Actualitate Editorial

În genunchi, de Ziua Europei! (autor, Ion Mariș)

image_printPrinteaza
Ion Mariș

Au trecut peste 13 ani (01 ianuarie 2007) de când România stă la masa bogaților – sigur, mai pe la colț – și se bucură de un altfel de meniu. Au apărut icrele, fructele de mare, deh!.. șampanii franțuzești, merge și Jägermeister (sic sau sîc!), delicatese ce mai, așa cum se tratează capitaliștii conștiincioși. Ciolanul era cărnos, banii se numărau în euroi iar ai noștri… lei! Responsabilii, s-au apropiat tiptil, prin toate structurile, de conferințe, congrese, meeting – uri scorțoase, să dea bine prin CV-uri, pe lângă dr-uri și, uite, totul mergea ca pe la… noi. Au fost și bani, an de an, după buget și pentru sărăcie, dar nu ne-am învățat lecțiile la timp. Mai mereu corigenți la autostrăzi, la spitale regionale, la corupție și, mai grav la agricultură (mămăliga noastră, cea de toate zilele e din import!), totuși, zic gurile bine pregătite, ne-am… descurcat.

Dacă nu venea nenorocitul ăsta de virus eram și anul ăsta pe… plus. Plus la numărul de parlamentari, plus la averile bugetarilor, plus la pensii speciale, plus la grinzi în case… Doamne, ce de plusuri aveam în țară și acum s-au dus naibii toate! Sau… poate nu?

Azi, 09 mai, ar fi trebuit să ne sărbătorim cu mari și eterogene soboruri Ziua Europei noastre. Da, să fie clar, Europa este și a noastră, pe-aici pe la colțuri, sau pe la extremități, e mai a noastră azi ca niciodată.
Dar, asta este, s-a dat dezlegare la Covid, a venit și pe la noi după ce a răvășit bine mașinăria franco – italiană și a băgat în carantină chiar și motorul german. Acuma, ce să facem? S-a verificat soliditatea milioanelor de/din proiecte izvorâte din sutele de axe și priorități, a zecilor de măsuri bine verificate de birocația europeană și, când ne-a izbit necuratul (pardon, virusul!) iată-ne în… genunchi! Din nefericire, o Europă laică, stă azi în genunchi, îngenuncheată de urgență și se roagă, fiecare pe limba ce-o stăpânește mai bine, cui dorește și de câte ori îi permite religia, pentru reuscitarea noastră, a celor – aproximativ – 500 de milioane de mielușei trăitori pe bătrânul continent.
Azi suntem în genunchi, cot la cot, cei mici cu ceilalți din categoria TBTB/ 2B2F (too big to fail – prea mari ca să cadă) și așteptăm plecarea virușilor (da, sunt mai mulți, cu structuri diverse, unii sunt mai blânzi, alții mai ticăloși!). Adică, așteptăm cu drag, de data asta, Cov-exit-ul!

E o aniversare tragică, sper să nu mai prindem un an asemănător și mai ales să nu uităm că aparținem unui continent… eligibil, sustenabil, solid, Așa îmi doresc, ne dorim, sunt sigur, ne mai zburlim la Bătrâna Doamnă, dar nu putem s-o trimitem la azil. E a noastră, trebuie doar să schimbăm strategia de îngrijire și prevenire a bolilor ei seculare. Un pic mai atenți la sistemul de sănătate, alimentație sănătoasă, monitorizare profesionistă și… împrăștierea! Chiar și la sparanghel sau căpșuni nu-i rău, euroii să crească.

Scumpă Europă, noi nu te vom părăsi niciodată, ne rugăm mult pentru sănătatea matale și, iartă-ne umilița, dă-ne și nouă câteva adiționale mai bune la contractul pe care l-am semnat în 2007 și nu ne duce pe noi în ispită prin moll-uri, cazinouri, chiar birouri, că ne păpăm banii și avem necazuri pe la… coșul zilnic!

Să ne trăiești mai bine, mai sănătos și să ne vedem fără direktive complicate și-n anii care vin!
Liberté, fraternité, désolé! Zusammen űber alles! God bless Europa!

