Duminică, 13 februarie 2025, de la ora 15:00, la Centrul Cultural Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Sighetu Marmației va avea loc Festivalul Concurs de Cântări Religioase „CÂNTAȚI DOMNULUI, CÂNTAȚI”.
Invitați speciali: Denisa Bledea, Ileana Matus, Marius Iusco, Ileana Șiman.
Prezintă: Raluca Ioana Sidău.
Organizatori: Primăria și Consiliul Local Sighetu Marmației, Centrul Cultural Sighet, Centrul Cultural Pastoral „Sf. Iosif Mărturisitorul”, Parohia Ortodoxă „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”.
Ileana Matus – Manager Centrul Cultural Sighet Preot Dan-Ioan Sidău – Protopop al Sighetului
Universitatea din Padova (Italia) aduce teatrul la Sighet!
Universitatea din Padova (Italia) & Universitatea Babeș – Bolyai, Extensia Sighetu Marmației (Romania) invită sighetenii, Duminică, 13 aprilie 2025, ora 18:00, la Cinematograful MARA din Sighet la o întâlnire ROMÂNO-ITALIANĂ, în memoria GIORGIEI BERNARDELE, o cercetătoare care a studiat și a promovat MARAMUREȘUL în lumea largă.
Va avea loc o reprezentație cu piesa „HANGIȚA”, comedie de Carlo Goldoni în interpretarea Grupului de teatru în limba română a Universității din Padova.
INTRAREA LIBERA! (Este necesară confirmarea – pe Facebook-ul Facultății Geografia Turismului din Sighet – pentru a nu întâmpina neplăceri cu disponibilitatea locurilor).
Salut, Sighet!
De FLORII în satul MARAMUREȘEAN
Duminică, 13 aprilie 2025, de la ora 15:00, la Muzeul Satului Maramureșean „MihaiDăncuș” din Sighet va avea loc evenimentul „De FLORII în satul MARAMUREȘEAN”.
Vor participa: Grupuri vocale, Coruri bisericești, Interpreți de cântece religioase, Școlile din Maramureș etc.
Organizatori: Asociația Rădăcinilor Străbune, Școala Rădăcinilor Străbune, Muzeul Maramureșan, Maramureș wood.
Salut, Sighet!
Conștiința interculturală a orașelor multinaționale: TOLERANȚA NOILOR GENERAȚII
Promovarea patrimoniului multicultural și restaurarea siturilor istorice: o nouă etapă de cooperare între Ivano-Frankivsk și Sighetu Marmației.
Comitetul Executiv al Consiliului Local Ivano-Frankivsk (Ucraina) în parteneriat cu Muzeul Maramureșan din Sighetu Marmației (România), demarează implementarea proiectului „Conștiința interculturală a orașelor multinaționale: toleranța noilor generații” (InterCities), care vizează creșterea toleranței sociale față de comunitățile naționale și grupurile etnice de la granița Uniunii Europene. Această inițiativă urmărește să îmbunătățească două obiective turistice culturale, bazându-se pe principiile cooperării și a valorilor comune cu istoria veche de secole pentru o mai bună descoperire, conservare și promovare a patrimoniului multicultural. Proiectul prevede un set de activități care vizează aprofundarea înțelegerii valorilor comune, dezvoltarea dialogului intercultural și creșterea atractivității turistice a regiunii, în special prin:
Cercetarea arheologică a teritoriului complexului Palatului Potocki din Ivano-Frankivsk și dezvoltarea documentației de proiectare pentru cele două clădiri ale sale
Amenajarea Centrului de Cooperare Interculturală din Ivano-Frankivsk
Reabilitarea și restaurarea a trei case monument din Muzeul Maramureșan aparținând unor grupuri etnice
Organizarea unui Festival Intercultural la Ivano-Frankivsk și a unui Festival de film de scurtmetraj la Sighet
Organizarea a două forumuri tematice în orașele partenere
Organizarea unei tabere de arhitectură pentru studenți la Sighetu Marmației
Crearea a două trasee culturale alternative legate de Drumul Cultural Carpatic
Organizarea de întâlniri cu stakeholders și prelegeri pentru studenți
Rezultatele preconizate în urma implementării activităților planificate includ îmbogățirea patrimoniului multicultural al regiunii transfrontaliere prin îmbunătățirea atractivității turistice, crearea de noi rute culturale, creșterea gradului de conștientizare a multiculturalismului, conservarea patrimoniului comun, crearea unei rețele de experți în domeniul cooperării interculturale, consolidarea legăturilor dintre orașele partenere și integrarea patrimoniului local în spațiul cultural al Uuniunii Europene pentru a promova cooperarea durabilă în domeniul cooperării dezvoltarea socială, economică și culturală.
