Actualitate Cultură

România needucată (autor, Horia Picu)

image_printPrinteaza

România needucată va fi educată din 2030. Până atunci… rămâne needucată, dar există un program care va produce creṣterea intelighenţiei colective a naţiunii.

Direcţiile date de la Cotroceni pentru transformarea României needucate într-o Românie educată le-am citit pe http://www.romaniaeducata.eu/wp-content/uploads/2018/11/Romania-Educata-Viziune.pdf ṣi n-am putut să las să treacă de mine mândreţe de document fără a-mi exprima câteva observaţii, pe care le scriu aici.

Romania, conform viziunii de la cel mai înalt nivel, poate fi educată în două scenarii.
ÎN SCENARIUL 1, scrie că „Educația ante-preșcolară se adresează copiilor de 0-2/3 ani și se derulează în creșe și centre de zi. Deși nu este obligatorie, are un rol important în dezvoltarea fiecărui copil și facilitează compatibilizarea vieții de familie cu activitatea profesională″.

H.P.: Vreau să văd un bebeluṣ de două săptămâni cum poate fi educat conform viziunii din „România Educată″! Pot avea răbdare ṣi să văd cum educaţia între 0 (zero!) ṣi 3 ani va facilita pentru harnicul vlăstar al patriei viaţa lui de familie cu viitoarea activitate profesională. Înţeleg că până la 3 ani se hotărăṣte care, ce, cum. Care ajunge om de ṣtiinţă, care tractorist, care contrabandist, agricultor, funcţionar sau aviator. Nu-i cam repede să ne putem închipui o asemenea lansare spre viitorul luminos al unui copil de maxim 3 ani?

Tot în scenariul 1 scrie că repartizarea în învăţământul secundar superior se face „în baza opțiunilor exprimate de părinți și a mediei aritmetice formate din: 33% media probelor de la examenul final, 33% media tezelor naționale din gimnaziu și 33% media generală în clasele V-VIII″.
H.P. Acum se tot vorbeṣte despre desfiinţarea tezelor. „Fără medii semestriale și fără teze în noul an școlar, anunță ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. Schimbările, publicate marți în Monitorul Oficial″ (sursa: https://www.libertatea.ro, în 30 mai 2022). Mai mult, se discută ṣi despre eliminarea mediei din ṣcoala generală pentru admiterea din liceu. Când se va pricepe că nu poate înainta căruţa dacă se trage de ea în direcţii diferite? N-ar putea mai-marii să stea de vorbă întâi ṣi abia apoi să le iasă „porumbelul″?

Se va merge mai departe pe filiera ṣcoală profesională – <> în liceu în clasa a XI-a – <> bacalaureat, care va fi de două forme. Nu mai intru în detalii. Mă aṣteaptă scenariul al doilea al „României educate″, propus de la Cotroceni.
ÎN SCENARIUL 2 suntem asiguraţi că „Educația ante-preșcolară se derulează în creșe sau centre de zi (adesea situate în incinta locului de muncă, fiind dezvoltate în parteneriat cu angajatorii). Centrele de zi și creșele au personal specializat pentru toate nevoile de dezvoltare ale copilului (educatori-puericultori, psihologi, medici și asistente medicale, logopezi) și oferă o serie de servicii suport precum educație parentală, medicină pediatrică primară etc″.
H.P. Impresionantă creṣterea numărului de posturi necesare educării preṣcolarilor care trebuie să înveţe să-ṣi prepare singuri mâncarea specifică vârstei, sau să-ṣi ţină singuri biberonul! Medici ṣi asistente lucrând în incinta ateleierului de bobinaj, sau în fabrica de cuie (strâmbe sau normale…), iată o imagine a viitorului luminos al patriei! De fapt, nu-i imagine, e o simplă imaginaţie emanată din starea de plictiseală, sau din prea bine cunoscuta replică „fă-te că lucrezi″!

În scenariul 2, la pagina 25, scrie că „Evaluarea se face atât prin teste și examene, cât și prin evaluarea observațională din partea cadrului didactic″.
H.P. Interesant, evaluarea se va face prin evaluare… În afară de asta, sunt curios cum se va face evaluarea asta observaţională. Se uită cadrul didactic la elev, îi studiază comportamentul în ṣcoală ṣi apoi, în sfârṣit, spune: „să treacă în altă fază a desăvârṣirii educaţionale!″?

„Tranziția spre ciclul următor se face în baza unui examen general standardizat – care acoperă curriculum-ul fundamental – a opțiunilor elevului (decise în baza recomandării unui consilier școlar) și a unor interviuri organizate cu comisii de admitere ale școlilor din următorul ciclu sau a unor testări specifice, în cazul învățământului profesional și vocațional″.
H.P. Profesorii vor avea încă ceva de făcut: să participe în comisiile pentru interviuri.

