Se apropie ora când trebuie să plec de-acasă, conferința la care prietena mea m-a invitat este în centrul orașului. Afară plouă încet, este înnorat nu se simte nicio adiere de vânt, aerul rece de primăvară îmi dă o senzație de lejeritate interioară și prospețime exterioară, îmi transmite un elan calm către un nou început de an.
Îmi setez GPS-ul și îmi arată ora estimată la care trebuie să ajung la destinație… 5:55 pm, și îmi ia 22 min… de mai bine de două săptămâni văd numere repetate, fără oprire, pe țevi de apă, pe ceasuri de perete, pe bordul mașinii, pe facturi, numere de înmatriculare, telefon. Chiar pe o carte de spital pe care am uitat că o am, de ani de zile. Făcând curățenie și triaj de documente o găsesc pierdută într-un cotlon. Nu pot să nu remarc și să nu fiu atentă la acest lucru, este mult prea evident. Parcă cineva vrea să-mi atragă atenția să observ mai atent momentele când aceste numere apar. Bineînțeles, este vorba de îngerul meu păzitor. Mă transform într-un detectiv și încep să analizez. Ce gândesc în acel moment, ce simt, ce emoție sau sentiment iese la suprafață, ce îmi zice intuiția. Numerele repetate, în Angelologie indică confirmarea Universului că este de acord cu mine în acțiunea întreprinsă sau gândul ce mi-a trecut prin cap în acel moment. Îmi urmez intuiția și ghidarea divină. Știu că ele mă îndrumă fără oprire pe calea destinului meu.
Numerologia, Angelologia și intuiția mea sunt un melanj perfect, ca un fel de hartă a destinului meu, este un cod de viață pe care îl urmez cu strictețe în ultimii doi ani. Sunt în cooperare cu el și cu energia divină de care sunt conștientă în acest moment că există în jur, energie ce îmi curge prin vene și o simt din ce în ce mai puternic în ultimele 6 luni. Sunt în continuă cooperare și cu lumea nevăzută pe care o simt din ce în ce mai mult.
Fiecare dintre noi are modul lui propriu în a se analiza, în a întreprinde acțiuni și a lua decizii pe baza nevoilor și dorințelor proprii în a evolua sau a-și atinge țelurile în viață, și care e diferit de la o persoană la alta. La fel și eu. Din noaptea în care am văzut umbra aurie pală a flăcării lumânării pe peretele din fața patului unde dormeam, am devenit subiectul numărul unu de studiu și analiză. Nimic mai fascinant pentru mine în acest moment, decât eu însumi și Universul din care fac parte și a tuturor oamenilor ce trăiesc ce eu trăiesc.
Încarnez această femeie pe pământ, ce se numește Ionița, dar în spatele consumului terestru și rolul pe care l-am luat aici se află mult mai mult de atât. Simt asta. Am devenit „un proiect” de viață, intrigant și plin de surprize. Sunt o cutie a Pandorei, așa mă văd și în fiecare zi descopăr ceva magic și incredibil apropo de existența mea și a tuturor celor ce mă înconjoară, care există în viața mea sau sunt în pasaj. Viața este o aventură într-o continuă expansiune și frica și lipsa curiozității ne ține în lesă să nu o trăim pe deplin de multe ori. Acum știu.
În drum spre centrul orașului mă gândesc la ultima oară când am ieșit la un eveniment social, mi se derulează încet fiecare detaliu al acelei seri de ianuarie. Mă opresc la semafor și pe partea stângă a drumului în curtea unei case văd statuia Fecioarei Maria cu brațele deschise arătându-mi drumul pe care sunt ca și cum m-ar îndruma și ar spune să continui că sunt pe drumul bun. Continui drumul și în același timp această imagine mă bântuie parcă, nu-mi aduc aminte să fi văzut această statuie chiar dacă sunt cinci ani de când iau acest drum spre oraș foarte des.
Gândul îmi fuge din nou la ultimul eveniment la care am participat în ianuarie din nou. Era o lansare de carte și parcă trăiesc un deja vu. Mă gândesc la numerele repetate… Același lucru s-a întâmplat și atunci numai că în loc de 22 de minute de pe GPS de acum, s-au transformat în, strada principală numărul 222, adresa la care trebuia să mă prezint pentru eveniment. Și îmi aduc aminte că drumul național pe care eram era DN 369. Numere care au devenit obsesia lui Nikolai Tesla de-a lungul carierei sale. După spusele lui aceste numere dețin cheia secretului Universului.
Atunci la sfârșitul lui ianuarie la evenimentul la care am participat, am întâlnit în carne și oase editorul cărții mele preferate „Les familles d’âmes” fondatorul editurii Le Dauphin Blanc din Quebec. Oare ce voi întâlni azi?…
Atunci am întâlnit oameni pasionați de literatură și scris, cu talente și haruri divine, pasionați de astrologie, de tratament prin energie Reiki, tratament sunet și vibrație, de la astrologi la mediumi și cititori de cărți de tarot, ghizi spirituali, ghizi de viață în succes. M-am simțit ca Alice în țara minunilor. A fost un moment absolut minunat și magic. Lumea magică există nu numai în cărțile de povești nemuritoare, există într-adevăr în realitate și apare în viața noastră odată ce suntem pregătiți și vibrăm la aceași frecvență vibratoire cu această lume.
Ajung în centrul orașului, parchez mașina, cobor din mașină și avansez către adresa unde conferința are loc. Orașul și forfota urbană îmi amintește de Europa, străzile pavate și drumurile înguste.
Ajung în fața clădirii și când ridic capul văd o cruce imensă și dedesubt scrie cu litere mari „Biserica de Scientologie”…
Ultimul test pentru mine ca să pot absolvi școala vieții? Să merg mai departe, să-mi înfrunt prejudecățile?
Intru pe poarta mare din sticlă și abia aștept să văd ce găsesc dincolo de această poartă.
222 în numerologie înseamnă aliniere și echilibru.
555 transformare, tranziție…
Suntem aliniați pentru transformare.
Să înceapă „spectacolul” acum.
Ionița Năneștean,
Aprile, 2025/ Québec
Adaugă comentariu