Actualitate Ce-o zîs?

Pe drum mergând…

foto: Marin Slujeru
image_printPrinteaza

* „Goool! O superbitate de fază!” * „Aoleu, mingea i-a spart ceasul şi nu s-a dat henţ, nici 11 metri!” (– faze)
* În cadrul predicii din „program”, sunt incriminaţi „păgânii care au făcut rău credinţei: Socrate, Platon şi… şi…” „- …Aristotel!” – sare o băbucă dintre „participanţii” la înmormântare.
*„…amu aşe’ stau, câte doi-tri ani…, să cunună şi-i bine…” (– vârstnici pe Aleea încuiată)
* „Să vezi tu-n Baia Mare cei-i!…, un oraş plin…, aici încă nu-i luume…” (– neveste, pe străzile clinice ale Sighetului)
* „Pe vremea când eram elev îmi doream să văd prin rochie, cum e aşezată… Acuma vezi tot!…” (– V3 café)
* Un tânăr întreprinzător aproviziona cu „Mona”, printre alte alimente, nişte sate îndepărtate. Nu apuca să bage „albăstrucu’ ” în „magazen”. Oamenii făceau coadă lângă camion şi cumpărau toată marfa. „De ce beţi aşa ceva, uncheşule?” – întrebă, odată, tânărul pe un cumpărător bătrân. „Mn’e primen’iuiet na rânzu!” – explică omul. (& N. I.)

* Culoarul Pieţii: „- Ţigări, ţigări! / – Noi nu fumăm, tanti! – răspund nişte elevi./
– Bine faceţi! – le spune negustoreasa. / – …Daa, bine fac…” – comentează ironic o tovarăşă de-a ei.

Aşteptând la doctori…

* „Un blid de o litără de gunoi, la 10 litri de apă şi pus la rădăcină la ridichi, la roşii…”
* „Eu îs bătrână şi beteagă, da’ nu pot boli. Când mi să vaietă fetele că le doare ceva, nu-ncap… Se duc la servici’: „Mamă, faci focu-n centrală?” / – Fac, ce-oi zice?…”
* Îi tare periculos la bloc. Pe 30 de ari le-am făcut case la toţi nepoţii… Pe tăţi i-am adus de la bloc… Da’ nu-mi pare rău, că-i văd acolo, lângă mine…”
* „-Cel mai bun doctor din Sighet îi…” / „- Ba acela-i cel mai prost…!”
* „Dimineaţă atâta de frumos cânta mierla… O plouat destul!” / „Da’ ai băgat hârleţu-n pământ? Şi ce-ai văzut, noa?”
* „- …Sfârşitu’, da… Da’ numa’ bunu’ Dumnezău ştie…” / „ – E’i da, da’ după semne…” / – „După semne, da!…”
* „…Ş-a mn’eu! Joi sara o fo’ pă picioarele lui, sâmbătă noapte o murit…”
* „- …Atâta apa o băut înainte de-a muri…” / „- Aşe’ beu înainte…”/ „- Au foc, febră…”
* „- Mă iertaţi c-am intrat înaintea dumneavoastră şi poate c-am vorbit nişte prostii…” / „- Ce să te iert?! Poate că m-am mai hodinit şi eu …. Omu’ care nu glumeşte îi prost și mut, nu steie între oameni!… “ (– pacient turmentat, ieşind din cabinet)

Consemnări: Marin SLUJERU

oferta-wise

4 Comentarii

Click aici pentru a comenta

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

  • Asa cum ne-a obișnuit, profesorul Marin Slujeru ne aduce zâmbetul atunci cand îi citim scrierile din zisele sighetenilor si prinse din zbor pentru a le imortaliza, spre bucuria noastră! Este un neobosit căutător de fraze neaoșe maramuresene, reale si pline de haz! Felicitări!

  • Mulţumesc! Ar fi frumos să vină şi alţi iubitori de grai maramureşean cu poveşti, povestiri, ziceri de pe la noi, la această secţiune din „Salut, Sighet! – „Ce-o zîs?”.

  • Sunt „zise” si „vorbe” din alte vremi, exprimari din trairi „simple” mai „de demult”, dar ele opun prezentului acele „obisninte” de stabilitate a cinstei, de apararea ei cu ironi de filozofie tot „simpla” si la obiect, asupra „naravurilor”. Scriitorii care-si indreapta privirile si in urma, in „spatele” mai indepartat, confirma dictonul : „studiaza trecutul, pentru a intelege prezentul si perspectivele viitorului”, aducand prezentului stari comparative amuzante, hazlii, dar oarecum in inerpretarea : „a rade intr-un dinte”, sau, „a face haz de necaz”. Pe atunci si „graiul” dar si cinstea, demnitatea, in curateta si simplitatea lor manifestate, aveau o stabilitate mult mai mare, in relatiile dintre oameni, cu viata.
    Cu trecerea timpului, „vorbele”, limbajul au evoluat, au devenit tot mai incadrate in dezvoltari, cu reguli gramaticale, lingvistice precise, dar mereu cu alte adaugiri, dupa alte adaugiri, cautand sa dea graiului o forma de exprimare exacta, de nuanta stiintifica. Dar acestea au dus cu ele, in dezvoltare si „naravurile” de atunci, simple, la un inalt nivel de rafinament, degradand cinstea si demnitatea umana, imputinandu-le, incat e nevoie de multa cautare, pentru a reusi sa le gasesti. Deci, am putea spune, uneori a rezultat o dezvoltare asimetrica, neomogena, intre grai si comportamentul pe care-l exprima, secventele de rau fiind mult mai perverse, mai „inaintate”, raportat la nuantele placute de bine.
    Am trecut, de multisor, prin orasul grecesc Larisa, unde se vorbea peste tot romaneste, in graiul de atunci, mai arhaic, dar pe deplin inteles, facandu-ma sa traiesc putin in alte timpuri, cu bunele si relele lor comparative, asa cum m-am exprimat.
    In prezent insa, vorbirea este mult amestecata cu exprimari straine ei, a unor limbi de larga circulatie, dominante, desvoltarea mergand acuma in amestec semnificativ, nu stiu in ce raport si in compozitia comportamentala.

    • Perfect de acord, domnule Barcan! Sunt convins că bogăţia graiului maramureşean este o reflectare a unui etos bogat, rânduit, de profundis, pe lângă valoarea estetică… De aceea, înnoirile forţate, vădind grave dizarmonii şi sărăciri ale umanului, „nu se lipesc”… Cu bucurie rezonez la fărâmele de grai care ajung la mine şi le consemnez întocmai, pentru frumuseţe şi relevanţă. Sunt totodată împotriva neaoşismului.

oferta-wise