„Competențele atinse sunt trecute în portofoliul educațional, alături de o evaluare a unui consilier de inserție pe piața muncii la finalul clasei a XII-a″.
H.P. Ţara tuturor posibilităţilor (doar teoretice!). Apare în Scenariul 2 o meserie nouă: consilier de inserţie. Cum, în ce fel? Deocamdată, enigme, mai ceva ca „Deocamdată…enigme″, o foarte interesantă carte scrisă de Dan Apostol.

Pentru bacalaureat, „Suplimentar, elevii au un număr de trei probe la alegere, inclusiv probe practice derulate în cadrul unei companii sau instituții de profil″.
H.P. Cumva ceva de genul: dai bine cu rindeaua, ṣtii să schimbi un bec, eṣti bun! Ai bifat încă o probă de bacalaureat! Bravos!…

România suferă de scenarită. La pagina 30 citim despre „Obiectivele sistemului de educație timpurie 2018 – 2030″ ale nemaipomenitului program ṣi facem cunoṣtinţă cu Maria, o fiinţă umană (s-o lăsăm pe ea să ia hotărârea dacă-i fată sau băiat). Fiinţa umană Maria a finalizat cu succes cursurile educaţionale din perioada ante-preṣcolară ṣi preṣcolară. Să vedem cu ce s-a ales după atâta străduinţă: „Ea este caracterizată printr-o capacitate de auto-reglare astfel încât să ajungă singură la o stare naturală de bine (echilibru cognitiv – socio-emoțional). Este un copil creativ, fericit și cu un sentiment de siguranță fizică și emoțională, are noțiuni de bază despre sănătatea corpului și înțelege diferențele de gen. Simultan, Maria are deprinderi elementare de viață, în raport cu tot ceea ce este în jur (igienă, comunicare, socializare). Mai mult, Maria își cunoaște rădăcinile, comunitatea și înțelege modul în care acestea relaționează între ele″
H.P. Bravo, Maria!!! Prin tine se întrevede viitorul strălucit al tăriṣoarei gâfâinde! La texte pompoase, suntem inegalabili…
Tot de la Maria – scrie în broṣura de prezentare a măreţului program de revenire naţională „România educată″ – se aṣteaptă să aibă abilităţi ṣi competenţe. Preiau câteva.

– „să înţeleagă natura ṣi mediului înconjurător″
H.P. Ce bun ajutor i-ar fi putut da Maria lui Darwin la elaborarea lucrării „Originea speciilor″…

– „să facă adunări ṣi scăderi simple″
H.P. Păi mândria patriotică unde e ??? De ce să nu poată Maria, care are ṣase ani, să lucreze cu numere complexe ṣi cu fracţii, cu derivate ṣi integrale?

– S-o „rupă″ biniṣor pe engleză sau în altă limbă circulândă prin lume (tălmăcirea îmi aparţine, ideea rămâne aceeaṣi).
H.P. La ṣase ani?

-„să urmeze exemplul adulților din viața ei″
H.P. Bună treabă, dar dacă părinţii sunt beţivi, bătăuṣi?

-„să aleagă între diverse opțiuni/variante de învățare, joacă, interacțiune și să se adapteze la cerințele societății, să folosească tehnologia″.
H.P. Foarte bine, Maria! Cerinţa societăţii româneṣti era odată „patriei mai mult cărbune″. Acum poate fi „patriei mai multe calculatoare cu „Windows 11″. Sunt sigur că educata Maria se va adapta rapid la noua cerinţă…
-„să înțeleagă într-o mare măsură valoarea banilor″
H.P. Să ṣtie, de exemplu, cât i-ar trebui dacă vrea să-ṣi cumpere o casă, sau o maṣină cu motor electric.

-„să facă diferența între adevăr și falsitate, între realitate și fantasme″
H.P. Un copil de ṣase ani are nevoie să fabuleze, să intre în lumea poveṣtilor care, plăcut ṣi invizibil, modelează caracterele adulţilor de peste ani. Cum se va bucura Maria de ce va găsi mai târziu în cărţi, ṣtiind că totul e fabulaţie, imaginaţie, că realitatea e una ṣi bună (relativ…), iar fantasmele nu-ṣi au rostul într-o lume în care se aleargă după bani ṣi poziţii în înalta societate? Când va mai fi copil Maria???

