Actualitate Ce-o zîs?

Pe drum mergând…

foto: Marin Slujeru
image_printPrinteaza

Peisaj
Dimineaţă de toamnă. Pe strada cu birouri trece o domniţă cu un dosar. Are un mers atât de voluntar, încât i se clatină fardurile pe faţă.

Pe înserate…
Este un interval de timp, cam o oră, în care seara, după precipitarea iniţială, stă. Atunci se adună foarte multe lucruri, o desime…

Altă împărăție…
Octombrie, rece. Oameni ieșiți la măturat de frunze. Semnalul mobilului își drege glasul.

Începuturi…
* La râu, sub tei, teleconferință… Ele, în paltonașe color, îl ascultă grav pe el, din i-phone: „…alții nu se îndrăgostesc trei, patru, cinci luni de zile…”
* La Grădina Morii, dubla a II-a: „Aruncați încă o dată frunzele în sus, copii, că vă filmeez!

Hieratisme…
Hai, că nu-i chiar așa de îngrozitor Noiembrie ăsta!… Chiar dacă seara constat plin de îngrijorare că nu mai există cicori la râu și că omul din depărtare este de fapt un copac, mă bucur de verdele terenului de fotbal, cu micii sportivi în tricouri intens colorate, de siluetele bisericilor din fundal…

Corso
„…Cu averi cu tăt…, virusul ăsta ne omoară! … Mulțumesc că stați cu mine!”

Cool generation…
*„- Unde te-ai răcit așa?! “/“- Așa am eu, dimineața, probleme de genu’… “
* „Alo! Azi sunt pozitiv… Mai lasă-mă cu norii, cu cultura!…

La vitrina chizinească…
– Tati, uite, vreau să-mi cumperi asta …și asta… și asta!
– Bine, uită-te, tati, uită-te…
– Când aveți bani, vreau să-mi cumperi…

Emancipare…
O altă seară mirifică la râu.. Chiar dacă, pe terenul de sport din parc, niște puberți (fete și băieți), sunt în toiul unui concurs de vorbe fără perdea și înjurături. Strigă tot mai tare, pe măsură ce se întețește întunericul. Ce-o fi la inimioara lor?…

Sală de așteptare
*
„- Da’ nu te-ai înghețat, băbuța?” – întreabă cu drag o doamnă în halat alb o bătrânică. / „- ’Ei, ha!… Ne îmbrăcăm mai gros!…” – răspunde aceasta. / „- Da’ nu-i așa de frig, încă…“ – intervine o tanti biciclistă, dând jos din jersee… ” / „ Nu, nu… Am flori în ocol… În fiecare dimineață mă uit să văd de s-o stricat… Nuu-s stricate…” – îi dă dreptate băbuca. / „…Și noi suntem flori” – conchide biciclista în de sine, împachetându-și jerseele.
*
“„..- Depinde ce noroc ai, și la moarte…, unii mor ușor… ” „- Toți știm că murim, da’ nimeni n-ar vre’, pă când s-apropie Măricuța…”

Lume plecată…
„Numa’ vezi că nu se mișcă nimic la geam, nu se aprinde lumina seara…”

Consemnări, Marin SLUJERU

oferta-wise

6 Comentarii

Click aici pentru a comenta

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

  • Onorat de aprecierile poetului Vasile Gogea – eseist, prozator, publicist, promotor literar și, foarte important, sighetean în inima lui!

  • ,,Pe inserate” eu nu ma plimb, în schimb îi citesc povestioarele hazlii ale domnului profesor si ma distrez! Sunt din realitate, doar îmbrăcate în haine glumețe, scrise talentat de-un cunoscut de-al meu ce nu are astampar si se tot plimba, adunând din zbor vorbe de duh! Felicitări!

    • Încântat, vă mulțumesc din nou! (La rândul meu, zic: ce n-aș da să mai văd un meci de handbal la terenul mic, cu echipa orașului, care avea un portar f.f. blond?…)

  • Lucrurile, personajele, fauna, flora, activitatile, toate cele inconjuratoare, in trairea sau tacerea lor au o anumita intimitate, un farmec, un cantec, o poveste, o poezie asociata. Majoritatea din lumea umana trec pe langa atatea existente, pe langa aceste „bogatii”, fara a le gasi, fara a le vedea si descifra cantecul, frumusetea, poezia lor, atatea contraste sau asemanari, pe care le prezinta si reprezinta ele . Cunosc o persoana, mult pretuita de mine, desi doar pe cale virtuala, care scoate aceste bogatii din ascunzisurile lor si le prezinta sub tot farmecul pe care il au, ascunse in locul mai izolate si tacute unde se afla, sau de mantia care le acopera si le protejeaza, ori separand pe cele in ampla manifestare galagioasa, punandu-le la locul cuvenit.
    Este domnul Marin Slujeru, poet cu o atat de puternica descifrare a realitatilor, a trairilor. Dansul vede si frunza verde de pe ramurile plina de seva, dar si caderea ei in leganarea uscaciunii de mai tarziu, fiecare cu frumusetea specifica, in peisajul de primavara sau de toamna.. Gusta si freamatul unei aglomeratii de pe Corso, cu pandemie sau fara aceasta, in atatea culori imbracata, cu tot specificul si inerpretarea lor imprastiata, sau adunata. Tot asa, da un sens si „viata” si unei case parasite, ale carei usi si ferestre prafuite nu se mai deschid, vazandu-o in frumusetea ei, asa cum se prezinta, in singuratatea ei de acuma, fata de ce a fost ea alta data. Cu alte cuvinte, dansul exprima mereu „poezia” si frumusetea fenomenului, in traire sau tacere, uneori si prin exprimari ata de „sagalnice”, care-i dau o si mai placuta savoare. In plimbarile facute cu masina, cu care ne bucura in anumite momente de repaus fiica noastra, am vazut intr-un grup de arbori in plina efervescenta, unul complet uscat, pe toata ramificatia lui, pana ultima crenguta. Ma intrebam, de prima data, de ce nu-l taie si nu-l suprima de acolo. Fara indoiala ca el este tratat cu anumite solutii, pentru ca viermii care i-au curmat viata sa nu se extinda si la altii, unde, intarand pe sub coaja sa le consume „mazga” si sa-i usuce si pe acestia. Dar asa, grupul prezinta un contrast, o situatie intre viata in palpitatie si sistarea acesteia, imbinarea si poezia acestui fenomen, care se manifesta in continuitate, cu frumusetile si durerile lui.
    Cu tot respectul si pretuirea de care va bucurati, cu urari de multa sanatate, impreuna cu toti cei dragi si
    cu impliniri depline.

    • Nu pot sa ma abțin să nu-l salut pe domnul profesor Gheorghe Bărcan, cand scrie atat de frumos despre domnul profesor Marin Slujeru, oameni cu o sensibilitate literară deosebita, buni observatori ale tainelor naturii, iubitori de oameni, cărora le descoperă cele mai ascunse exprimări de comportament si vorba! Este o placere sa-i urmărești,este un atu pentru noi ca ambii scriu si se exprima in aceasta revista care-si deschide paginile pentru toti ce au a spune ceva! Aceasta dimineata, dupa ce am răsfoit revista ,,Salut,Sighet!” incep o noua zi mai vesel, mai optimist, mai cu drag de orașul nostru, ca am gasit doi oameni care-l iubesc si-i scot tainele la suprafață, punandu-si talentul literar, deosebit, la lucru! Felicitări celor doi profesori cărora le port un respect deosebit citindu-le cu drag, ceea ce scriu!

oferta-wise