Azi, la rubrica „Poemul de duminică”, am selectat… „Seninul” din volumul „DOAR ÎMPREUNĂ. Alte sigilii” (Editura Limes, 2025), autor Gheorghe Mihai Bârlea, volum publicat săptămâna trecută. Apariția volumului are o semnificație aparte, poetul, scriitorul Gheorghe Mihai Bârlea oferă cititorilor și-și oferă un cadou simbolic, iar noi îi mulțumim cu tradiționalul… LA MULȚI ANI!
Mâine, 10 februarie… DOAR ÎMPREUNĂ… îl vom sărbători la aniversarea zilei de naștere.
* * *
Seninul
Pentru doamna mea, Rozica
Mă absoarbe seninul din ochii tăi,
pare un mister din sursă genuină,
mă vindec de tristețe când privesc,
lumina lor e o altfel de lumină;
Nu e asemeni celei de la stele
sau de la lună, nici din soare,
lumina lor ni se arată
atunci când sufletul ne doare
Și în genunchi ne îmbrățișăm,
îmbrățișarea pare mai fierbinte –
o ardere ce nu se vede
în necuprinsul brumei de cuvinte…
(din vol. DOAR ÎMPREUNĂ. Alte sigilii, Ed. Limes, 2025)
* * *
După ce am citit manuscrisul cărții lui Gheorghe Mihai Bârlea, DOAR ÎMPREUNĂ. Alte sigilii am avut sentimentul că aceste texte le-am „scris împreună cu el” după care m-am fost întrebat: „Ce poate face o poezie?”, „Ce poate fi o poezie pe lume?” Și am redescoperit Poezia. Întrebările de mai sus rezonând cu adevărat în mine. Cred că pentru Gheorghe Mihai Bârlea poezia este iubirea care nu pleacă niciodată nicăieri: este mereu acolo când are nevoie de ea. Este un vis sălbatic, nebun și nebunesc al unui limbaj al iubirii, se poate.
Succesul cu care poetul își subordonează cuvintele găsesc în ele atât impulsul, cât și forma poeziei autentice.
Muzica pe care cuvintele poemului o produce rămâne în memoria cititorului dominându-i impresia.
Poezia din această carte a lui Gheorghe Mihai Bârlea care este „hotărâtă” să-și creeze spații de iubire și apartenență, devine astfel o odă a propriului eu a celor care vin alături de poet suprinzând dualitatea complexă a existenței noastre. Poezia oglindește viețile fragmentate, dar rezistente, ale celor care poartă cicatrici generaționale în timp ce refuză să fie tăiați de la tăcere.
Poetul iubește viața și cosmosul crezând în inima sa că poezia este și empatie. Stilul vizual al poeziei de pe pagină este o tehnică dezvoltată de poet de-a lungul anilor, eu numind-o „cascadanță”, deoarece cuvintele par să se îndepărteze în cascadă de marginea din stânga versului, deci nu este complet la stânga. Pentru mine, această tehnică permite jocul relației dintre cuvinte și fraze. Poetul nefiind orientat spre imagine, ci mai degrabă de un flux de cuvinte-conștiință pe o pânză. (Echim Vancea)
* * *
Gheorghe Mihai Bârlea s-a născut la 10 februarie 1951, în satul Nănești, comuna Bârsana, Maramureș. Este absolvent al Liceului „Dragoș Vodă” din Sighet, al școlii Postliceale de Biblioteconomie din București, al Facultății de Filozofie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și al Facultății de Drept din cadrul aceleiași Universități ieșene. În perioada 1972 – 1990 a fost bibliotecar, bibliotecar șef, coordonator și director al Bibliotecii Municipale Sighetu Marmației, profesor la liceele din municipiu. În anul 2000 obține titlul de Doctor în sociologie.
A deținut, de asemenea, funcțiile de consilier șef al Inspectoratului pentru Cultură al județului Maramureș, director al Muzeului Victimelor Comunismului și al Rezistenței Sighet (prin cumul de funcții), prodecan al Facultății de Litere (Universitatea de Nord Baia Mare), prefect al Maramureșului (din 01.09. 1997 până în 15.10.2000). În perioada 2008-2012 a fost senator (Parlamentul României).
Este membru al mai multor asociații culturale, membru al Uniunii Scriitorilor din România și membru al Uniunii Sociologilor din România.
Dintre volumele publicate (poezie), amintim: Lasă-te prădat, Din penumbră, Ceremonia clipei, Umbra lucrurilor, Sigilii de sare.
La Mulți Ani Poetului Gheorghe Mihai Bârlea!!
Salut, Sighet!
Adaugă comentariu