Bugetul total al proiectului este de 457.733,42 euro, din care 411.960,07 euro sunt finanțați de Uniunea Europeană în cadrul Programului Interreg VI-A Next Ungaria-Slovacia-România-Ucraina. Durata proiectului este de 20 de luni, începând cu 1 martie 2025.
Proiectul va deschide noi oportunități de conservare și promovare a patrimoniului multicultural, încurajând dialogul intercultural și stimulând turismul regional.
Îi invităm pe toți cei interesați să se alăture acestei călătorii culturale. Urmăriți actualizările, participați la evenimente și descoperiți patrimoniul unic al regiunii de graniță.
Pentru informații suplimentare vă rugăm să ne contactați la:
Pentru a afla mai multe despre programul Interreg VI-A Next Ungaria-Slovacia-România-Ucraina, vizitați https://next.huskroua-cbc.eu/.
CONCERT EXTRAORDINAR susținut de profesorii Școlii de Muzică din Sighet
Joi, 10 aprilie 2025, de la ora 18:00 va avea loc CONCERTUL EXTRAORDINAR susținut de profesorii Școlii Gimnaziale cu Program Suplimentar de Muzică și Arte Plastice din Sighet.
În program: Wolfang Amadeus Mozart, Carlos GARDEL, Pablo de SARASATE, Ennio MORRICONE, Grigoraș DINICU, Scott JOPLIN.
Intrarea este liberă!
Salut, Sighet!
Ars Libertas: István – Ștefan Hegedűs
Joi, 10 aprilie 2025, de la ora 17:00, la Biblioteca Municipală „Laurențiu Ulici” din Sighet va avea loc vernisajul expoziției și lansarea albumului de pictură a artistului vizual István – Ștefan Hegedűs.
Sub sloganul „Ars Libertas” vernisajul va fi completat de miniaturi muzicale din repertoriul internațional interpretate de prof. Lengel Marius (vioară) și prof. Grigorian Smaranda (pian).
Implicați în organizare, sponsorizare & promovare: Arnold Hegedűs, TopMarket, Rolly Impex, Cultura Gratia Urbis, Paul’s Roti, Salut Sighet!, Radio România Sighet.
Salut, Sighet!
Sighet – în loc de stema istorică, a fost aleasă o stemă horthyistă
Fig. 1
Luni, 31 martie a.c., Consiliul Local al municipiului Sighetu Marmației a votat noua propunere de stemă a localității, alegând una din cele 6 variante disponibile (fig. 1).
Fig. 2
Mai concret, la propunerea domnului Gheorghe Todincă, fost director al Muzeului Maramureșean, consilierii locali au ales varianta 2 (fig. 2) cu 10 voturi, în care apar doar un bovideu (însă în semiprofil, nu frontal) și cele trei râuri, fără niciun fel de element preluat de pe stema veche (cruce, stea sau crin), ca și cum, chiar acum, când ne pregătim de sărbătoarea de anul viitor, a celor 700 de ani de la prima atestare a venerabilului oraș, dorim să ne rupem complet de trecutul său atât de bogat, transformându-ne într-un fel de sat nou-nouț, lipsit de orice istorie și istoric.
