Debutul anului 2018 – moment de bilanț la cel mai vechi club de dans sportiv din oraș: Mini- Maxi Dance Club. Ca membru cu vechime de 6 ani, pot să spun că am crescut în club, evoluând de la stadiul de fulgușor/floricică, la spectacole complexe, având coregrafii elaborate, demne de marile scene ale lumii.
Una din aceste scene a găzduit performanța colegilor noștri cu doar câteva săptămâni în urmă, în cadrul Napoca Dance Festival – un eveniment complex, dedicat atât formațiilor, cât și perechilor.
Putem spune – fără falsă modestie – ca Mini- Maxi a strălucit: trei producții prezente în concurs, la trei secțiuni diferite, și TOATE laureate cu medalii de aur!
Fetele noatre au adus în atenția publicului freamătul Spaniei, cu “Flamenco”:
Mai apoi, tradiția poporului evreu a fost evocată de cinci perechi care au strălucit cu “Shalom, Israel!”:
Evoluția sighetenilor a culminat cu o adevărată amprentă a spiritualității noastre locale: “Balada pentru Sighet”:
Toate acestea au constituit ocazia perfectă să vă împărtășesc câteva gânduri și sentimente “din tranșee”.
Stau de vorbă cu Doamna Profesoară Cristina Kövy:
Mara Biro: Numele dvs. este sinonim cu performanța în dansul sportiv sighetean. De cât timp inițiați copii în această artă?
Cristina Kövy: Mi-am început cariera de maestu coregraf în anul 1985 la catedra de coregrafie a Școlii de Artă Gh. Chivu Sighet, pe atunci Școala Populară de Artă, cu 60 de elevi, ca, după câțiva ani, numărul lor să ajungă la 150. De atunci îndrept picioruşe și coloane vertebrale, ridic mânuțe și sensibilizez ochișori și suflete.
Mara Biro: Care au fost, în timp, cele mai notabile performanțe pe care le-ați obținut alături de elevii dumneavoastră?
Cristina Kövy: Performanțele notabile le regăsesc aproape în fiecare zi în sala de balet prin micile reușite ale elevilor mei. Multe momente minunate am trăit cu generațiile care au trecut prin mâna mea, prin nenumăratele serbări, festivaluri, evenimente și concursuri la care am participat pe plan local, național și internațional. Nu pot să uit emoția organizării primului campionat național de formații la Sighet, sau participările la marile concursuri de formații ca de exemplu Campionatele Mondiale și Europene de Formații din BRAUNSCHWEIG, ELBLANG, MISKOLC, LUDWISBURG, STUTTGART, VIENA, MOSCOVA.
Mara Biro: Ce a însemnat „Napoca Dance Festival” pentru Mini- Maxi D.C.?
Cristina Kövy: NAPOCA DANCE FESTIVAL 2017 a însemnat un nou succes și confirmarea faptului că munca de formație este MINUNATĂ, căci te educă pentru spiritul de echipă, pentru compasiune. În lumea individualismului, dansul de formație este o oază unde nu doar individul cu perechea contează, ci toți membrii echipei sunt la fel de importanți. De multe ori când lupți doar pentru tine obosești și îți pierzi elanul, dar în echipă, și pentru ea, forțele se înzecesc, iar satisfacția este pe măsură, căci povara și responsabilitatea se împart, dar succesul se multiplică. Nici un individ nu poate să fie pe deplin fericit de unul singur, cei cu care îți împarți fericirea te fac să fii cu adevărat fericit.
Există un om care a crescut odată cu Mini- Maxi, care, pentru noi, până mai ieri, era, simplu, Gabi. Azi e Profu’! Tocmai de aceea, următoarele întrebări i se potrivesc cel mai bine lui:
Mara Biro: De cât timp ființează clubul?
Gabor Kövy: Mini-Maxi DC și-a obținut personalitatea juridică, afiliindu-se la FRDS în vara anului 1996. Sportivii clubului, ca și în prezent, au fost aleși dintre elevii catedrei de coregrafie a Școlii de Artă Gh. Chivu care doreau să se perfecționeze în dansul sportiv.
Mara Biro: Aproximativ câți elevi a avut clubul până azi?
Gabor Kövy: Nu aș putea spune câți dansatori legitimați am avut pâna în prezent. Numărul lor varia de la un an la altul, aproximativ între 25 și 60 de sportivi pe an. Sigur, într-un interval de 20 ani, numărul devine unul frumușel.
