Orașul meu
orașul meu ascunde mai bine ca altele
satele din el nu se văd tot timpul
cum nu se poate observa nici
evul mediu
pe care îl port în fală
pretutindeni
pe unde trece orașul meu
se ridică drapele
flutură flamuri
numai conquistadorii rămân pitiți prin artere
pulsând vehement
eu nici nu mă văd de fala acestui oraș
el nici nu mă bagă în seamă
trecem unul prin altul
amândoi
fără prea multe regrete
(din volumul Elefanți pe linia de tramvai)
* * *
Ovidiu Coriolan PECICAN s-a născut în Arad, la 8 ianuarie 1959. Istoric, eseist, prozator, scenarist și… poet. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj. Este doctor în istorie al aceleiaşi universităţi. Profesor la Facultatea de Studii Europene a Universităţii „Babeş-Bolyai”. A coordonat Centrul de Studii Răsăritene de pe lângă catedra de studii europene a facultăţii (împreună cu conferenţiar Magyari-Vincze Enikö); co-director al Institutului de Studii Post-Totalitare (1997-1998; împreună cu lect. Emil Boc de la Facultatea de Studii Politice 1998-1999); cancelar (secretar ştiinţific) al facultăţii (ianuarie 1996 – ianuarie 2000). A coeditat (împreună cu conferenţiar Magyari-Vincze Enikö) Caietele tranziţiei, revista Centrului de Studii Răsăritene (1997-1999). Conducător de școală doctorală.
A fost redactor al următoarelor publicaţii: Apostrof (Cluj), Conversaţia (Arad), Contemporanul – Ideea europeană (Bucureşti), Istoria azi (Cluj), Caietele Prodan (Cluj), TV Satelit (Cluj), co-editor al primei reviste române pe reţeaua internet East a Facultăţii de Ştiinţe Politice a Universităţii din Cluj. Membru al colegiului redacţional, secretar de redacţie al versiunii româneşti a revistei Provincia (începând cu nr. 2, mai 2000 şi până la încetarea apariţiei, în decembrie 2002), editat simultan în variantă românească în ziarul Ziua şi în variantă maghiară în revista Kronika şi din ianuarie 2001 ca publicaţie independentă.
Editorialist la Tele Cablu (toamna 2000 – vara 2002) şi la Ziua de nord-vest (din februarie 2002), respectiv Bună ziua, Ardeal. Membru al colegiului redacţional al revistei Piaţa Literară (mai-decembrie 2002). Redactor-şef al revistei E-Leonardo. Titular de rubrici permanente la diferite publicaţii prestigioase. Din 2020 a înființat la Cluj revista culturală independentă „Avalon” iar din iulie 2021 devine directorul revistei „Steaua”.
Este membru al Uniunii Scriitorilor din decembrie 1994, membru al ASISC din februarie 1995.
Volume publicate:
ISTORIE ŞI STUDII EUROPENE: Europa – o idee în mers (1997; ed. a II-a 1999; Premiul pentru Integrare Europeană al Universităţii „Babeş-Bolyai”, 1998); Troia, Veneţia, Roma. Studii de civilizaţie europeană (1998); Lumea lui Simion Dascălul (1998); România şi Uniunea Europeană (2000; ed. a II-a revăzută şi adăugită 2003); Arpadieni, angevini, români. Studii de medievistică central-europeană (2001); Realităţi imaginate şi ficţiuni adevărate în evul mediu românesc. Studii despre imaginarul medieval (2002); Trecutul istoric şi omul evului mediu (2002), Haşdeenii. O odisee a receptării (2003); Originile istorice ale regionalismului românesc (2003); B.P. Hasdeu istoric (2004); Sânge şi trandafiri. Cultura ero(t)ică în epoca ştefaniană (2005); Poarta leilor. Istoriografia tânără din Transilvania (1990-2005) (vol. I – 2005); Între cruciaţi şi tătari (2006; ediţia a doua, revăzută şi adăugită, 2010); Ce istorie scriem (2006); Trasee culturale Nord-Sud (2006); Poarta leilor. Istoriografia tânără din Transilvania (1990-2005) (vol. II – 2006); Istorii intersectate. Comentarii critice (2007); Troia, Veneţia, Roma (2007); Letopiseţul Ţării Moldovei, atribuit lui Grigore Ureche, compilat de Simion Dascălul, ediţie de Ovidiu Pecican (2007); Europa în gîndirea românească interbelică, antologie (2008); Dicţionarul celor mai bune cărţi de istorie românească (2008); Regionalism românesc. Organizare prestatală şi stat la nordul Dunării în perioada medievală şi modernă (2009); Medievalităţi (2009); Letopiseţul unguresc (2010); Istoria românilor, vol. I, De la origini pînă la 1690 (2010); Avalon (2011); Pâlnia şi burduful (2011); Evul Mediu fictiv. Reprezentări despre medievalitatea românească (şi nu numai) (2012); Istoria de sub covor. Dezbateri istoriografice (2013); Românii și Europa mediană (2021); Românii. Stigmat etnic, patrii imaginare (2022); Istoria României – Stat și Cultură (1866-2018) (2023); Istoria românilor de la origini și până astăzi (vol.1) (2023).