Fig. 3
Astfel, a fost respinsă varianta 6 (fig. 3), care a întrunit doar 8 voturi, adică stema istorică, folosită vreme de 350 de ani și susținută de către Comisia de propunere a stemei municipiului, Comisie alcătuită din domnii: conf. univ. dr. Marin Ilieș (directorul Extensiei Sighet al UBB), Alin Pralea (șeful secției de istorie a Muzeului Maramureșean), istoricii locali Ioan Ardelean-Pruncu, Orosz Krisztofer Levente, Teofil Ivanciuc și Marius Voinaghi, respectiv Petru Rednic, din partea Primăriei.
Opinia publică trebuie însă să știe că varianta votată – nr. 2 – conține bovideul (doar ceva mai „tuns”) utilizat prima dată pe stema orașului abia în perioada 1940-1944, adică exact sub ocupația horthyistă și nu înainte, același bovideu apărând pe toate celelalte variante (inclusiv pe cea neaprobată, dar utilizată în prezent – aflată la poziția 5), cu o excepție – nr. 6!
Fig. 4
Iată dovada (fig. 4 și 5), în cartea de propagandă horthyistă „Erdélyünk és honvédségünk”, realizată de vitéz Béri László și vitéz Rózsás József (Budapest, 1941).
Fig. 5
Sigur, credem că a fost complet lipsit de intenție și că nu s-a știut despre această jenantă legătură la momentul votului (precum nici noi înșine n-am știut), însă apreciem că acest context nefericit este mult prea inadecvat pentru a putea fi trecut cu vederea.
În privința discursului domnului Gheorghe Todincă, care i-a convins pe domnii și doamnele consilieri să nu voteze varianta nr. 6, deoarece aceasta ar conține A. crinul angevin (presupus unguresc!) și B. steaua cu 6 colțuri (evreiască!), răspundem punctual:
Fig. 6
A. Ambele simboluri au stat pe stema orașului între anii 1576-1918 ( 6), dar au făcut parte și din prima propunere de stemă a Sighetului românesc, imediat de după Marea Unire (fig. 7).
Fig. 7
Sighetul și-a pus pe stemă crinul regal ca semn de aducere-aminte pentru că a intrat în istoria scrisă (în 1326) și a devenit oraș (în 1352) și capitală a Maramureșului sub regii de Anjou, regi de origine franceză (nu maghiară, familia conducând și Franța, Anglia, Croația, Polonia sau părți din Italia!).
Mai mult, crinul a fost utilizat de voievozii Maramureșului iar mai apoi a stat pe stema Moldovei pe toată perioada cât aceasta a fost independentă, începând cu descălecătorii maramureșeni, până la Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare, dar și mai încoace, la Alexandru Lăpușneanu și la Petru Șchiopul, fiind, deci, și simbol voievodal românesc!
Fig. 8
Ce să spui mai mult, cât timp crinul se găsește azi pe însăși Stema Casei Regale aRomâniei (fig 8)?!
Apoi, prin crin putem fi ,,înfrățiți” diplomatic, simbolic, cu numeroase orașe și regiuni din 21 de țări europene (precum orașele Paris sau Florența), dar și din 3 țări din Lumea Nouă (printre care și Montreal).
B. Iar steaua cu 6 colțuri (hexagrama) NU este evreiască, cât timp nu i se văd în interior liniile celor două triunghiuri suprapuse. Ea se găsește exact sub această formă pe stema Sighetului din anul 1701 (când încă nu veniseră prietenii noștri, evreii, vezi 6 mijloc!).
Fig. 9
Pentru creștini, hexagrama reprezintă simbolul Creației. Aceasta apare periodic pe stema Moldovei (fig. 9), începând cu anul 1392, și până în 1855, la fel cum e prezentă pe tot parcursul mileniului II în numeroase biserici catolice occidentale.
C. Este adevărat, zimbrul a fost marca Sighetului dintotdeauna, însă nu este vorba despre acel bovideu hibrid în semiprofil, votat de către Consiliul Local (și folosit și de către horthyiști în cei mai negri ani ai istoriei orașului), ci de cel vechi, frontal, propus de către Comisie (varianta 6).
