Actualitate Cultură

Rezistența anticomunistă din Maramureș (autor, Marius Vișovan)

foto: Brîndușa Oanță
image_printPrinteaza

 Rezistența anticomunistă din Maramureș

– deținuții politici pe localități –

 

Azi, 14 mai, cu ocazia „Zilei naționale de cinstire a martirilor din temnițele comuniste” (instituită prin legea 127 /2017) oferim cititorilor acest mic studiu care oferă o nouă perspectivă a datelor existente referitoare la zona noastră.

Rezistența anticomunistă din Maramureșul istoric (cu maxima intensitate în anii 1948-1953) a cuprins în proporții diferite toate localitățile, de la forme de opoziție pasivă cvasi – generală până la atitudinea directă împotriva regimului, reprimată brutal prin execuții, torturi, anchete, șantaj, percheziții, confiscări și prin foarte mulți ani de detenție în închisori și lagăre.

Victimele directe ale represiunii comuniste sunt cei uciși de Securitate sau întemnițați. Considerăm că este utilă o grupare a lor pe localități pentru a evidenția mai bine principalele focare de rezistență; acolo unde localitatea natală este irelevantă pentru contextul nostru am preferat localitatea de domiciliu și activitate îndelungată a persoanei. Am ținut să precizăm calitatea profesională (preot, profesor etc.) doar la cei care au avut această calitate în momentul arestării. De asemenea, am marcat cu o mică cruce numele celor care au murit în luptă sau în detenție, dând astfel jertfa supremă. Acolo unde sunt două nume identice în aceeași localitate, le-am diferențiat prin inițiala tatălui sau prin porecla familiei, utilizată în actele existente. Din păcate, în câteva cazuri, informația privitoare la localitatea de domiciliu lipsea și nu am putut-o identifica.

Lista de față (alcătuită în mare măsură pe baza informațiilor existente la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței) este cu siguranță incompletă, de aceea lansăm provocarea tinerilor intelectuali din Sighet și din localitățile maramureșene să scoată din uitare și alte victime ale represiunii comuniste și să îmbogățească documentația despre cei aflați în lista de față atât prin culegerea de mărturii de istorie orală din partea generației seniorilor cât și prin identificarea unor documente inedite. Fiecare localitate maramureșeană să cinstească memoria înaintașilor care ne dau demnitate și legitimitate în fața lumii și a istoriei!

***

Sighet

1.Ardelean Iuliu – preot
2.Bilțiu-Dăncuș Ioan + – profesor
3.Chindriș Alexandru – preot
4.Chindriș Ioan – învățător
5.Codrea Petru
6.Folea Ion – ofițer
7.Moldovan Gheorghe – preot
8.Popșa Vasile +
9.Popșa Ioan +
10.Rusu Ioan
11.Șofron Grigore
12.Șofron Mihai
13.Ștefan Alexandru
14.Vancu Cornelia
15.Vancu Gheorghe – medic
16.Virag Ioan + – notar
17.Vișovan Aurel – profesor +
18.Vlad Mihai

Apșa de Jos (peste Tisa)

1.Călinici Gheorghe

Bârsana

1.Bologa Ioan
2.Cora Alexandru

Berbești

1.Pop Ioan

Biserica Albă ( peste Tisa)

1.Moiș Grigore + – preot
2.Pop Mihai

Bocicoel

1.Cheșa Ioan
2.Dumitran Ilie
3.Radu Ioan

Bogdan Vodă

1.Buftea Ioan – Curator
2.Buftea Irina – profesoară
3.Deac Ștefan
4.Mareș Vasile
5.Mariș Vasile – Buheanu
6.Nan Gheorghe

Borșa

1.Botoș Eugen – preot
2.Mihali – Ștrifundă Găvrilă + – primar
3.Timiș Grigore
4.Timiș Ilie
5.Timiș Nicoară

Botiza

1.Manta Teodor
2.Manta Florea
3.Pătrăuș Ioan
4.Petreuș Ioan
5.Petreuș Vasile
6.Poenar Gheorghe
7.Suciu Ioan