LITERATURĂ: Eu şi maimuţa mea, roman (1990); O utopie tangibilă, antologie de interviuri cu Nicolae Breban (1994); Razzar, roman (1999; în colab. cu Alexandru Pecican; premiul Nemira 1998); Clipuri (2001); Darul acestei veri (2001; nominalizat la premiul ASPRO pentru proză scurtă); Vorbind. Dialog în trei alături de Gheorghe Grigurcu şi Laszlo Alexandru (2004); Rebel fără pauză, contribuţii la istoria literaturii române (2004); Zilele şi nopţile după-amiezei (2005); Imberia, roman (2006); Puncte de atac (2006); Arta rugii, dramaturgie în colab. cu Alexandru Pecican (2007); Sertarul cu cărţi (2007); Poveşti de umbră şi poveşti de soare (2008); Reuniunea anuală a cronicilor literare (2008); Nord. Moduri de locuire, poeme (2008); Antologia prozei scurte transilvane actuale (coordonator, vol. 1-2, 2010; vol. 3, 2011); Clujul în legende, repovestit de Irina Petraş şi Ovidiu Pecican (2010); Mituri publice, mitologii cotidiene, polemici (2010); Aventurile lui Matiaş Corvin la Cluj (2011); Voluptăţi literare (2011); Bokia (2011); 999 minciuni, treisprezece povestiri (2012); Acorduri şi dezacorduri critice (2012); Eu şi maimuţa mea, roman, ediţia a II-a (2012); Razzar, roman, ediţia a II-a, în colab. cu Alexandru Pecican (2012); Arhitecturi mesianice, roman (2012), Lumea care n-a fost, roman (2018) Elefanți pe linia de tramvai, poezie (2019).
Coautor (alături de Sorin Mitu, Lucia Copoeru, Virgiliu Ţârău şi Liviu Ţîrău) al manualelor de Istorie pentru clasa a XI-a şi a XII-a, Bucureşti, Ed. Sigma, 1999, aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale în 1999, ISBN 973-9077-81-1 şi 973-9077-82-X, dar interzise în şcolile din România de ministra Ecaterina Andronescu ulterior, prin ordinul nr. 4402 din 12 septembrie 2001.
Prezent în numeroase volume colective de istorie sau beletristică (proză scurtă şi S.F.). A coordonat singur sau alături de alţi colegi diverse volume: Transition in Central and Eastern Europe (1997); Romania and the European Integration (1999); Prezenţe feminine. Studii despre femei în România (2002); Breaking the Wall. Representing Anthropology and Anthropological Representations in Post-Communist Eastern Europe (2003). A tradus, a îngrijit în vederea publicării şi a prefaţat numeroase cărţi.
A participat la conferinţe internaţionale la Arad (1996), Bucureşti (1998), Budapesta (1995, 1999), Cluj (1992, 1996, 1997, 1998, 2000, 2001, 2003), Münster (1997, 1999), Pamplona (1996), Szombathely (1997), Surrey University (2001), Gazzada (2002), Chişinău (2003), Sarajevo (2003).
Ciclu de conferinţe personale despre România în Franţa, în zona nanteză şi Vendeea (Rezé, Saint-Herblain, Roche-sur-Yon şi Chateaubriant), între 12-18 mai 2002. Scriitor invitat la Târgul de Carte de la Sarajevo (23-28 septembrie 2003).
Debut în teatru cu spectacolul experimental 17 acte cu Piet Mondrian pe scena Teatrului Naţional din Cluj, aprilie 1995, realizat în colaborare cu scenograful şi regizorul Horaţiu Mihaiu (spectacol prezentat la Festivalul BELEF, Belgrad, Serbia, august 1995; Premiat cu premiul Alternative al Fundaţiei Naţionale de Teatru Alternativ la Gala UNITER 1995; Premiul pentru cel mai bun spectacol şi cea mai bună regie la Festivalul “Atelier” de la Sf. Gheorghe, iunie 1995; Spectacol prezentat la Gala Teatrelor Naţionale, Cluj-Napoca, 1-8 decembrie 1996).
Titular al talkshow-ului Viaţa ca aventură la CD Radio (92,8 FM) (18 octombrie 2001 – 30 mai 2002), moderator al emisiunii „Transparențe” (din anul 2023).
Prezent la Centre Pompidou, Paris, cu prilejul galei filmului experimental românesc ca autor de film şi actor (1996).
Membru al juriului consultativ al Open Society Foundation, Budapest, pentru programul Faculty Development Scheme for the countries of South East Europe (din primăvara 2000).
Membru al European Community Studies Association (Pittsburgh, S.U.A.) din 1995.
Membru al juriului consultativ naţional al Centrului Cultural SINDAN (din primăvara 2000).
Coordonator zonal al Civic Education Project în cadrul proiectului Education for the Transition (1997).
Director al Editurii Fundaţiei pentru Studii Europene (E.F.E.S.) în perioada aprilie 1997 – decembrie 1998; coordonator – în cadrul acestei edituri – al colecţiei „Alte Europe”. Director al Editurii Fundaţiei Desire (din 2000).
A publicat până în prezent peste 1000 de titluri (monografii, manuale şcolare, studii, articole, eseuri, romane, proze scurte).
Este și maramureșean prin „adopție” fiind căsătorit cu sigheteanca Amalia (Lumei).
Salut, Sighet!
Sursa foto: Salut, Sighet!
Ovidiu Pecican maramureșan „prin adopție”? Să fim serioși! E-atâta Maramureș în scrierile și în iubirile lui pentru aceste locuri încât poate fi declarat maramureșan sadea. Și, ca să glumim puțin: oare o fi reușit să citească tot ce a scris?