Actualitate Social

Şi cu rucsacul ce facem? (Horia Picu)

image_printPrinteaza

Fiind vremea cutremurelor, n-avem altceva de făcut decât să ne cutremurăm. Şi n-o facem neapărat din cauza plăcilor tectonice care nu-ṣi găsesc locul. Ne putem cutremura ṣi din cauza recomandărilor DSU în legătură cu componenţa rucsacului de supravieţuire.

Cutremurul e un lucru grav. Când se miṣcă totul în locul în care te afli, când te aṣtepţi în fiecare clipă să cadă o grindă sau un perete peste tine, nu poţi să rămâi calm. Am trăit în Bucureṣti cutremurul din 1977 ṣi încă vreo câteva înainte ṣi după. Deci ṣtiu ce simte omul în toată neputinţa lui. „Nu tremur la cutremur″, ne povăţuieṣte site-ul https://nutremurlacutremur.ro/pregatire.htm. Garantez că la cutremur se tremură, cu sau fără sacul – sau rucsacul – de supravieţuire aflat pe spatele sau în mâna cutremuratului.

Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă ne spune ce trebuie să conţină rucsacul care ne poate salva viaţa (sursa: https://fiipregatit.ro/plan-personal/ ). Vreau să atrag aici atenţia asupra componenţei recomandate a bagajului salvator.

În primul rând, nu ni se spune cum să facem ca rucsacul burduṣit cu de toate să fie în permanenţă pe lângă noi astfel încât în caz de urgenţă să-l punem pe spate ṣi apoi să ne ascundem sub masă, pat, etc. Îl luăm cu noi oriunde ne-am duce (prin casă) ṣi orice am face?

Pe Platforma naţională pentru situaţii de urgenţă scrie că rucsacul trebuie să devină o „trusă de supraviețuire care să conțină obiecte care să permită supraviețuirea pentru 3-5 zile”.

Presupunând că rucsacul devine un fel de prelungire a mâinii sau că omul va simţi mereu nevoia, zi-noapte, vară-iarnă, să aibă ceva mare ṣi greu pe spate, să privim mai în amănunt ce trebuie să fie în rucsac.

APA. „Cel puţin 4 l de apă/ persoană/ zi. Dacă aveţi animale de companie nu uitaţi să prevedeţi apă şi pentru ele (cca. 30 ml. de apă/ kg. animal/zi). Depozitaţi apa într-un loc rece şi întunecos. Înlocuiţi apa o dată la 6 luni. ATENŢIE! Apa este esenţială supravieţuirii. În caz de maximă urgenţă, se poate obţine apă potabilă prin fierbere timp de 10 minute”.

Să facem niṣte calcule. Mergem mai departe cu presupunerea că într-o familie fiecare ar fi cu rucsacul lui. Să mai presupunem că după trei zile salvatorii îi scot pe toţi ai casei ṣi animalul de companie de sub dărâmături vii ṣi în bună stare. Trei zile în care e nevoie de 12 litri de apă care – scrie pe fiipregatit.ro – trebuie să stea „într-un loc rece ṣi întunecos” până când o punem în bagajul de salvare.

Puţină recapitulare a situaţiei. Pregătim rucsacul cu de toate (o să vedeţi imediat ce mai trebuie să conţină). Cum facem cu apa??? La case, locul rece ṣi răcoros e beciul. Acolo se ţin murăturile, nu stau oamenii. Când începe să se miṣte pământul, apa cea răcoroasă ar fi cam departe de rucsacul cu care ne-am obiṣnuit deja să ne însoţească oriunde, la bine ṣi la rău. Dacă dăm fuga în beci după apă, mai apucăm să venim cu ea repede înapoi? Reamintesc că ar trebui mai mult de 12 l de apă. Dar dacă se pune apă pentru întreaga familie (plus necuvântătoarea) ṣi ar trebui – doar pentru trei persoane – peste 36 de litri de apă??? Ce facem dacă noi suntem cu apa ṣi tot rucsacul într-o parte ṣi ceilalţi membri ai familiei sunt mai departe ṣi nu putem ajunge la ei?

Ce pot să mai spun decât ce rucsac încăpător ṣi ce bine că toată lumea are muṣchii lucraţi îndelung la sală?

„În caz de maximă urgenţă, se poate obţine apă potabilă prin fierbere timp de 10 minute”.

Serios??? Păi nu-i mai bine, odată scăpaţi din locuinţa tremurândă să cerem apă cuiva din apropiere? Nu cred că în magazinele alimentare în caz de extremă urgenţă vânzătorul – care nu tremură la cutremur! – ar zice că dacă nu plăteṣti, nu iei sticla cu tine. 10 minute… Unde te duci ca să fierbi apa 10 minute? În mijlocul naturii, desigur. Poate ar trebui ṣi un topor de pus în rucsac, ṣi un vas metalic, ṣi un suport pe care să stea vasul deasupra focului. Mă gândesc că „trei vreascuri rupte dintr-un gard” se pot găsi uṣor.