Ion MARIȘ

 

oferta-wise

3 Comentarii

Click aici pentru a comenta

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

  • Mai in gluma, mai in serios, sunt adevăruri spuse de care începem să ne dăm seama! Europa nu-i mama pentru noi, poate asa, o mama vitregă si noi copii infiati, de undeva de prin răsărit si acum vopsiti in culoarea democrației apusene, sa aratam ca niste clovni, sa putem distra Europa, prin ce îi oferim! Îi oferim multe; sclavie, coruptie, hotii, criminalitate, fete tinere, sa nu le spun altcumva, batausi muschiolosi si mai rar meseriasi, oameni de treaba, muncitori, medici, ingineri, cadre medicale sau sociale, rabdatoare, care pun pret pe batranul vestic si primesc pret in euro, cu care isi intretin familile lasate acasa! Da, trebuie sa sărbătorim pe mama Europa, ei la masa bogaților, noi la masa săracilor, așteptând să cadă cate-o ,,ciosvarta” dupa ce s-au săturat si le prisosește ,,meniul”a cărui bucate alese, tot de prin locurile noastre le-au dus, iar noua ne dau din alea ,,bune” crescute prin laboratoare, frumoase ca aspect dar fara gust, ca-s pline cu chimicale! Da, îi mare sărbătoare, vesticii se plimba in voie, noi încă stam închiși în casă, ca nu cumva sa ne strângem mai multi si sa comentam ,,binele” de azi, bine pentru ăi care sunt aproape sau lângă ciolan, nu noi cei multi, ce avem euroi de-abia sa ne cumpărăm o pâine, sa putem merge in fata unei vitrine cu bucate, sa infulecam din pita noastra, sa ne saturam privind la bunătăți!
    Rau am ajuns, suntem săracii Europei, copii cu suflet mare, darnici, ospitalieri, le dam pe nimic pamanturi, paduri, mări cu bogatii, ca subsolurile de mult le-am dat, iar industria si agricultura ne-am distrus-o, asa, ca ei ne-au spus-o ca nu-i competitiva, ca-i consumatoare si nu avem nevoie de ea, ca ne dau ei ,,rebuturile” lor ca piata noastra poate inghitii tot, ca ,,romanul” poate fi fraierit! Ne-au dat banci cu bani europeni, ne jecmanesc cum vor ei, ca de, romanu-i harnic si munceste pe „degeaba” ca daca s-a imprumutat de la ele, poate sa-si spuna, aleluia! Nu stiu unde pot zice aleluia, ca strainii nostri ne-au inchis si cimitirele, bisericile le-au ferecat, sa ne ia si bruma de credinta in ajutorul Domnului, ca dupa ei, acolo-i pericol și virușii își fac de cap, trecând pe post de draci! Credinta nu ne-o ia nimeni, deși ne-au „arestat” prin case, încă gandim si mai putem discerne raul de bine, mai asteptam un pic, sa vedem daca vor mai lovi in bătrâni si-n septembrie, cand ei speră ca pensioara sa le creasca, ca preturile au luat-o razna, ce-au cumpărat ieri cu doi lei, azi cumpera cu douăzeci, ca de, guvernul pune baza pe concurenta, oferta si cerere, nu pe noi, ca nu avem cu ce plati si asteptam ,,pachete” de la Europa mama, ca suntem si noi bieți copii, e drept mai oropsiți dar trăim în același spațiu dar cu alte drepturi, nu cumva sa ridicam capul, ca ei pe cine or invata noile reguli, bogatul hotărăște, săracul asculta si face, iar noi suntem din cele mai de pe urma popoare spoliate, nu cred ca mai sunt alții ca si noi, ca are grija mama… Europa ca fiica ei, România de-abia sa-si duca zilele, de azi pe mâine!
    Sa trăiască Europa, dar si noi pe langa ea, ca daca facem parte din familie, sa stim si noi sa ne bucuram!

  • Mda,ce pot sa zic ,un comentariu destul de asa si asa…Dar se intelege ce vrea autorul,numai ca nu prea integ faza cu poza expusa…Chiar nu merge aceasta poza.Pacat.Eu as fi pus o poza seroasa despre sediul UE-ului cel putin…

oferta-wise