Breb

1.Oanea Dumitru
2.Pop Arvinte – primar
3.Pop Ioan Arvinte

Budești

1.Berinde Ion – învățător
2.Bordi Frunzilă Ion
3.Bulacu Gheorghe
4.Mariș Victor

Călinești

1.Andreica Iosif
2.Rad Constantin

Desești

1.Bohotici Ion
2.Fodoruț Vasile – învățător

Dragomirești

1.Ardelean Dumitru
2.Ardelean Gr.Ioan
3.Ardelean Ioan Gavriș
4.Bogdan Ioan
5.Chiș Ioan
6.Florea Dumitru
7.Florea Ion
8.Ilban Ioan
9.Ilban Șt. Ioan
10.Ilban V. Ioan
11.Ionescu Ioan – ofițer
12.Ionescu Maria
13.Iusco Dumitru
14.Iusco Gavril – medic
15.Iusco Ilie – avocat
16.Iusco Simion
17.Jurj Gavril
18.Man Iosif – notar
19.Mariș Filimon
20.Mariș Ștefan
21.Minică Ștefan
22.Neț Ioan
23.Ofrim Vasile
24.Petrovan Dumitru
25.Petrovan D. Ioan
26.Petrovan Ioan
27.Petrovan Maria
28.Pitic Vasile
29.Plohod Gheorghe
30.Pop Nița
31.Rubel Ianoș
32.Rubel Iosif
33.Sitar Gheorghe
34.Țicală Ilie – învățător
35.Țicală Gr. Vasile
36.Țicală L. Vasile
37.Vlad Aurel
38.Vlad Mihai
39.Vlad Vasile +
40.Zubașcu Ilie
41.Zubașcu Ion
42.Zubașcu I. Ilie +

Ferești

1.Pop Dumitru – călugăr

Giulești

1.Lazăr Ilie – avocat

Glod

1. Crăciun Simion, primar

Hărnicești

1.Hotea Vasile +
2.Iurca Gheorghe + – preot

Hoteni

1.Hotea Ioan

Ieud

1.Balea Dumitru
2.Balea Ștefan
3.Bizău Ioan
4.Chindriș Dumitru
5.Chindriș Găvrilă
6.Chindriș Gheorghe
7.Chindriș Ioan
8.Chindriș Ștefan
9.Chindriș Vasile – preot
10.Chindriș Vasile
11.Costinar Ioan
12.Dăncuș Sabin – călugăr
13.Deac Vasile
14.Dunca Anuța
15.Dunca Dumitru
16.Dunca Gavril
17.Dunca Găvrilă Pâțu
18.Dunca Ioan Bărbosu
19.Dunca Ioana
20.Dunca Ilieș
21.Dunca Dumitru Joldea +
22.Dunca Joldea Ioan – preot
23.Dunca Joldea Nelu
24.Dunca Mărcuța
25.Dunca Vasile
26.Gorzo Găvrilă – preot
27.Gorzo Vasile
28.Hotico Dumitru +
29.Hotico Grigore
30.Hotico Ioan Ceacu
31.Hotico Ioan Mureanu
32.Hotico Mărcuța
33.Hotico Petre – grefier
34.Hotico Vasile – preot
35.Iusco Dumitru +
36.Iusco Găvrilă
37.Iusco G. Pălaga – călugăriță
38.Iusco I. Pălaga
39.Iusco Ion
40.Nemeș Irina – călugăriță
41.Pleș Grigore
42.Pleș Vasile Gănău
43.Pleș Vasile Bedrilă
44.Pop Grigore Roibu
45.Pop Dumitru Roibu – primar
46.Sas Ioan
47.Sas Maria – călugăriță
48.Sas Pelagia

Moisei

1.Coman Ștefan
2.Pop Coman Sigismund
3.Tomoioagă Vasile

Oncești

1.Mihnea Ioan

Petrova

1.Filipașcu Alexandru + – preot

Rona de Jos

1.Bota Ioan – ofițer
2.Nicolici Victor
3.Tivadar I.Vasile
4.Tivadar D.Vasile +
5.Ulici Petru
6.Vlad Iuliu

Rozavlea

1.Belea Gheorghe
2.Iurca Augusta – profesoară
3.Mariș Aurel
4.Maroș Ioana
5.Mârza Ioan
6.Popan Florea
7.Popan Gheorghe
8.Tand Ștefan