Scenarita continuă cu Maria adolescentă, trecută deja de învăţământul secundar inferior. Frumos… Ea a crescut acum, iar la finalul învățământului de bază, „ Maria este confortabilă cu propria sa identitate, a trecut printr-un proces adecvat de consiliere și dezvoltare personală, […]. Suplimentar, ea poate să ia deciziile potrivite pentru sănătatea sa, inclusiv cu privire la alimentație″.
H.P. Adolescenta din poveste (e doar o poveste, ce altceva să fie ?) „e confortabilă cu propria identitate″! Ce expresii, ce întortocheri lingvistice… Maria ṣtie să se alimenteze sănătos. Nu ne spune directiva trimisă Ministerului de resort pentru punerea în practică a măreţului Program de Educare nimic despre Maria care nu numai că acum ṣtie să se alimenteze sănătos, dar chiar se pricepe la citit E-urile de pe etichetele cu litere aproape microscopice de pe ambalajele alimentelor.

Despre cum va lupta Maria pentru sănătatea planetei nu ni se spune nimic?

La pagina 37, scrie despre „Obiectivele învăţământului secundar superior 2018-2030. Încet-încet, vom avea absolvenţi de liceu ca Andrei ṣi Damian, care reuṣesc „să identifice legăturile dintre curriculumul școlar și viața reală și să transfere cunoștințele și competențele deprinse în/la școală, în viața de zi cu zi″.
H.P. Desigur, legătura dintre ṣcoală (o iau mai pe înţeles ṣi nu zic „curriculum″) ṣi viaţă reală e cam greu de observat acum, dar din 2030 se schimbă situaţia! Eu nu cred… Oare cine-a scris Marele Program poate identifica legăturile astea?

Apar în broṣura de Luare-aminte „Obiective sectoriale″, din care punctez aici doar unul: „începând cu 2025. Bacalaureatul va include probe practice, eventual derulate în afara mediului școlar″
H.P. Am mai comentat acest aspect. Acum propun ca proba practică să fie mai ceva decât probele scrise. Nu ṣtii nimic despre Caragiale, nu contează, din moment ce poţi face să convieţuiască două scânduri unite printr-un cui.

Dau, la pagina 43, de „Obiective transversale″. Mă întreb unde sunt obiectivele longitudinale. Totuṣi n-am timp prea mult de stat pe gânduri, pentru că „Obiectivele transversale″ mi se prezintă în toată splendoarea lor. Ce-ṣi propun obiectivele astea, am sintetizat în rândurile de mai jos.

O2. „Reducerea ratei de părăsire a sistemului de învățământ (indiferent de nivelul de educație la care preșcolarul/elevul/studentul abandonează studiile)″.
H.P. Cum???

O3. „Sprijinirea participării la educație a tinerilor cu risc crescut de abandon școlar, spre exemplu, prin acordarea de pachete de servicii integrate (consiliere, cazare, servicii de masă, servicii medicale, servicii educaționale de sprijin, servicii sociale, acces la echipamente și resurse educaționale specifice pentru cei cu nevoi educaționale speciale sau cu diverse forme de dizabilitate etc.)″.
H.P. De unde vor veni banii pentru toate aceste măreţe obiective?

O4. Creșterea gradului de alfabetizare funcțională în România
H.P. Foarte tare… dar cum?

Concluzia la care am ajuns, după citirea Programului de Educare Naţională este că, până la urmă, va fi bine. Şi asta, pentru că „dacă faci ceva ce nu e bine, poţi măcar să înveţi″. (Theodore Roosevelt)

Horia Picu

 

Foto: Ion Mariș

oferta-wise

2 Comentarii

Click aici pentru a comenta

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

  • Multumim pentru analiza! Eu n-as fi avut rabdare sa studiez o asemenea insiruire de banalitati/stupiditati spuse cu un aer savant.

    Sunt convins ca domnul presedinte nu a scris documentul (doar are o intreaga elita de specialisti langa dansul), dar nici macar nu l-a citit (are activitati urgente si prioritare), avand totala incredere in consilierii sai (oare cu cat au fost platiti pentru asemenea capodopere?).

    Conteaza doar ca expresia „Romania educata” suna foarte bine, corespunde cu tot ce ne dorim cu totii si da impresia ca dansul are un „proiect de tara”…

    Si pe vremea cand mai aveam o oarecare incredere in dansul nu ni se parea absurd ca educatia sa ne-o faca un neamt sobru, distins, european prin excelenta, care vorbeste putin (tocmai fiindca gandeste serios si actioneaza cu eficienta, nu pierde tiumpul cu palavre).

    Ce „plasa” am luat…

  • Frumos gandit, frumos, elegant si concis afirmat, pentru munca enorma expusa in articol. Felicitari, domnule Parinte, Profesor, Marius Visoovan.

oferta-wise