Azi, 10 ianuarie, se împlinesc 30 de ani de la trecerea în veșnicie – la 10 ianuarie 1990 – a părintelui prim – protopop dr. Dobos Janos, paroh romano – catolic de Sighet timp de aproape 4 decenii, personalitate spirituală de mare anvergură în condițiile dificile ale regimului comunist, intelectual de valoare și păstor dăruit al catolicilor sigheteni. O prezentare biografică mai amănunțită a apărut pe „Salut, Sighet!” în anul 2018 și poate fi citită aici.
Requiem aeternam dona ei, Domine, et lux perpetua luceat ei! Requiescat in pace!
Veșnică odihnă și memoria binecuvântată! Isten nyugtassa!
Preot prof. Marius VIȘOVAN
Biserica romano- catolica se afla in imediata apropiere a Liceului „Dragos Voda” si, in aceea perioada a regimului comunist, avea „portile” deschise in majoritatea timpului unei zile, de la primele ore ale diminetii, cand se oficia si prima Sf. Liturghie, pana tarziu, spre inserare.
Erau multi elevi care nu puteau participa la Sfanta Liturghie, ca si multe alte persoane, cu diferite servicii si treceau in timpul zilei si se rugau. Era si o supraveghere a acestui lacas de cult de catre securitate, care fortau desvoltarea ateismului, peste vointa populatiei si administrau sanctiuni pentru cei „superstitiosi”; cei cu serviciu si-l putea pierde, sub diferite motivatii „fabricate”, iar elevii erau si ei urmariti si sanctionati in diferite moduri, mergand pana la excluderea din scoala.
Se organizau si diferite evenimente spirituale familiale, in timpul zilei, programate, fiind in acest sens o totala deschidere, asa cum se procedeaza in perioade de persecutii religioase,
Aveam la liceu un portar tanar, care avea in raspundere deschiderea si inchderea portilor principale, dimineata, la amiaz si seara; parea foarte simpatic si interactiona cu elevii in timpul pauzelor, fiind in verva distractiva tot timpul, cu fel si fel de glume.
Cum spuneam in unele relatari, eu mergeam deseori la acest lacas de cult, dimineata, intre terminarea programului de inernat si inceperea cursurilor si de multe ori gaseam portarul in interior, pe o banca, „rugandu-se”, ori alta data, intra cu mine in biserica si uneori stateam pe aceeasi banca si ne rugam. Ma bucuram ca acel personaj, atat de distractiv si comunicativ, manifesta si preocupari religioase, spirituale.
Dupa detentie, la o intalnire cu colegul si prietenul meu, Ionica Hotea, acesta imi spune : Stii cine m-a anchetat la securitate ? Portarul scolii ! Era securist sub acoperire ! In anchetele ce le-am petrecut, am fost acuzat de prezentele mele la biserica, de „superstitii”, la care erau adaugate si unele minciuni.
Domnul sa-l odihneasca si rasplteasca, pe preacuviosul Parinte- Protopop, pentru tinuta si lupta continua pentru credinta, pentru pastarea, protejarea si desvoltarea acesteia, in vremuri atat de tulburi.