Cu cât o stemă are vârsta și continuitatea mai ridicate, cu atât spune mai multe și este mai respectabilă, precum un tablou sau o biserică veche! Ea concentrează patina trecutului, patrimoniul, tradițiile locale, reprezintă sângele albastru al istoriei. În continuare, noi pledăm pentru reînvierea heraldicii multiseculare, ca o dovadă de continuitate și de împăcare – lipsită de frustrări – cu istoria, pentru a intra și noi în grupul acelor orașe care își respectă și acceptă trecutul, păstrându-și stema medievală: Sibiu, Brașov, Mediaș etc.
Pentru mai multe informații privitoare la subiectul stemei Sighetului, vă invităm să lecturați articolele mai vechi, apărute în paginile „Salut Sighet”.
Varianta nr. 6 (stema istorică), respinsă de către Consiliul Local
Stema horthyistă a orașului
Comparație între stemele horthyistă și cea aleasă acum
Comparație între stemele din anii 1576-1701, 1701-1918 și cea respinsă acum
Stema propusă după Marea Unire (mulțumiri domnului George Basarabă)
Stema Casei Regale a României
Stema Principatului Moldovei în anul 1586
Expoziția „Tehnici tradiționale de țesere a covoarelor în România și Republica Moldova”
Marți, 08 aprilie 2025, ora 14:00, la Muzeul Etnografic al Maramureșului „Francisc Nistor” din Sighet (str. Bogdan Vodă, nr. 1), va avea loc vernisajul expoziției „Tehnici tradiționale de țesere a covoarelor în România și Republica Moldova”.
Expoziția va fi deschisă în perioada 08 aprilie – 04 iunie 2025.
Organizatori: Muzeul Maramureșan & Primăria și Consiliul Local Sighetu Marmației.
Salut, Sighet!
Start la Sighet: „DRANICA.24 – Promovarea patrimoniului imaterial al prelucrării lemnului în Euroregiunea Carpatică”
Miercuri, 2 aprilie 2025, am participat la evenimentul de lansare oficială a proiectului „DRANICA.24 – Promovarea patrimoniului imaterial al prelucrării lemnului în Euroregiunea Carpatică. Un ghid tehnic pentru prelucrarea tradițională a lemnului”.
Am aflat câteva detalii tehnice care susțin relevanța acestui proiect pentru euro_regiunea noastră.
„Liderul proiectului este Camera de Comerț și Industrie Maramureș (România), iar parteneri sunt Muzeul Maramureșan – Sighetu Marmației (România), Universitatea din Miskolc (Ungaria) și Universitatea de Stat – Universitatea Națională Ujhorod (Ucraina). Bugetul proiectului cofinanțat prin PROGRAMUL DE COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ INTERREG VI-A NEXT UNGARIA-SLOVACIA-ROMÂNIA-UCRAINA este de 476.809,20 EUR (buget total: 529.788,00 EUR) și are o durată de 24 de luni.”
Ce este de fapt… DRANICA.24?
„DRANICA.24 reprezintă un pas important pentru păstrarea și revitalizarea artei prelucrării lemnului (o întreagă poveste care ne vorbește despre oameni și locuri) în Euroregiunea Carpatică, un teritoriu deosebit, renumit pentru arhitectura sa vernaculară de lemn și pentru măiestria meșteșugarilor locali. Acesta reunește România (Maramureș), Ungaria (Borsod-Abaúj-Zemplén) și Ucraina (Transcarpatia) într-un proiect care își propune să protejeze un patrimoniu cultural imaterial unic, să sprijine meșteșugarii locali și să creeze noi oportunități pentru turismul cultural. [Partenerii] s-au alăturat pentru a revitaliza tradițiile și tehnicile de prelucrare a lemnului și a pentru a construi un viitor sustenabil pentru acest meșteșug.”[…] „De la tâmplărie și dulgherie la sculptura în lemn, aceste tehnici vorbesc despre istoria și cultura unei regiuni. Însă, meșteșugarii sunt tot mai puțin, iar cunoștințele lor despre prelucrarea lemnului riscă să dispară. DRANICA.24 vine cu o soluție pentru a le proteja și a le transmite mai departe.”
