Directorul C. N. „Dragoș-Vodă”, prof. dr. Vasile Mih s-a stins din viață în dimineața zilei de 20 octombrie 2020.
Absolvent al Liceului „Dragoș-Vodă”, promoția 1986, Vasile Mih a urmat studiile Facultății de Fizică din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, în perioada 1987-1992. Și-a început activitatea didactică în septembrie 1993, fiind profesor de fizică la Grupul Școlar Forestier până în anul 1995.
În perioada 1995-2012 a predat la Grupul Școlar pentru Industrie Mică și Servicii, Sighet, în paralel, activând și la Casa de Copii Școlari. Între anii 2003-2006 și 2008-2009 a fost profesor asociat la Universitatea UBB Cluj-Napoca, Extensia Sighet.
A fost directorul Grupului Școlar pentru Industrie Mică și Servicii, în intervalul 2005-2012 și, în continuare, la același liceu, cu noua denumire Liceul Tehnologic Marmația, din 2012 până în 2014.
Din octombrie 2015 a predat fizică la Colegiul Național „Dragoș-Vodă”, din septembrie 2017 fiind directorul CNDV. Vasile Mih a fost cel care a avut onoarea, în anul 2019, de a coordona organizarea și sărbătorirea Centenarului Colegiului Național „Dragoș-Vodă”.
A fost consilier local PNL din 2012 până în 2020. Și-a luat Doctoratul în Fizică (Magna cum laude), la Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, în anul 2002. A fost membru al Rotary Club Voievodal Sighet.
Colegii de la Colegiul Național „Dragoș-Vodă” își iau adio de la directorul lor printr-un mesaj video care readuce în memoria noastră câteva din momentele petrecute împreună cu profesorul Vasile Mih:
Echipa „Salut, Sighet!” este alături de familia îndoliată și transmite sincere condoleanțe! Dumnezeu să-l odihnească în pace!
P. S. Cerominia funerară va avea loc joi, 22 octombrie 2020, de la orele 13:00, la Biserica din Iapa.
Salut, Sighet!
Dumnezeu să-l ierte!
Suntem efectiv socati ! Il incredintam in mainile Domnului ! Dar nu ne putem abtine intrebarea: „cum a fost posibil” ?
E chiar o fatalitate ? Nu se poate face nimic ? Cine urmeaza maine ?
De ce sa astepam: cine urmaeza maine? Mai bine sa ne rugam sa nu urmeze nimeni si maine; mai sunt, se pare, doi infectati la Colegiu. sa ne rugam sa scape. Doamne ajuta!
Pe „Ursu”, mai știut ca Vasile Mih, l-am cunoscut din cruda noastră tinerețe. Îi ziceam Ursu dupa personajul din Cireșarii, o carte de-a noastră de pe când eram copii, pentru că era puternic, liniștit, corect și fidel prietenilor săi. Așa cum l-am cunoscut la început, urcând dealul din spatele casei tatălui său, în Iapa, sărind peste gărduțul de nuiele care mărginea pământul familiei, cu același zâmbet de om de treabă și același surâs liniștit pe care le-a păstrat toată viața, așa îmi umblă prin toate amintirile de mai târziu: la liceu Dragoș-Vodă ca elev, la admiterea la facultate în Cluj, când am împărțit aceeași cameră, același pat și aceași brînză de vacă adusă de mama lui de acasă la gazdă în care am stat împreună învățând pentru admitere pe rupte, în armată la Sibiu, tremurând iarna sub uniforma rară dar cu același zîmbet pe față și același mers domol și liniștit, ca și cum frigul ar fi fost prietenul lui cel mai bun. Ursu la facultate, trecând senin spre maturitatea omului tânăr, și după aceea, la doctorat în Cluj și la catedră, în tinerețea omului matur.
Vasile Mih, pe care toți Sighetenii l-am cunoscut, care și-a câștigat loc de cinste în viața și în inimile oamenilor prin calitățile, puterea și munca lui, mie îmi luminează ca nimeni altcineva toți anii tinereții cu lumina blândă a surâsului și a prezenței lui discrete.
Drum bun, Cireșar!
Domnul Profesor nu mai intră la oră, pentru că Dumnezeu l-a ales să predea îngerilor.
Pe noi să ne ierte că nu am știut să-l prețuim suficient.
Drum bun ! În lumină.
Ne vom aduce aminte de Ursu, colegul nostru de liceu, cu drag. Era mereu vesel si amabil. Am fost colegi de liceu 4 ani de zile – 1982-1986, apoi am mers la Cluj – el la Fizica iar eu la AC (Automatica si Calculatoare). Apoi eu am ramas la Cluj iar el s-a intors la Iapa / Sighet sa impartaseasca din cunoasterea sa celorlalti – cu pasiune, noblete si daruire. Drum bun in lumea de dincolo prieten drag!
Odihna si Rasplata Vesnica !
Am privit, cu multa tristete si durere, de la distanta, pe internet, piosul omagiu adus colegului, prietenului si conducatorului pretigiosei unitati scolare, CNDV-Sighet, prof. dr. Vasile Mih. Nu se poate asocia cuvantul frumusete, sau maretie unei mari si profunde dureri. Dar se poate spune ca am asistat la o profunda durere si tristete, totale, a familiei, a colegilor, a prietenilor, a unei multimi de profesori, elevi si a unei mari mase de parinti, cetateni, insirati de-a lungul traselui, pentru a conduce pe ultimul drum pe iubtul si apreciatul om, dascal, care a fost prof. dr. Vasile Mih. S-a vazut atata disciplina si respect evlavios in toata manifestatia, cu respectarea masurilor de protectie, a distantei, de dragul acestui atat de iubit om. Ropotele de aplauze, in scurta oprire in fata Inaltei Institutii, pe care a condus-o cu atata dragoste si succes, inlocuiau emotional sunetele de clopote ale bisericilor si cantecelor in astfel de triste ocazii, pentru ca ele ofereau inima, in durere si iubire, impreunate, celui care-i paraseste spre vesninicie. Toate acestea, impreuna cu florile trimise pe vehicolul purtator si pe traseul lui, imprimau un aspect sacru, spiritual. Departarea un pas spre inapoi, la trecerea vehicolului ce-l purta, inca, pe cel ce-i parasea, indica bizareria la care a ajuns aceasta lume: „Sa fii cu atat mai aproape de cineva, cu cat esti mai departe de el”. Un drum bun spre vesnicie si rasplata Cereasca, din partea familiei indurerate, a colegilor, a prietenilor, a elevilor, parintilor si a tuturor celor ce l-au iubit.
Prof. Gh. Barcan, fost elev al Liceului „Dragos Voda’, Sighet.
Dumnezeu să-l odihnească în pace !
🙏😢😢😢