Mara Biro: Ce înseamnă pentru un fost dansator să devină profesor-coregraf?
Gabor Kövy: Între calitatea de antrenor, profesor și coregraf, după părerea mea, există destul de mare diferență, deși toți doresc să atingă acelasi țel: SUCCESUL ȘI CALITATEA. Profesorul împărtășește și explică tot ce știe, antrenorul insistă asupra problemelor, iar coregraful creează minunea. Dacă toate aceste calități se regăsesc într-un singur om, este excelent, dar întotdeauna va domina una dintre ele. Ca să devii un bun antrenor sau profesor, necesită studiu, pentru a deveni un bun coregraf trebuie să ai har. Antrenorul este un tehnician, are o meserie, pe când profesorul și coregraful sunt consacrați, au o vocație.
Colegii noștri Bobroczky Rebecca și Kövy Nandor sunt cei mai “galonați” dintre sportivii actuali de la Mini- Maxi.
Mara Biro: Sunteți cei mai “activi” colegi ai noștri la individuale. Ce rezultate au marcat anul 2017?
Rebecca: Latino – locul 4, cupa Medio-Monte, categoria 16-35 ani.
Nandor: Standard – locul 2, cupa Medio-Monte, categoria 16-35 ani.
Perechea Alb Andrea/ Alb Mihai – vechi membri ai clubului – “frații”
Mara Biro: De cât timp faceți dans?
Andrea: Fac dans începând de la vârsta de 5 ani.
Mihai: Dansez începând de la vârsta de 7 ani.
Mara Biro: De cât timp dansați ca pereche?
Andrea: Am început să dansăm ca pereche în urma cu 4 ani.
Mara Biro: Care este coregrafia cu care vă identificați?
Mihai: Coregrafia cu care ne identificăm cel mai mult este “Baladă pentru Sighet”.
Perechea Danea Andreea/ Biro Daniel – “bobocii anului”
Mara Biro: De cât timp faceți dans?
Daniel: Dinainte să învăț să scriu!
Andreea: Cam tot așa- de pe la 6 ani.
Mara Biro: De cât timp dansați ca pereche?
Andreea: Am început să dansăm împreună de acum 3 luni.
Mara Biro: Cum a fost primul concurs împreună? Diferit față de celelalte concursuri la care ați participat?
Daniel: Având în vedere faptul că la antrenamente schimbăm perechile pentru a nu deveni prea obișnuiți cu stilul unui singur partener, nu a fost o prea mare diferență față de restul concursurilor la care am participat.
Perechea Hâncu Alexia/ Mesaroș Alexandru: “fire & ice”
Mara Biro: De cât timp faceți dans?
Alexandru: De mai bine de 12 ani!
Alexia: Fac dans de la vârsta de 6 ani.
Mara Biro: Cum a fost concursul de la Cluj? Diferit față de celelalte concursuri la care ați participat?
Alexandru: Prima experiență de concurs împreună, a fost una diferită din aproape toate punctele de vedere, dar, totuși, una foarte frumoasă!
Alexia: Și care a avut un deznodământ extraordinar pentru clubul nostru!
Perechea Mihnea Ștefania/ Czine Ramon: “gravis aeternam”
Mara Biro: Dacă vă întreb când ați încălțat pantofii de dans, voi o să-mi spuneți că înainte de a învăța tabla înmulțirii?!
Ramon: Evident!Fac dans din clasa I!
Ștefania: Valabil și în cazul meu.
Mara Biro: De cât timp formați o pereche?
Ștefania: Dansăm împreună de numai 3 luni.
Mara Biro: Au fost emoții mari la prima confruntare pe parchet în această formulă?
Ramon: Nu! A fost o experiență minunată, deoarece noi doi eram oarecum obișnuiți unul cu celălalt și în mare, una foarte reușită!
Mara Biro: Ce așteptați, ce vă doriți de la 2018? (întrebare pentru toți colegii).
MMDC: Cât mai multe concursuri, spectacole, podiumuri, noi provocări, noi coregrafii, cât mai mulți spectatori, aplauze – zâmbetele oamenilor care ne privesc cu drag și ne apreciază arta, într-un cuvânt, ne dorim să dansăm!
Autor, Mara Gabriela Biro
Felicitari !