Am reținut că…
„Proiectul DRANICA.24 are trei obiective specifice: 1. Cercetare și documentare: Descoperirea și salvarea metodelor tradiționale de prelucrare a lemnului din regiune, creând o resursă valoroasă de cunoștințe pentru viitoarele generații; 2. Transferul de cunoștințe: Crearea unui ghid tehnic și organizarea de evenimente și workshopuri interactive pentru a învăța și transmite meșteșugul mai departe; 3. Promovarea turismului cultural: Promovarea Euroregiunii Carpatice ca destinație turistică comună prin conectarea artizanilor/ meșteșugarilor locali cu persoanele dornice să învețe și să experimenteze tehnici de prelucrare a lemnului.”
Echipa de proiect (din cadrul Muzeului Maramureșan Sighet) a dorit să sublineze că „DRANICA.24 este o oportunitate de a aduce în prim-plan un meșteșug vechi, dar foarte valoros, cel de prelucrare a lemnului, de a conecta meșteșugarii locali cu turiștii din întreaga lume și de a crea o platformă pentru dezvoltarea turismului de nișă. Este un pas spre revitalizarea unui patrimoniu cultural imaterial care merită să fie păstrat și împărtășit.”
Proiectul a fost prezentat unei numeroase audiențe care a reacționat pozitiv, au fost și întrebari și sugestii din public și mai ales au fost intervențiile meșteșugarilor/ meșterilor invitați (Popovici Gheorghe – Vadu Izei, Stan Ioan Pătraș – Sarasău, Berinde Ioan – Budești) care au subliniat greutățile și incovenientele „supraviețuirii” lor.
Mult succes echipei de proiect și, sperăm, la finalul acestuia vom putea vedea atinse obiectivele asumate, o mai mare vizibilitate a meșteșugului de prelucrare a lemnului, amplificarea turismului cultural și – nu în ultimul rând! – apropierea tinerilor de tehnicile tradiționale de prelucrare a lemnului.
Ion Mariș
Comunitatea evreiască din Bârsana – Maramureș
Sursele evreiești menționează localitatea sub numele de Birsanov sau Birsanif. Primii evrei s-au stabilit în comună venind din zona Ocna Șugatag. În anul 1729, în Bârsana trăia o familie de evrei cu trei copii. Șase ani mai târziu, erau deja menționate trei familii, dintre care unii membri se ocupau cu agricultura, iar alții cu producerea pălincii.
Cel mai mare număr de locuitori evrei a fost înregistrat în anul 1910, când 510 persoane s-au declarat de religie mozaică. La recensământul din 1941, numărul acestora scăzuse la 393. Toți evreii au declarat idiș ca limbă maternă.
Comunitatea evreiască din Bârsana a fost înființată la mijlocul secolului al XIX-lea, perioadă în care a fost construită și sinagoga. La acel moment, baia rituală și cimitirul existau deja.
Un val semnificativ de emigrare a avut loc în anii 1920, când majoritatea evreilor din Bârsana au ales să plece în Statele Unite ale Americii.
În 1944, aproape toți bărbații evrei din localitate au fost înrolați în detașamentele de muncă forțată ale armatei maghiare. La sfârșitul lunii aprilie a aceluiași an, administrația maghiară i-a forțat pe evrei să se mute în ghetoul din Berbești. Ulterior, aceștia au fost deportați din gara Sighetu Marmației către lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau, unde majoritatea și-au pierdut viața, uciși de naziști.
După război, s-au întors puțini supraviețuitori, aproximativ 60 de persoane. Treptat, aceștia au emigrat. În anul 1992, în comuna Bârsana mai trăia un singur evreu, acesta fiind și ultimul haham din întreaga regiune.
Cotos Robert – president Asociatia Maramures Heritage Baia Mare, Maramures county, Romania Web: www.regiomm.ro
In memoriam prof. András CSABA (1943 – 2025)
Profesorul, artistul András CSABA s-a născut într-o famile de meșteșugari, asociată „chiaburilor”, la 12 aprilie 1943, în Odorheiul Secuiesc, unde a absolvit școala generală și liceul (în limba maghiară).
