Din mers (live)
*
„Ce frumos palton v-ați cumpărat! Și încă roșu!” „Daa… Numai să nu se atenteze careva la mine!”
*
”…Ba, se dau! M-o chemat doctora în 15, să-mi scrie toate complexatele”.
*
” Alo! Zin, zin… Amu ietucuță!”
*
(Asszonyok)
– Hová mész, Mari?
– A Cárdiologiénál…. -„ Hová…”
La pod
*
Vorbim despre vreme, cum s-a făcut frig. Câțiva nu sunt de acord. Un coleg de bancă de rezerve întărește ideea, vine cu dovada: „Dimineață, când am dus de mâncare la câine, era pojghiță în blidul cu apă”.
*
Un claxon strident pe dig.
– Trage, trage? – strigă un nene, de pe motoreta lui, pescarul.
– Măă, nu striga la el, că sparii peștii! – zice altul, de pe banca de rezerve.
– Că nu-i sparii, îi fugăresc căt’ă el!
Errzsi néni
„Aseară, în casă, am dat așa o buftătură că au venit vecinii să vadă ce-i.”
„Cumințenie și perspicacitate
Într-o conversație pe Messenger:
Mama: Sunteți cuminți?
Fetița: Da! Cât vrem noi de cuminți!”
(R. N.)
De sezon. Despre ciuperci
(recapitulare și completare)
„Ciupercile sunt: de stâjer, maro, grăsucă, albe pe dedesubt, bureţi albi sau „usturoi”, bureţi galbeni sau „crestăţăi”, vineţele, hribe de fag – tot maronii, da’ galbene pă dos, de mesteacăn, tăt aşe, da’mai micuţe, de tufă – mai negrii, mai moi, mai slăbuţă. Ce’ mai bună îi ce’e de stejar, după aceea de mesteacăn, apoi de fag şi tufa-i ultima, că-i mai slăbuţă şi neagră… ( M.T.,65 ani, Cămara)
Sau: „Vastagszáru gomba (de stejar, cu tulpină groasă), kékhátu gomba (cu picățele albastre), kenyér gomba, iescuță, hribi, ghebe, bureți, cozărei, csirke gpmba, i.e. gălbiori, de prun, mânătărci, trufe, hribi de pădure, zbârciogi…. Es bolond gomba – bine’nțeles.” (La Pod, L. K., V. M.)
Prin toamna împărătească
* Soarele la râu. Lumina pulsează din toate părțile, ne dă în față. Ca blitzurile pe covorul roșu cu vedete. De fapt, sunt o vedetă a toamnei, atâta mai defilez prin ea…
* O grădină. Un trecător zâmbește. Cum îl zgârie trandafirii, în vis.
* La râu. Un băiet înalt ține o fată de umeri. Cu inima.
* Case în soare. O bătrână șade, într-un cărucior de invalid, la șosea. Pisoiul, și el, șade lângă ea.
* Un biciclist, probabil prof, trece îngândurat, lipit de bordură, pe sens interzis. O fi în „ziua liberă”. Sigur oblomovist.
* La Iza Solovană, trei domnițe și-au adus o masă și niște scaune pliante din plastic. Stau la peisaj. Pe dig, vine încă una, cu o tăviță cu 4 cafele fierbinți, tot râzând.
* În parc, un copil adună frunze colorate. La fiecare îi încearcă textura, cercetează forma și culoarea, față-verso, deschide ochii mari, o pune înre-un tractoraș. Bunica vine și ea cu o frunză mare pentru colecție.
Marin Slujeru
Adaugă comentariu