Nici cerșitul nu mai este ce a fost. Cândva știai că persoana care se apropie de tine urmează să-ți ceară bani, era cumva previzibil. De exemplu la ieșirea din biserică sau la intrarea în cimitir, bănuiai că cineva îți va întinde mâna spunând sau nu o poveste. Te pregăteai moral fie să-l ignori fie să-ți cauți câteva monede în buzunar. Apoi au fost cei care veneau pe la mese și cereau pur și simplu sau vindeau câte ceva. Cei care stăteau așezați direct pe trotuar cu câte un carton legat de gât pe care apăreau vreo 100 de cuvinte, scrise de mână, de cele mai multe ori stâmb, scrijelit și neciteț.
Acum mi se pare că cerșetorii s-au schimbat, s-au rafinat, fiecare îți spune o poveste, te iau pe nepregătite și nu știi dacă să te lași sau nu manipulat. Nu știi ce stă în spatele poveștii și dacă nu ați văzut încă filmul românesc „Filantropica”, acum ar fi momentul. „Mâna întinsă care nu spune o poveste nu primește pomană.” Nimic mai adevărat.
Fiecare țară cu cerșetorii și săracii ei, da, cum nu se poate mai bine spus dar ai noștri te iau pe nepregătite. Se îndreaptă spre tine la ieșirile din supermarketuri sau pe stradă persoane îmbrăcate decent despre care ai putea crede că s-au rătăcit într-un orășel străin sau că te cunosc de undeva și pe tine te-a lăsat memoria. Le lași să vină spre tine, le acorzi toată atenția ca apoi să le auzi spunând o poveste cu mai mulți morți, cu incendii, cu copii de crescut sau bătrâni de îngrijit. Oameni nu neapărat bătrâni care probabil spun „pentru 1000 de lei pe lună nu mă ridic din pat” sau oameni care ar necesita îngrijiri speciale și de care statul se spală pe mâini. Rămâi perplex câteva secunde după care scotocești jenat după o bancnotă întrebându-te în același timp de ce te lași atât de ușor manipulat, analizând situația și încercând să-ți dai seama ce este mai rău: că cerșesc sau că te iau prin surprindere. Sau te mângâi cu ideea că poate cerșetorul căruia i-ai dat face parte din acei 1% care spun adevărul. Sau poate nu există nici atât?
Mai sunt bătrânii care își vând cărțile și pe lângă care treci cu sufletul rupt în zece, ai vrea să le cumperi pe toate, sau poate nu sunt cărțile lor, te întrebi brusc, suspicios, mai sunt copiii cu ochi mari care îți cer să își ia o înghețată și cărora nu le poți rezista. Și ți se rupe sufletul când vezi persoana matură dubioasă care vine și-i ia banii și căreia nu i-ai fi dat nimic niciodată. Bărbatul tânăr cu un copil de câteva luni la gât care îți smulge un oftat sau bătrâna cu plase așezată pe un scaun.
Probabil pe viitor poveștile se vor diversifica și ne vom ocoli suspicioși unii pe alții. Vom trece pe lângă persoana care are nevoie de un telefon la 112 sau pe lângă turistul care vrea să știe cum să ajungă la Săpânța. Vom obosi să ne lăsăm puși în situații ciudate. Sau vom trăi într-o Românie perfectă fără cerșetori, fără câini vagabonzi și cu oameni buni. Glumesc, normal.
prof. Crina VOINAGHI
Noi suntem de vina!
Noi suntem de vina ca incurajam de cele mai multe ori cersitul!Noi suntem de vina ca acceptam asa ceva si nu luam pozitie,ne complacem in situatia,îi dau 1 leu si am scapat de ce-ll ce cere!Mai sunt vinovati si guvernantii, ca sub obladuirea lor,sute de mii de cersetori se bucura de un venit nemeritat,ajutorul social!Statul le da iar ei il iau fara nici o remuscare,fara sa gandeasca ca pentru acesti bani,noi am muncit si poate ca n-i fura din buzunar!Munca la noi este ceva rusinos,decat sa muncesti,mai bine intinzi mana si indrugi povesti fara credibilitate,Sunt tot felul de munci ocazionale dar nu gasesti amatori,iar daca îi gasesti cer pentru munca prestata,in cele mai multe cazuri,necorespunzator,sume de bani exorbitante,ca altadata iti piere cheful sa-i mai chemi!Cersetorii nu cer ca nu au cu ce traii,cer ca asa-i mai usor sa castigi un ban nemuncit sa fugi cu el la primul birt,si-n fuga sa arunce in el o masura de alcool de proasta calitate,dupa care,fuga inapoi pe strada sa mai gaseasca fraieri care sa-i milostiveasca!
Sunt batrani,educati,care la viata lor au muncit si au o pensie de mizerie,dar nu-i vezi cersind si nici prin birturi,îi vezi zilnic pe strada cu sacosa de plasic de 1 leu,cautand produse mai ieftine sa-si cumpere ca atat îi tin buzunarul!Acestia au demnitate,merita respectul nostru,dar de acestia statul a uitat,îi lasa sa se tarasca de pe o zi pe alta si din cand in cand le mai arunca-n scarba cativa lei,la pensia lor mica,pe cand imprastie milioane la cei avuti si cu pensii speciale,ca de…ei mananca cu doua linguri si au nevoie ca sunt de varsta tanara in pensie,ca au muncit cel mult 2-3 decenii la stat si nu au contribuit cu nimic dar vreau pensii speciale,uitand de cei saraci care cersesc un coltuc de paine,si statul nu le da nimic!
Sunt anumiti copii,unii provin din familii in care parintii lucreaza cinstit,dar aceste odrasle nu se multumesc cu putin si cer pe strada sau in localuri,agasandu-ne verbal!Acestia sunt cei mai periculosi,ei cer nu ca nu au,cer ca vreau mai mult si ceva specialitati la care copii de rand nici nu viseaza sau parintii le cumpara din cand in cand!Copiii cersetori,astazi cer iar maine te talharesc ca s-au obisnuit cu mai mult si daca nu au,fura sau iti da in cap!Noi i-am invatat cu bani,poporul roman este milostiv si din putinul care-l are da si celui nevoias,Nu spun ca-i rau acest lucru,doar spun ca trebuie sa fim atenti cui le dam,ca nu cumva peste un timp noi sa fim pagubasii si ei beneficiarii care in dese randuri sunt certati cu legea!