După 32 de ani de păstorire încununată cu multe realizări preotul greco-catolic Cornel Ardelean a celebrat zilele trecute – la 23 octombrie 2022 – ultima liturghie la Sarasău în calitate de paroh, prilej cu care a acceptat să ne răspundă la câteva întrebări ce au darul să contureze profilul spiritual al unui om și al unei generații.
Reporter: Stimate părinte Cornel Ardelean, sunteți la încheierea unei etape mari din viața dumneavoastră dar… cum a început totul?
Preot Cornel Ardelean: M-am născut în la 28 octombrie 1957 în comuna Recea, lângă Baia Mare, într-o familie greco-catolică care și-a păstrat identitatea în anii persecuției. Părinții mei, oameni simpli dar foarte evlavioși, mi-au sădit în suflet credința și prioritatea vieții spirituale și lor le datorez temelia pe care s-a zidit mai târziu vocația mea preoțească. După ce am cunoscut activitatea clandestină a Bisericii Greco-Catolice (interzisă după 1948 de către regimul comunist ), am avut ca îndrumător spiritual pe părintele Lucian Mureșan (actualul Cardinal) și alți preoți de înaltă ținută morală, mai toți trecuți prin temnițele comuniste; aș menționa în mod special pe părintele Ioan Lazăr din Șomcuta Mare, de fericită memorie, călugăr iezuit și om de mare cultură, o personalitate remarcabilă a creștinismului românesc. După mai bine de 10 ani de pregătire cu venerabilii noștri preoți din Baia Mare, am fost hirotonit în secret la Reghin, de către cardinalul Alexandru Todea la 11 martie 1989.
Rep.: Când ați ajuns la Sarasău?
Preot Cornel Ardelean: După un an de activitate clandestină, în urma Revoluției din decembrie 1989 și a dobândirii libertății de către Biserica Greco-Catolică, a apărut necesitatea trimiterii de păstori în comunitățile reînființate din satele Maramureșului, iar eu am fost numit la Sarasău unde mi-am început activitatea la 11 august 1990, în colaborare în prima perioadă cu fostul paroh, părintele de fericită memorie Ilie Opriș, căruia îi datorăm cu toții refondarea comunității greco-catolice după anii comunismului. Soția mea Niculina și copiii, Veronica și Mihai, m-au urmat și ei ceva mai târziu, după ce am reușit să intrăm în posesia vechii case parohiale (în aprilie 1991). Țin să subliniez sprijinul extraordinar pe care mi l-a dat familia în toată munca și toate încercările prin care am trecut.
Rep.: Care au fost principalele proiecte inițiate și finalizate în acești 32 ani?
Preot Cornel Ardelean: În primul rând construirea unei noi biserici, o necesitate absolută după 1992 (când, după doi ani de celebrare alternativă, a trebuit să părăsim biserica construită de părintele Opriș în anii ‘80 și la care creștinii noștri au dat o importantă contribuție în bani și muncă ). O construcție de mari proporții, finalizată cu sfințirea parțială din anul 2000, muncă pentru care mulțumim Domnului căci fără harurile Sale speciale am fi fost mult depășiți și Preacuratei Fecioare Maria căreia ne încredințăm în fiecare zi… dar nu uităm nici de instrumentele Domnului, creștinii noștri din Sarasău care au făcut multe jertfe dar și pe frații noștri catolici din străinătate (mai ales din Italia) care ne-au ajutat financiar în momente importante. În al doilea rând am construit o casă parohială nouă și spațioasă care sperăm că va folosi multor parohi care vor păstori Sarasăul de acum încolo și care vor locui aici cu familiile lor. Tot la capitolul clădiri aș vrea să menționez regretul că am pierdut biserica veche în urma unui proces îndelungat (ce a durat 18 ani), biserica în care am investit material dar de care eram mai ales foarte atașați sufletește, ea fiind istoria noastră din ultimii 300 de ani, biserica din care a fost scos părintele Gheorghe Moldovan, parohul nostru din 1948, când a început prigoana, dânsul fiind ulterior un mărturisitor în temnițele comuniste (unde a fost închis 5 ani) pe care noi îl amintim mereu cu venerație.
Rep.: Care sunt obiectivele spirituale pe care le-ați urmărit în munca de îndrumare a credincioșilor de la Sarasău?
Preot Cornel Ardelean: Scopul meu a fost și este să mărturisesc pe Cristos și să slujesc poporului lui Dumnezeu. În creștinii de la Sarasău am găsit acel pământ bun de care vorbește Evanghelia, în care Cuvântul a rodit bogat iar eu mi-am oferit timpul și energia pentru a apropia sufletele de o viață spirituală autentică hrănindu-i cu bogăția de lumină a Bisericii Catolice, în primul rând Sfânta Liturghie care este centrul cultului dumnezeiesc apoi cu devoțiunile populare cunoscute, ca Rozariul, Calea Crucii, Paraclisul, Cultul Preasfintei Inimi, litaniile sfinților, până la meditarea unor adevăruri teologice mai complexe. Mă bucur foarte mult că adorația Sfântului Sacrament a devenit o tradiție constantă în fiecare primă duminică a lunii, adorație pe care poporul o trăiește cu dragoste și care este un pas important în unirea sufletului cu Cristos.
Rep.: Nu se poate vorbi despre părintele Ardelean fără a se menționa Sfânta Spovadă, munca din confesional de ascultare a mărturisirilor credincioșilor în Sacramentul Pocăinței…
Preot Cornel Ardelean: Așa este, mă bucur că sufletele din Sarasău caută des acest sacrament de împăcare cu Dumnezeu, cheia convertirii și comoara milostivirii lăsată nouă de Isus. Iar preotul trebuie să fie la dispoziția sufletelor și eu m-am străduit să realizez acest lucru chiar dacă efortul nu a fost mic, în unele situații (Postul Mare, prima vinere din lună ) având peste 150, poate 200 de spovezi pe zi. Dar oferim cu bucurie acest efort pentru binele credincioșilor noștri dragi.
Rep.: Părinte Cornel Ardelean, ar mai fi multe de povestit, așa că promitem să vă mai provocăm pe viitor, dacă veți accepta…
Preot Cornel Ardelean: Cu mult drag! Succes în activitate noului paroh pe care îl susțin cu sinceritate, și toată dragostea mea pentru creștinii din Sarasău care vor fi mereu prezenți în inima mea!
A consemnat Marius Vișovan
Foto: Mariana Scubli
La mulți ani în pensie Părinte Cornel, cu sănătate și bucurii !
Vă mulțumesc mult Părinte Groșan.
Bunul Dumnezeu să vă binecuvânteze la fel.