Bărbatul din nord
Sunt cel mai frumos bărbat din nord
cu ochii triști de-atâta spălăcit albastru
păduri de bălți –
Sunt cel mai frumos bărbat din nord
cu trupul descojit de arbori
zvelt, unduit de aspre vânturi,
brăzdat de trăsnete și-asemeni crud,
port brâie de lumină fulgerată
să plac și cerului și fetelor deodată.
Sunt cel mai frumos bărbat din nord
latin la vorbă, turbure în sânge;
cânt și păduri boreale hăuie
sufletul meu printre stâncile țării.
Sunt cel mai frumos bărbat din nord;
port pe chip ceața bunilor mei,
între pleoape hârburile lumii viitoare,
inima în românești cuvinte
se mistuie neagră
ca un soare.
Sunt cel mai frumos bărbat din nord
pizmuit asemeni munților frumoși…
(din volumul „Tăceri neprimite”, 1968)
* * *
Ion IUGA (n. 6 ianuarie 1940, Săliștea de Sus, Maramureș – d. 19 octombrie 1993, București) — poet și traducător.
A fost membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, bun prieten al lui Nichita Stănescu. A absolvit cursurile Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca și a devenit profesor în Săliștea de Sus și în Sighetul Marmației. A fost redactor la revista „Familia” (1965-l968) iar din anul 1973 a fost numit în funcția de director al Cinematografului „Viitorul” din București.
Ion Iuga a debutat cu reportaje în ziarul maramureșean „Pentru socialism” (1959) și cu poezie în „Luceafărul” (1963).
Debutul editorial a fost cu „Tăceri neprimite” (București, Editura pentru Literatură, 1968), după care a publicat volumele: „Almar” (Ed. Albatros, 1970), „Țara fântânilor” (Ed. Eminescu, 1971), „Irosirea zăpezilor” (Ed. Cartea Românească, 1974), „Cămașă patriei” (Ed. Albatros, 1975), „Din Marmația” (Ed. Eminescu, 1977), „Binecuvântata civilizație” (Ed. Cartea românească, 1980), „Povara umbrei” (1987) etc. Pe parcursul a 20 de ani a publicat unsprezece volume de poezie.
A publicat eseuri, articole, poezii, traduceri în revistele Familia, Ateneu, Astra, Tribuna, Luceafărul, Steaua, România literară, Viața Românească, Contrapunct, România liberă.
A fost considerat de către critici „întâiul poet modern al Maramureșului”. În memoria sa, o stradă și biblioteca din localitatea natală îi poartă numele.
A participat la câteva ediții ale Festivalului de Poezie de la Sighet și la Serile de Poezie de la Desești.
Salut, Sighet!
Adaugă comentariu