Actualitate Cultură

PoetikS – Hajnalka CUTH

image_printPrinteaza
Hajnalka Cuth

Ploile s-au potolit!

ploile s-au potolit!
lacul din ceruri e lin, armonios
îmi oglindește sufletul mai clar ca oricând
noianele de gânduri m-au părăsit
m-am eliberat de neliniștea devenirii
limpezimea vieții prinde formă, așa cum e ea
nu e nevoie de explicații rotunde,
de jocuri egoiste, convingeri drepte
las totul așa cum e,
și e bine!

liniștea e mai profundă
chiar nu aud nimic
doar natura respirând
respir și eu odată cu ea,
batăile inimii încep să se potrivească cu ritmul celest
dragostea nu-și mai schimbă sensurile, doar forma

toate săruturile mi le-am luat înapoi
le-am sudat pe o pânză ruptă din coastă
am modelat amitirile într-un aluat frumos,
l-am copt la flacăra fericirii,
mirosul fricii nu-l mai simt
ploile s-au potolit!

 

Portret de vară

țipete stinghere, furate de pescăruși sunt duse peste mări
iubiri uitate se aprind din nou sfințind apusul,
colorează cerul cu dor trăgând apoi din stele străluciri nemaivăzute,
hrană pentru suflet din belșug doar să lași porțile deschise…

veșnicia se așterne ca o basma strămoșească
aduce cu ea mireasma înțelepciunii
căutările, așteptarea, dezamăgirile alunecă în neant
un adio sublim adulmecă schimbarea

ființa mea aleargă despletită cu tălpile goale in iarba fericirii,
simfonia verii e viața absolută,
hai s-o ascultăm pâna e cerul senin!

 

călăuză spre calea împlinirii

o inimă fragilă pictează stelele cu dor
să-i lumineze acele nopți
când gândul fuge de tine
se ascunde în închipuiri colorate
formează portretul tău
cu acel zâmbet fin înțeles doar de mine,
privirile tale îmi sunt imprimate ca un tatuaj
ce-l simt mereu după ce apune soarele
uneori apare pe tot corpul
alteori doar pe buze și mă arde,
mângâierile tale le-am primit din depărtări
le păstrez pentru zilele goale

nemurirea din noi mă face să sper
că am să te-ntâlnesc în alte vieți,
dragostea transcende porțile timpului
universul ți-e prieten bun
o călăuză spre calea împlinirii

mă vei întâlni pe o câmpie de maci
zburdând după fluturi cu sufletul blând,
poate vei aștepta o flacăra să izbucnească
atunci când mă vezi
să topească anii de lumină parcurși
să topească suferința așteptării,
n-ai să vezi decât o copilă într-o ie
țesută din flori
fiecare petală acum e a ta
să te-mbeți cu parfumul lor.

 

Gând de toamnă

praful din odaie se ridică în lumina dimineții
plutește ca fluturii ce învață să zboare
dragostea toamnei se lasă peste noi
culorile mele preferate se plimbă pe frunze,
în parcuri, în grădina cu flori,
în ochii tăi se oglindesc ultimele zile de vară,

tremurul firelor de iarbă în ceața deasă mă zguduie
mai e puțin până ultima floare îmi spune adio
apoi spre somnu-i lung se-ndreaptă iar
cu toții ne pregătim!

soarele își acoperă fața și îmi zâmbește mai rar
un anotimp se va așterne în sufletele primitoare de nou,
nopțile lungi îmi vor fi muza creatoare
liniștea iernii va stăpâni zilele
cu toții ne pregătim!

dar parcă aș vrea rugina din copaci să nu piară
iar verdele de azi să-mi mângâie ochii încă o clipă
căldura s-o îmbrac ca pe o cămașă de bumbac
să mă iubească până la sfârșit de februarie.

Hajnalka CUTH

oferta-wise

Adaugă comentariu

Click aici pentru a comenta

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

oferta-wise