Fiind foarte talentat și pasionat de desen dă admitere la Institutul „Ion Andreescu” din Cluj dar, deși obține nota 9,97 este declarat „reușit fără loc”. Este încorporat și după terminarea stagiului militar (la Brăila) se prezintă din nou la admitere la Cluj și intră cu media 10. A terminat Institutul „Ion Andreescu” din Cluj cu media maximă, fiind șef de promoție.
Optează la repartiție pentru… Sighetu Marmației, aici fiind dascal (profesor de desen la Școala Generală nr. 2, Liceul „Dragoș-Vodă” și Liceul Pedagogic – de unde s-a pensionat) timp de un sfert de secol A condus și Cercul de pictură de la Clubul copiilor (Casa pionierilor) din Sighet. A fost un profesor deosebit, completa orele de desen cu noțiuni importante și interesante de Istoria Artei.
La Institutul „Ion Andreescu” din Cluj i-a avut ca maeștri pe Miklósy Gábor și Mohi Alexandru iar la Academia de Artă „Nicolae Grigorescu” București, unde și-a desăvârșit ulterior studiile, a avut privilegiul de a-l avea maestru pe marele pictor Corneliu Baba, care l-a remarcat imediat. Tot aici i-a avut profesori pe Andrei Pleșu, Dinu C. Giurescu, Vasile Drăguș și Răzvan Teodorescu.
A avut 38 de expoziții personale (Sighet, Baia Mare, Odorheiu Secuiesc) și a participat la numeroase expoziții de grup, județene, naționale, în țară și în străinătate. A participat la tabere internaționale de pictură în România, Ungaria (Makó) și Ucraina (Teceu).
Fiica domnului profesor (Bokotey Gabriella) își amintește cu nostalgie că „tata își ducea șevaletul peste tot cu el, în toate excursiile și înclusiv când mergeam la bunica de la Cernavodă”.
Lucrările pictorului András Csaba se găsesc în colecții private și de stat din diverse țări (Austria, Germania, Ungaria, Marea Britanie, Franța, Israel, Finlanda, Canada, SUA, Argentina, Australia etc).
După ce a ieșit la pensie (anul 2000) și câțiva ani petrecuți la Sighet, pictorul s-a întors pe plaiurile natale (Odorheiu Secuiesc) în anul 2008.
La ultima expoziție de la Sighet, „Interferențe”, vernisată la 03 octombrie 2011, a expus 33 de lucrări (acuarelă, tempera, ulei) s-a bucurat de prezența prietenilor artistului, foștilor colegi, elevi și iubitori de artă.
Profesorul, pictorul András Csaba a încetat din viață sâmbătă, 29 martie 2025, la Odorheiu Secuiesc.
Dumnezeu să-l odihnească în pace! Condoleanțe familiei.
Salut, Sighet!
Lansare de carte: „DOAR ÎMPREUNĂ Alte sigilii”, autor Gheorghe Mihai Bârlea
Joi, 27 martie 2025, de la ora 15:00, la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței Sighet (sala de conferințe), va avea loc lansarea volumului de poeme „ DOAR ÎMPREUNĂ Alte sigilii” (Editura Limes, Florești – Cluj Napoca, 2025), autor Gheorghe Mihai BÂRLEA.
Invitat de onoare, poetul Mircea PETEAN, manager Editura Limes.
Organizatori: Centrul Cultural Sighet, Revista Nord Literar, Uniunea Scriitorilor din România – reprezentanța Maramureș.
Salut, Sighet!
Destin liric Gheorghe CHIVU – prezentare de carte |VIDEO – dr. Sorin Markus|
Joi, 20 martie 2025, la Colegiul Național Pedagogic „Regele Ferdinand” din Sighet a avut loc prezentarea cărții „Destin liric Gheorghe Chivu”, autor prof. dr. Ioan Dorel Todea. Au participat: autorul cărții, Dana Buzura – Gagniuc (managerul revistei de cultură „Nord Literar”), conf. univ. dr. Gheorghe Mihai Bârlea, prof. dr. Odarca Bout, Ileana Matus (manager Centrul Cultural), elevi și profesori ai C.N.P. „Regele Ferdinand”.
În continuare puteți urmări o înregistrare video a evenimentului:
