acuma, iar legat de disciplina, freventa si comportamentul elevilor, a studentilor, situatia este incomparabila cu cea de azi, iar cu unele exceptii. Se facea carte cu multa seriozitate, chiar in acele vremi proletcultiste, cand invatamantul era considerat ca o Institutie „neproductiva” (?), cu salarizare cadrelor didactice comforma, asa cum s-a cam petrecut tot timpul. Acestea, de toate gradele, nu erau totusi departate de ele insele si-si maniestau solidaritatea de breasla in tinuta lor, cu afectiune si responsabilitate fata de elevi si studenti, peste toate vitregiile vremilor.
    Internatul Liceului avea o baza materiala foarte buna si atmosfera intre cei ce faceau instructie si educatie elevilor, din aceea localitate, era deosebit de placuta, asa cum am observat in putinul timp petrecut pe acolo. Colegii s-au comportat fata de noi cu mult respect, indeplinindu-si cu brio si in mod placut statutul de gazde, facandu-ne sa ne reintoarcem din Somcuta Mare, ca dintr-o foarte agreabila deplasare.
    Elevii de atunci au varsta in jur de 71 de ani, iar cadrele didactice si mai mult. Un profund omagiu pentru cei trecuti la cele vesnice, in ocrotirea Domnului, iar celorlalti le urez, in continuare, multa sanatate, in bucurii si impliniri, pentru ei si pentru toti cei dragi. Domnul sa-i protejeze si sa-i ocrotesca de pericolele acestei lumi. Prof. Gh. Barcan, Minnesota, USA.

oferta-wise