Sarasău

1.Șteț Gheorghe

Săcel

1.Coman Ioan
2.Coman Parasca
3.Grad Axenia

Săliștea de Sus

1.Bărcan Gheorghe
2.Chiș Dumitru +
3.Chiș I. Ioan
4.Chiș S. Ioan
5.Coman Găvrilă+
6.Iuga Grigore +
7.Iuga Dumitru +
8.Pașca Gheorghe +
9.Pașca Dumitru +
10.Pașca Mihai
11.Trifu Vasile – preot
13.Vlad Darie
13.Vlad Gheorghe +

Săpânța

1.Borca Teodor
2.Pop Dumitru
3.Rednic Gheorghe
4.Rițiu Grigore – preot
5.Rițiu Ioan
6.Rițiu Laura +
7.Rițiu Melania

Sârbi

1. Gherman Vasile

Slatina ( peste Tisa)

1.Dan Alexandru
2.Motrea Ioan

Șieu

1.Balea Gheorghe
2.Dunca Dumitru
3.Iusco Găvrilă
4.Man Nistor
5.Nemethi Adalbert
6.Petrovan Gheorghe
7.Petrovan Mihai
8.Petrovan Nicolae

Valea Vișeului

1.Kormoș Ioan

Văleni

1.Bodea Gheorghe

Vișeu de Jos

1.Andreica Grigore
2.Condruc Ioan
3.Florea Lia
4.Iuga Mihai
5.Năsui Vasile
6.Năsui Floare
7.Năsui Pantelimon
8.Pop Dumitru
9.Pop Găvrilă
10.Pop Ioan Dola
11.Pop Ioan Răchită
12.Pop Vasile
13.Șimon Niculae
14.Pop Ștefan
15.Tomoioagă Andrei

Vișeu de Mijloc

1.Andreica Gheorghe
2.Grad Dumitru

Vișeu de Sus

1.Andreica Grigore
2.Hojda Ioan
3.Hojda I. Ioan
4.Mihalca Grigore – jurist

preot prof. Marius VIȘOVAN

oferta-wise

7 Comentarii

Click aici pentru a comenta

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

  • O rugăciune spusă cu pioșenie, intr-o adâncă tăcere pentru toți acești români adevărați care au înfruntat destinul nemilos „rânduit” de gheara comunistă. Sâmbăta trecută, când pe o vreme extrem de capricioasă, cu un vânt care a bătut fără încetare, tăios până la piele, la Cimitirul săracilor unde cu Corul Cristos Rege am dat răspunsurile la Liturghia arhierească în cinstea martirilor, a Episcopilor greco-catolici beatificati de Papa Francisc la Blaj, mă gândeam că noi induram capriciile vremii îmbrăcați bine!! Dar ei, MARTIRII le-au îndurat îmbrăcați intr-o pânză, o simulare poate de cămașă, uneori în picioarele goale ori în niște improvizații legate cu sfoară în chip de încălțări. Și asta nu a fost totul, bătăi crunte, mizerie, șobolani, clipă de clipă în cele mai groaznice chinuri și forme ale umilinței și dezumanizarii.
    Memorialul din Sighet este o dovadă vie că cele întâmplate au fost realități deși, așa cum este „cosmetizat”, cu căldură azi, doar dacă pătrunzi cu mintea și sufletul poți realiza ororile petrecute între acele ziduri.
    În veci pomenirea celor duși în altă lume și recunoștință celor încă rămași in viață!
    Din păcate tata-Chindris Ștefan (învățător) n-a mai apucat să vadă Biserica greco-catolică repusa în drepturi fiindcă s-a stins în 1986 dar fratele său, preot Alexandru Chindriș (la Ieud și Sighet) si înmormântat la loc de cinste in cimitirul Bisericii din deal la Ieud) -da!
    Cu adânc respect IN MEMORIAM!
    Prof. Rodica Gheorghiu