ALIMENTELE. Ni se recomandă câteva tipuri de alimente pentru supravieţuire. Citez din recomandare doar atât: „dacă aveţi animale de companie, nu uitaţi mâncarea acestora. Dacă trebuie să încălziţi anumite alimente prevedeţi un aragaz de campanie şi combustibil”.

Să fie clar. Dacă ne prinde cutremurul sub dărâmăturile propriei locuinţe, luăm apă – aţi văzut cam de câtă ar fi nevoie… – ṣi n-ar strica în „pacheţelul” de supravieţuire ṣi un mini aragaz gata pregătit cu combustibil. Mai face omul o mâncare acolo, sub dărâmături, o ciorbă, ceva, să mai uite de necaz…

ÎMBRACAMINTE ṣi ÎNCALAȚAMINTE Da… bun sfat ṣi ăsta. Te prinde cutremurul în casă, în papuci. Păi n-o să stai în ei când ai ajuns afară, alungat de cutremur, nu ? Te încalţi cu pantofii, chiar dacă molozul e pe tine. Eticheta trebuie să rămână etichetă, ce să mai discutăm, ce s-o mai lungim?

UN SAC de DORMIT „Sau două pături călduroase pentru fiecare persoană”. Buuun. Cutremurele vin ṣi trec. Dar de dormit trebuie s-o facem cam în fiecare zi. Ideea că avem în rucsac două pături e suficientă ca să ne fie deja cald ṣi să visăm noaptea ce cald ṣi bine ne e. Unde mai încap ṣi păturile alea în rucsac??? Ni se recomandă să nu uităm de lenjeria de corp. Exact! Aṣa-i civilizat. Omul îṣi schimbă lenjeria de corp, chiar dacă-i cutremur. Totuṣi, cum s-ar putea face asta printre dărâmături???

O TRUSA de PRIM AJUTOR Şi aici e o recomandare foarte tare. Citez: „la nevoie, articole sau accesorii necesare pentru aparatul auditiv, scaunul rulant etc”. Nu ni se spune cum intră scaunul rulant în rucsac, pentru că despre rucsac e vorba.

APARATE UTILE, adică „aparat radio AM/FM cu baterii de schimb (Nu uitaţi să înlocuiţi bateriile anual!); lanternă/ persoană şi baterii de schimb; un fluier (semnalul convenţional în caz de urgenţă este de fluierături scurte); un telefon mobil, o cartelă telefonică, cablu și un acumulator suplimentar”.

Nu ṣtiu dacă se ṣtie pe la fiipregătit.ro că telefoanele mobile au ṣi radio. Sigur, un radio cu baterii e bun la casa omului. Mai o ṣtire, mai o melodie, fac bine, mai ales atunci când nu te poţi miṣca.

ARTICOLE PENTRU COPII „Jocuri, în funcţie de vârsta membrilor familiei; cărţi de colorat, creioane, jucării pentru copii”. Sigur, bună idee! Celor mici le va sta gândul la joacă la un moment dat. Se vor plictisi în poziţiile incomode în care trebuie să stea (pentru că nu pot să se miṣte!!!) până vin salvatorii, ṣi atunci vor dori să coloreze ceva, să le mai treacă de plictiseală.

ARTICOLE DE IGIENA, adică „hârtie igienică, hârtie umedă de mâini, batiste de hârtie, articole personale: săpun, şampon, deodorant, pastă de dinţi, periuţă de dinţi, pieptene, etc. saci de bucătărie”.

Orice ar fi, ṣamponul trebuie să fie cu noi. Să nu uităm să ne spălăm pe dinţi, că doar apă avem în rucsac! Cum ar fi să dea salvatorii de noi ṣi să ne prindă nepieptănaţi? Vă daţi seama? Sacii de bucătărie sunt pentru strângerea gnoiului pe care-l facem, înţepeniţi în aṣteptare. Dar despre selectarea pe sortimente a gunoiului de ce nu ni se spune nimic?

ACTE PERSONALE „carte de identitate, carnete de asigurări medicale, bani, cecuri, numere de telefon importante”. Foarte bine. Omul, constrâns la nemiṣcare, mai dă un telefon, îṣi mai numără banii. Ce să mai spun de faptul că simţindu-se cu carnetul de sănătate (eventual ṣi cu carnetul de asigurare de viaţă) la el, deja viaţa i s-ar părea imediat suportabilă?

Concluzia mea – pentru că trebuie să mi-o asum – este că rucsacul de supravieţuire e absolut indispensabil în drumeţii pe cărările mai neumblate ale Terrei. La cutremur, mi-e greu să înţeleg cum poţi folosi echipamentul de supravieţuire din moment ce nu te poţi miṣca. La cutremur, rucsacul de supravieţuire e la fel de eficient ca jucăria cu care adoarme copilul mic ţinând-o lângă el.

Orice s-ar spune, la cutremur se tremură. Aṣ vrea să-l cunosc pe omul care n-o face…

Horia Picu

oferta-wise

Adaugă comentariu

Click aici pentru a comenta

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

oferta-wise