  • Un frumos si emotionant omagiu adus de „ziua nationala de cinstire a martirilor din temnitele comuniste”, atat prin articolul Parintelui profesor M. Visovan, cat si printr-un deosebit de frumos comentariu al doamnei profesoare, Rodica Gheorghiu.
    A fost o perioada lunga si de o cruzime rara, mai mult decat oriunde in Europa, multi dintre acesti martiri ai neamului, pentru Credinta, Libertate si Demnitate national, umana, ducandu-si sacrificiul pana la jertfa suprema.
    Fara a ma extinde mult, am sa aduc unele precizari, prin care voi arata ca amploarea teroarei comuniste a fost mai ampla decat este inregistrata in lucrarile Memorialului de la Sighet, pentru ca multe date nu au fost facute cunoscute si au fost si multe evenimente si fapte ascunse din Dosarele de la CNSAS, unele fiind distruse, pentru altele inca se mai pastreaza fantomatica denumire de „Secret de Stat”, ori au fost multe si periate, in cei 15 ani de pastrare (pana in 2005) a acelora care le-au si format, asa cum arata multimea de goluri mari din numerotarea curenta a paginilor, din cele primite.
    Eu si tatal meu am fost urmariti de securitarte 2,5 ani, pentru ca a fost tainuit si protejat la noi, in casa, un fugar urmarit de securitate, timp de 3 ani, o luna si o saptamana, traind in in conditii deosebit de grele, pe dealuri, prin paduri si adaposturi. Cand acesta a plecat de la noi, ne-am prezentat imediat la Securitate. Tata a fost eliberat conditionat, pentru a se inscrie in CAP, fiind un agricultor renumit, de baza in comuna, iar eu, refuzand sa fiu colaborator al securitatii, refuzand compromisul, am acceptat avertismentul promis, la schimb : „Ai sa-ti petreci viata prin puscarii”, pe unde era sa si raman. Tatal meu a decedat inainte de 1990, find total „scos din evidenta”, iar mie mi s-a recunoscut aceasta perioada in prevederile DL nr.118/990. Dupa, 29 de luni de anchete si detentie cumplite, cu o greutate de 37 kg si un TBC pulmonar, am fost eliberat. Dar dupa alte doua refuzuri a acelorasi solicitari, am fost exmaticulat din Facultate, desi eram unul din cei mai buni studenti din an, am primit restrictii domiciliare si toata aceasta perioada s-a intins pe 11 ani si 7 luni, fara a fi avut un Mandat de Arestare si fara nici o Hotararea a vreunei Instante Judecatoresti. Am incheiat Facultate , continuata prin Instanta, dupa 10 ani de la inceperea ei :1954-1964.
    In fortarea colectivizarii agriculturii, cei ce se opuneu, erau facuti „chiaburi politici”, tarani mijlocasi, cu indulgenta, la care li se fixau cote mari ce nu le puteau achita si atunci erau condamnati si inchisi. Imi amintesc de Chis Florica, a Medicului, 6 luni de inchisoare, Chis Mihai Burla si Vlad Ion Horea, cate 3 luni. Mama, pentru a evita un an de condamnare, a vandut un loc bun si a achita amenda si vor fi multi altii. Un caz aparte il prezinta Turlas Grigore, care avea o mica gospodarie pe Magura, aproape de frontiera cu Viseu de Sus. In jur erau terenuri de fanete. Acolo, cu sotia lui, o familie in varsta, saraca, au scos dintre bolovani o bucata de teren si a pus pe aceasta ingrasamant natural, pentru a semana putin porumb si separat o mica gradina. avand si vreo doua vite ci cateva oi, o casuta si ceva anexe. N-a vrut sa intre in CAP si nici copiii din comuna. I-au comasat atunci acel mic teren cu greu pregatit si i-a dat in schimb un teren slab, cine stie pe unde, departe de gospodaria lui. El a refuzat si a intrat cu plugul in brazda, in baza proprietatii si „Legii de libera consimtire”. L-au arestat si a executat un an de inchisoare. Venit acasa,in anul urmator, a pus din nou plugul in brazda, sa-si are proprietatea de langa casa. L-au aresta din nou si, in reciduva, l-au condamnat la un si opt luni, pe care i-a executat. Intors acasa, s-a dus sa-si traiasca restul zilelor la o fata din comuna, sotia fiind decedata, poate de napasta, lasand in pustietate anexele, locurile si gandurile de pe acolo. Dupa 1990, i s-a refuzat si dosarul bazat pe Dl nr.118/1990, considerandu-l de drept comun!
    In ce priveste lista, amintesc lipsa lui Iuga Dumitru a lui Anuta, unul din cei trei partizani din coumuna, impuscat primul; ultimul, Vlad Gheorghe a Imparatului, a fost impuscat si el. La fel, iuga Grigore, pozitia 6, a murit la Gherla si Chis Dumitru (Mitruca), pozitia 2, a murit la Capul Midia, cum am mai scris.
    Un adanc Omagiu, In Memoriam, pentru cei plecati in odihna si rasplata Domnului, si zile luminoase, fara suferinte, in pacea datoriei implinite.

    • Va multumim pentru precizari si completari, domnule profesor !

  • Cinste, EROILOR!
    Cinste EROILOR din rezistența luptei anticomuniste, onoare si respect veșnic pentru verticalitatea lor de-a nu ceda in fata „fiarei rosii”! De-a lungul vieții mele am cunoscut multi sigheteni care si-au purtat chinurile prin închisorile comuniste! În anii 50, deși eram un copilaș de vre-o 5-6 ani imi amintesc cateva episoade de cum acești eroi ce erau in lanturi, erau supuși muncilor fortate, erau priviți cu ură de gardienii cu „brihanele umflate” din mâncarea furată de la acești OAMENI, care au fost aruncați în beciurile securist-bolșevice! Locuiam pe str. Dragos Vodă si vedeam zilnic cum sunt adusi acește biete fiinte la munca, la săparea șanțurilor pentru canalizarea noua de pe strada! Astăzi retin comportamentul inuman al „cioclilor” cu arma care in urlete, mâna spre canale oameni de toate vârstele, unii mai puternici, alții de-abia se tarau de frica loviturilor cu patul puscoaicelor temnicerilor, care nu iertau pe nimeni, atunci când unii dintre ei nu mai puteau sa meargă, fiind totusi obligați să ajungă, în șir indian de-a lungul străzii pentru a săpa! Nu aveau voie să ridice privirea din pământ, nu aveau voie să comunice între ei sau cu trecătorii, erau niște „roboți umani” care ridicau si coborau tarnacopul, aruncau cu lopata pământul dislocat spre marginea santului (canalului) fara sa privească în sus.
    Tuturor ne era mila de acești năpăstuiți ai soartei, condamnați pe nedrept, considerați „banditi”, neavând nici un drept! Părinții noștri, care erau mai curajoși, ne dădeau cateva tigari sa le aruncam in canale, bucățele solide micuțe de hrana! Nu pot sa uit cu ce viteza dispăreau in sânul acestor năpăstuiți.
    Locuiam vizavi de cazarmă, trebuia obligatoriu sa trecem pa lângă șanțuri, pe noi copiii nu ne puteau strict supraveghea, în joaca fara sa ne dam seama făceam un bine! Mai ne cataram pe gard si de-acolo aruncam cu fructe, ca perioada despre care povestesc era vara! Atunci nu-mi dădeam seama pentru ce sufereau acești EROI, astăzi m-am edificat si nu am sa fiu niciodată de acord cu opresiunea umană, indiferent din ce parte vine!
    Ce vreau sa va mai spun este faptul ca, daca acești OAMENI nu au avut șansa vieții lor, în schimb, majoritatea dintre ei au avut grijă, cu toate oprelistile existente, sa-si educe copiii, macar acestora, viitorul la care sperau să le surada! Stiu multe familii care au avut deținuți politici in familie, majoritatea dintre aceștia s-au realizat împlinind visul părinților!
    Nu pot să spun decât respect si consideratie fata de Eroii care au suferit, merita sa-i evocăm, au luptat pentru un țel pe care nici astăzi parțial nu l-au atins, în schimb exista mare desconsideratie privind viata putinilor care au mai rămas dintre ei! Am un respect deosebit față de acești oameni, în mare stiu prin ce au trecut iar soarta lor nu le-am dorit-o nimănui, nici chiar dușmanilor!

oferta-wise